Aparatul valvular mitral este constituit din:

 inel mitral,
 cuspe valvulare (anterioara si posterioara),
 comisuri,
 cordoaje (primare, secundare, tertiare)
 muschi papilari (anterolateralsoposteromedial) .

Stenoza mitrala (SM) este o afectiune caracterizata printr-o leziune a

valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguine din
atriul stang (AS) in ventriculul stang (VS), cu dilatare consecutiva a AS,
hipertensiune pulmonara (HTA) si insuficienta cardiac dreapta.Suprafata
normal a orificiului mitral la adult este de 4-6cm2.

Stenoza mitrala este o cauza importamta de morbiditate si mortalitate, in

pofida descresterii in tarile industrializate a reumatismului articular
acut , principala sa etiologie .

Insuficienta Mitrala apare ca urmare a disfunctionalitatii a

unuia sau a mai multor elemente ale aparatului valvular:

 inel mitral: dilatare sau calcificare

 valvule: perforatie, prolaps, ingrosare, fuziune comisurala;
 cordaje: anomalii de insertie, rupere, ingrosare;
 muschii papilari: ischemie, fibroza

Prevalenta Insuficientei Mitrale creste o data cu varstaavand o incidenta

de 2% dupa 60 de ani, 5% dupa 70 de ani si 9% dupa 75 de ani.

Din punct de vedere al instalarii fenomenelor de regurgitare mitrala se

disting doua forme de insufiecienta mitrala; acuta, cu debut brusc, fie
prin rupturi ale cupselor, cordaje in boala ischemica sau endocardita, si
cronica in care regurgitarea proogreseaza treptat.

 ischemica)

O apreciere obiectiva este bazata pe masuratoriobtinute prin

examenul ecocardiografic si examenul Doppler (sau prin cateterism
cardiac). Prin aceste masuratori stenoza mitrala se clasifica in trei
categorii:

 stenoza mitrala usoara - are aria orificiului mitral > 1,5 cm2

 stenoza mitrala forma moderata - orificiul mitral este de 1,4-1 cm2

 stenoza mitrala forma severa - are orificiul mitral < 1 cm2.

 

Debitul cardiac in stenoza mitrala usoara si moderata este

normal la bolnavii in ritm sinusal in repaus. Daca apare fibrilatiaatriala,
modificarilehemodinamice produse de stenoza se accentueaza, iar
debitul cardiac poate fi redus si in repaus.

Dupa gradul dispneei, sau mai exact dupa intensitatea efortului la care

apare dispneea, stenoza mitrala se clasifica in patru clase functionale:

 clasa I: stenoza mitrala fara dispnee;

 clasa functionala II: stenoza mitrala cu dispnee la eforturi

moderate;

 clasa functionala III: stenoza mitrala cu dispnee la eforturi

obisnuite;

 clasa functionala IV: stenoza mitrala cu dispnee in repaus.

Pacientii cu stenoza mitrala raman asimptomatici o perioada lunga de
timp, simptomele instalandu-se lent odata cu progresia severitatii
obstacolului valvular.

Cele mai importante simptome sunt : dispneea , fatigabilitatea si

toleranta scazuta la efort. Ele sunt rezultatul hipertensiunii pulmonare,
reducerii debitului cardiac si scadereacompliantei pulmonare.

In stenozele largi dispneea apare la eforturi fizice mari.In stenozele

medii si severe dispneea apare la eforturi mici, uneori si in repaus.

Edemul pulmonar acut este precipitat de efort sau de alte situatii care
conduc la cresterea frecventei cardiace si a fluxului transvalvular:
emotii, febra, infectiirespiratorii.Uneori sarcina sau instalarea
fibrilatieiatriale cu alura ventriculara inalta poate demasca prezenta
stenozei mitrale.

Hempoptiziile pot aparea prin mai multe mecanisme: ruperea unor vene
bronsice dilatate, edem pulmonar acut, infarct pulmonar, associate cu
dispneei paroxistice nocturne sau complicatii a bronsitei cronice de
staza.

Emboliile arteriale sunt frecvente in stenoza mitrala fiind favorizate de

dilatarea importanta a AS, varstainaintata si mai ales prezenta
fibrilatieiatriale.Au la origine tromboza in atriul stang, in special
urechiusastanga si sediul variat la nivel cerebral, arterele membrelor,
arterele mezenterice sau renale si foarte rar arterele
coronare.Premergator formarii trombilor se poate observa ecografic in
AS contrast spontan asemanator fumului de trigara, dat de staza
sanguina si aglutinarea hematiilor.

Asociat stenozei mitrale pacientii pot prezenta disfonie, difagie

(compresia esofagului), durere interoscapulovertebrala (compresiunea
nervilor intercostali si a lanturilor simpatice paravertebrale), palpitatii
(aritmii supraventriculare ca urmare a maodificarii de structura ale AS)
si angina pectorala (asociere cu boala coronariana ischemica sau
hipertensiune pulmunara severa)

Clasificarea NYHA(NEW YORK HEART ASSOCIATION) a

stariifunctionale cardiace include 4 grade:

I.fara simptome la activitatiobisnuite;

II.limitarea prin simptome a activitatilorobisnuite;

III.simptomele apar la activitati fizice usoare;

IV.simptome la repaus.
: la inspectiapacientilor cu SM stransa, ca urmare a debitului cardiac
scazut, vasoconstrictiei periferice si HTP severa se poate remarca
faciesul mitral: aspectul vinetiu al pometilor, varfulnaului si buzelor.

In conditiileinstalarii insuficientei cardiace drepte se pot observa:

jugulare turgescente, pulsatii epigastrice sau parasternale drepte ale
ventriculului drept si tardiv edemele membrelor inferioare.

Palparea regiunii precordiale arata soc apexian normal si prezenta

freamarului diastolic la apex, cel mai bine apreciat in decubit lateral
stang, expresia palpatorie a uruiturii diastolice. Cand exista HTP
importanta se poate palpa si intarireazgomotuloi 2 in spatiul 2
parasternalstang (inchiderea valvei pulmonare).

La ascultatie se aude zgomotul I intarit ca expresie a inchiderii a valvei

mitrale ingrosate.Clacmentul de deschidere a mitralei (CDM) se aude
dupa zgomotul II si reprezinta oprirea brusca a domului valvular in
excursia sa in VS.Timpul de la componenta aortica a zgomotului II (A2)
la CDM ofera date orientative cu privire la severitatea stenozei, scaderea
sa sub 60 ms traducand o SM severa.Clacmentul de deschidere a mitralei
poate lipsi daca valva este calcifiata, imobila.

Uruitura diastolica este un suflu descrescendo, cu tonalitate scazuta si

intarirepresistolica care se asculta la apex, cel mai bine cu pacientul in
decubit lateral, in expir profund sau dupa un mic efort.
Intesitatea uruiturii diastolice nu se coreleaza cu severitatea stenozei,
doar durata uruiturii putand reprezenta un indiciu. In conditiile HTP, cu
dilatare cavitatilor drepte se poate asculta in focarul pulmonarei, suflu
diastolic de insuficienta pulmonara (suflu Graham Steel) iar la baza
apendicelui xifoid, suflu de insuficienta tricuspida functionala.

Stenoza mitrala la care la examenul fizic nu sunt prezente clacmentul de

deschidere a mitralei si uruitura diastolica este denumita stenoza mitrala
" muta " si se datoreaza fie unei leziuni valvulare foarte largi fie
dimpotriva unei SM severe cu valve mult ingrosate, intens calcificate si
cu mobilitate redusa.Inconditiile unor valvulopatii asociate (leziune
aortica sau tricuspida) sunt prezente si semnele caracteristice acelor
leziuni.

In Stenoza mitrala stransa consecutiv reducerii fluxului trans valvular

examanul fizic subestimeaza severitatea stenozei sau recurgitarii aortice.

In Stenoza Mitrala larga electrocardiograma este normala.Odata cu

progresia obstructiei valvulare primele modificari care apar sunt semnele
de suprasolicitare atrialastanga (cresterea duratei undei P este de 120 ms,
cu aspect crestat, in derivatiile standard sau cu o componenta negativa
larga.Adesea se inregistreazatulburari de ritm atriale, in special
fibrilatiaatriala, favorizata de dilatarea AS.Cand se instaleza HTP severa
apare deviatia axiala dreapta si hipertrofia ventriculara dreapta.
Examenul radiologic oferainformatiiatat privitoare la dilatarea cavitatilor
cardiace cat si asupra circulatieipulmonare.In Stenoza mitrala
semnificativa, se remarca semnele caracteristice dilatarii AS:

bombarea arcului mijlociu stang in portiunea inferioara

(proiectiaurechiusiistangi),

dublu contur al arcului inferior drept, ascensionarea bronhiei stangi.

Atriul stang se dilata initial posterior, cu amprentarea la examenul baritat

a esofagului, la nivelul mijlocului umbrei mediastinale
cardiace.Dilatarea arterei pulmonare bombeaza arcul mijlociu stang in
portiunea lui superioara iar dilatarea cordului drept bombeaza si
alungeste arcul inferior drept (incidenta postero-anterioara) si umple
spatiol retrosternal (incidenta de profil).

Modificarilecirculatiei pulmonare sunt reprezentate in etapa initiala de

hipertensiune pulmonara de tip venos prin hiluri voluminoase,
spatiuintercardiohilar ocupat si apicalizareacirculatiei venoase cu
redistribuire spre lobii pulmonari superiori si edem interstitial (liniile
Kerley).

Aparitia hipertensiunii pilmonare produce o clarificare a campurilor

pulmonare, prelungirile arteriale de hil se intrerup brusc, circulatia
periferica devine saraca iar spatiulintercardiohilar devine liber.
Ecocardiografia bidimensionala

morfologia valvei mitrale anterioare (VMA) cu aspect de "crosa de

hochei"

deschiderea in "gura de peste" in sectiuneaparasternal ax scurt

aria anatomica a orificiului valvular mitral (metoda planimetrica) -

metoda de referinta

aprecierea consecintelor stenozei mitrale:dilatarea AS, cavitatii drepte,

contrast spontan sau tromboza

diagnosticul leziuniloe asociate

2. Ecocardiografia mod M

reducerea pantei diastolice EF sub 50 mm/s

3. Ecocardiografia Doppler

esentiala pentru evaluarea severitatii

color: flux turbulent la nivelul valvei stenotice in "flacara de lumanare"

permite calcularea: gradientului presionaltransmitral prin ecuatia lui

Bernouli -G=4V2 (corelat cu valorile obtinute prin cateterism), a ariei
functionale a valvei mitrale pe baza timpului de injumatatire a presiunii.
permite estimarea presiunii pulmonare, esentiala pentru deciziile
terapeutice.

Parametrii obtinuti prin ecocardiografie permit gradarea severitatii

stenozei mitrale.

PARAMETRUL SM LARGA SM MODERATA SM SEVERA

GRADIENT <5 5-10 >10
MEDIU
(mmHg)
PAP SITOLICA <30 30-50 >0
(mmHg)
ARIA VALVEI <1,5 1,5-1 <1
(CM2)

Ecocardiografia 3D imbunatateste evaluarea morfologica a valvei

mitrale, in special vizualizarea comisurilor si
optimizeazaacurateteaplamimetriei.

Ecocardiografia transesofagiana (ETE) este indicata pentru evaluarea

prezentei trombozei de AS dupa un accident embolic, sau inainte de
comisurotomia mitrala precutanata (PMC) daca ETT nu oferainformatii
optime.
Ecocardiografia de stres (farmacologica sau de efort) aduce informatii
privitoare la capacitatea functionala si simptomatologia declansata de
efort.Este utila la pacientii asimptomatici pentru demascarea
simptomelor sau la cei cu discordanta intre severitatea SM si
simptomatologie.

Cateterismul cardiac este in prezent recomandat la pacientii la care

exista discordante intre evaluarea ecocardiografica si tabloul clinic.

Stenoza mitrala este o boala cu progresie lenta.Pacientii asimptomatici

au o supravetuire de pana la 10 ani, deterioraribrusteavand loc ca urmare
a unei sarcini, a instalariifibrilatieiatriale sau emboliilor atriale.Aparitia
simptomelor traduce o reducere a ariei valvulare la aproape jumatate din
suprafata ei normala.Prognosticulpacientilor simptomatici in absenta
ridicarii obstacolului valvular este rezervat.

Pacientii cu SM care nu beneficiaza de tratament interventional trebuie

urmariti anual clinic si electrocardiofic.

Dieta hiposodata trebuie indicata pacientilor cu stenoza mitrala si semne

de congestive pulmonara.Lapacientii cu SM moderata sau severa se
recomanda evitarea eforturilor fizice mari, chiar in absenta
simptomelor.
Tratamentul medical se adreseazacomplicatiilor, pentru leziunea
valvulara singurul tratament eficient fiind ridicarea obstacolului.

Principalele linii de tratament sunt:

-profilaxia secundara a reumatismului articular acut

-controlul aritmiilor, in special al fibrilatieiatriale; medicatiecronotrop

negativa (betablocante, bloacnte de calciu, digitalice)

-mentinerea ritmului sinusalpacientilor cu fibrilatieatriala paroxistica-

antiaritmica clasa IC sau III

-amelioararea dispneei; pot fi recomandate diuretice sau nitrati cu durata

lunga de actiune

-anticoagularea orala trebuie recomandata in urmatoarelesituatii:

fibrilatieatriala paroxistica sau permanenta, emboli in antecedente,
contrast spontan sau tromboza de AS, dilatare de AS peste 50 mm
(diametru) sau 60 ml/m2(volum).

Chirurgia conservatoare include comisurotomia pe cord inchis, inca

utilizata in tarile in curs de dezvoltare si comisurotomia pe cord deschis,
cu by-passcardiopulmonar, utilizata mai larg si cu rezultate mai bune pe
termen indelungat.In practica curenta chirurgia pentru stenoza mitrala
este reprezentata in aproximativ 95% din cazuri de
inlocuireavalvulara.Mortalitateaperioperatorievariza intre 3-10% in
relatie cu varstainaintata, clasa functionala, prezenta hipertensiunii
pulmonare si a bolii coronariene.

Comisurotomia pe cord deschis este preferata in centrele cu experienta

la pacientii tineri care asociaza regurgitarea mitrala usoara sau
moderata.Proteza mitrala ramane singura optiune la pacientii care nu
sunt candidati pentru valvuloplastie cu balon sau comisurotomia pe cord
deschis.Protezele mecanice sunt durabile dar
trombogenenecesitandanticoagulare orala pe toata perioada
vietii.Protezele biologice au avantajul profilului hemodynamic favorabil,
a lipsei trombogenicitatii dar dezavantajul durabilitatiilimitate.Acestea
din urma sunt recomandate pacientilorvarstnici, cu contraindicatie la
terapie anticoagulanta sau femei tinere care doresc o sarcina
(anticoagulatele au riscul producerii embriopatiilor).

Istoria naturala a stenozei mitrale documentata prin studii clinice arata

progresie in general lenta pe o lunga perioada de timp, 10-20 ani,
perioada in care unii bolnavi pot ramane practic asimptomatici iar altii
au o evolutie rapida. Progresia stenozei se produce mai rapid la bolnavii
cu gradient initial mai crescut si la cei cu scor ecocardiografic mai mare.

Progresia stenozei se poate explica printr-un proces reumatic continuu

subclinic, sau, mai probabil datorita modificarii anatomice a tesutului
valvular produsa de stressul cronic al curgerii turbulente printr-o valva
deformata. Complicatiile cele mai frecvente sunt fibrilatiaatriala,
emboliile arteriale si endocardita infectioasa..

1.Fibrilatiaatriala este o complicatie frecventa, apare la 60-70% din

bolnavii cu stenoza mitrala daca AS este mai mare de 45 mm.
Aparitiafibrilatieiatriale poate precipita insuficienta cardiaca si
favorizeaza dezvoltarea pe trombii in AS (riscul trombozei atriale si a
emboliilor periferice este de 6-7 ori mai mare). Fibrilatiaatriala poate fi
paroxistica si cronica.

2.Emboliile arteriale se produc cel mai adesea in arterele cerebrale (40-

60%), dar se pot produce si in alte teritorii cum ar fi erterele membrelor
inferioare, arterele renale, mezenterice. Emboliile arteriale sunt
favorizate de fibrilatiaatriala, 80% din bolnavii afectati de embolii sunt
in fibrilatieatriala. Trombii din atriul stang sunt mici mase friabile
atasate de pereti, dar pot fi si de dimensiuni mari. Mai rar trombii pot fi
mobili in cavitatea atriala.

3.Endocardita infectioasa este mai frecventa la bolnavii cu insuficienta

mitrala, dar poate sa apara si la bolnavii cu stenoza mitrala. Profilaxia cu
antibiotice se va face in orice imprejurare ce produce bacteriemie.
Cu toate ca stenoza mitrala este considerata o afectiune cronica, usoara,
cu evolutielenta,exista anumite complicatii care pot aparea si care pot
agrava brusc boala.Cele mai frecvente complicatii care pot aparea la
persoanele cu stenoza mitrala, sunt urmatoarele:- aritmiile
cardiace(afectiuni caracterizate prin batai neregulate, anormale ale
cordului)- insuficienta cardiaca (incapacitatea cordului de a asigura
oxigenarea si necesarul de substantenutritive necesare functionarii
celorlalte organe sau realizarea acestora printr-un efort cardiac
mare,caredepaseste mecanismele compensatorii fiziologice)- endocardita
bacteriana (infectia camerelor si valvelor cardiace cu microorganisme
bacterieneprovenite din alte focare de infectie sau prin inoculare
iatrogena).Toate aceste complicatii necesita tratament medical de
urgenta, deoarece pun viatapacientului in pericol (aparitia insuficientei
cardiace acute)

Stenoza mitrala se observa cel mai frecvent la femei si

boala poate ramane asimptomatica multi ani. Descoperirea se poate face
la un examen clinic efectuat cu diverse ocazii, sau cand apar fenomenele
subiective sau complicatiile.

Un bolnav cu stenoza mitrala poate avea multiple acuze

subiective, unele dintre acestea pot evoca diagnosticul cum ar fi aparitia
unei embolii arteriale sau edem pulmonar acut la o femeie tanara; alte
acuze se pot intalni si in alte afectiuni cardiovasculare si chiar la
indivizii normali.

Principalele simptome sunt dispneea, hemoptiziile si emboliile arteriale.

Dispneea este cel mai frecvent simptom in stenoza mitrala si se

produce la diferite grade de efort, in functie de severitatea stenozei. In
stenozele usoare dispneea apare la eforturi fizice mari. In stenozele
mitrale medii si severe dispneea apare la eforturi mici, uneori si in
repaus (ortopnee) sau ca dispnee paroxistica nocturna. Efortul creste
frecventa cardiaca, scade perioada de umplere diastolica, creste
presiunea in AS, ducand la congestia pulmonara. In acelasi timp bolnavii
se plang de fatigabilitate (uneori simptomul dominant) datorita debitului
cardiac scazut. Cand apare hipertrofia ventriculului drept apar edemele
periferice.

Hemoptiziile se intalnesc la 10-20% dintre bolnavii cu stenoza

mitrala; apar in orice moment al evolutiei, dar mai frecvent la
inceputulevolutiei bolii. Uneori poate fi prima manifestare, situatiecand
diagnosticul diferential se face cu tuberculoza
pulmonara, bronsiectazia si neoplasmul pulmonar.
 

Emboliile arteriale apar datorita migrariitrombilor din atriul stang.

Ca rezultat al unei embolii arteriale, bolnavii cu stenoza mitrala pot
dezvolta brusc:

1) tulburari neurologice, produse de embolii in arterele cerebrale;

2) dureri abdominale sau in regiunea lombara, produse de embolia

arterelor mezenterice sau renale;

3) sindrom de ischemie periferica acuta produsa de embolia in arterele

membrelor;

4) mai rar dureri retrosternale si aparitia unui  produs de embolie intr-o

artera coronara.

Alte simptome

 Tusea este frecventa si este exagerata de efort.

  Palpitatiile reprezinta un simptom obisnuit la bolnavii cu stenoza
mitrala si indeosebi la cei cu fibrilatieatriala sau inainte de aparitia
acesteia
 Dureri toracice, in afara emboliei arterelor coronare, pot aparea
frecvent in stenoza mitrala si pot fi de doua categorii: 

a)dureri difuze toracice nelegate de efort, de lunga durata ;

b) dureri de tip anginos, intalnite rar, apar la bolnavii mai in

varsta, la care cauza durerii este o leziune stenozanta coronariana
asociata.

 Vocea ragusita este un simptom intalnit rar. Poate fi intermitent,

uneori progresiv pana la afonie.

Patogenie

In RM volumul de sânge ejectat din VS in AS in sistola trece printr-un orificiu

creat prin deficitul de cooptare a cuspelor mitrale, denumit orificiu regurgitant.
Raportul dintre volumul regurgitat si volumul ejectat de VS in aorta, exprimat
procentual reprezintă fracția regurgitata. O fracție regurgitanta de peste 50%
definește regurgitarea severa. Aria orificiului regurgitant nu este fixa, ea poate
creste odată cu creșterea presarcinii, postsarcinii, dimensiunii VS sau scăderea
contractilității.
In RM cronica AS este compliant, dilatat, cu pereți subțiri, ca urmare presiunea
este normala sau doar puțin crescuta. In consecința si circulația pulmonara este
normala. In RM acuta complianta AS este scăzuta, presiunea din AS crescând
mult chiar la creșterii mici de volum. Presiunea crescuta se transmite retrograd prin
venele pulmonare pana la nivelul arterelor pulmonare si a VD, care se dilata.

Ventricolul stâng este supus unei suprasarcinii de volum, el primind in diastola atât
fluxul provenit din venele pulmonare .cat si cel regurgitat in sistola in AS si se
adaptează prin dilatație si hipertrofie, cu creșterea volumului telediastolic si
sistolic, cu păstrarea funcției sistolice. Ca rezultat fracția de ejecție se menține
normala sau supranormala pentru mult timp. La pacienții cu RM, scăderi modeste
ale fracției de ejecție (<60%) reflecta o disfuncție sistolica semnificativa. Creșterea
dimensiunilor VS conduce la dilatarea progresiva a inelului mitral, cu creșterea
severității RM, intr-un cerc vicios.

PREZENTARE CAZ

II.4. Procesul de îngrijire al unui pacient cu proteza de valvula mitrala

1.Informatii generale:
Nume și prenume: S.E.
Sex: F
Vârsta: 67 ani
Stare civilă: căsătorita
Copii: 2
Profesia: Pensionara
Studii: Superioare
Localitate: Iași, Iași
Diagnostic la internare: Insuficienta Mitrala Cronica Degenerativa
Data internării: 20.12.2019
2.Obişnuinţe de viaţă:
Consumator de cafea -DA (frecvent)
Consumator de tutun -DA (10 țigări/zi)
Consumator de alcool -DA (ocazional)
Consumator de alte substanţe- NU

Antecedente medicale personale:

Antecedente heredocolaterale:

 Un fiu cu cardiopatie reumatismală-proteazare a valvei aortice

Motivele internării actuale:

 Dispnee la eforturi mici si medii

 Dureri toracice cu caracter anginos
 Fatigabilitate
 Dispnee paroxistică nocturnă
Istoricul bolii actuale:

Pacienta in vârsta de 67 de ani, cunoscuta cu insuficiența mitrală cronică

degenerativă, cu dispnee la eforturi medii si mici, dureri toracice de tip anginos,
fatigabilitate și episoade de dispnee paroxistică nocturnă

Din datele anamnestice m-am orientat asupra unei afecțiuni a aparatului cardio
vascular.

Examenul clinic general:

 Starea generala: buna

 Starea de conștienta: păstrata
 Constituție: supraponderala
 Tegumente si mucoase: palide, edeme perimaleolare
 Tesutul-musculo-adipos: normoton, normokinetic
 Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
 Aparat digestiv: ficat și splină nepalpabile
 Sistem nervos și organe de simț: orientat tempo-spațial.
 Aparat respirator: sonoritate pulmonară normală frecvența respiratorie
20/min
 Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice fără sufluri, puls 60b/min,
TA 105/50 mmHg
 Aparat digestiv: ficat și splină nepalpabile
 Aparat uro-genital: loje renale libere, nedureroase, micțiuni fiziologice,
urină normocromă
 Sistem nervos și organe de simț: orientat tempo-spațial.

Examenul local:

 Șoc apexian prezent in spațiul V intercostal stâng

 Suflu sistolic III/IV la apex cu iradiere pe toata aria precordiala
 Puls periferic prezent
 Edeme perimaleolare bilaterale
  TA: 105/50 mmHg
 Puls: 60 bpm

Investigații:

Ecocardiografie: s-a constat; valva mitrala degenerata cu mobilitatea diminuata,

închidere incompleta, realizând o boala mitrala cu predominarea regurgitării
severe, stenoza mitrala medie. Hipertensiunea pulmonara severa (PAPs
80mmHg).VS dilatat , disfuncție sistolica moderata.

Examen radiologic: cord cu configurație mitrala. Pleura libera. Plămâni fără

leziuni evolutive.

Analize de laborator: hematii, Hb, Ht, Leucocite, VSH, APTT, CRP, INR, TQ,
Glicemie, Bilirubina, TGP, TGO, Trigliceride, Colesterol

Tratament:

Tratamentul bolii este unul medico-chirurgical.

a.Tratamentul medicamentos:

 Respectarea masurilor igieno-dietetice privind reducerea aportului de sare si

evitarea eforturilor fizice deosebite
 Pentru controlul frecventei ventriculare la nevoie, se vor asocia blocante de
Ca- diltiazem, verapamil sau doze mici de betablocante
 Tratament cu vasodilatatoare.

b.Tratamentul chirurgical

o Repararea valvei mitrale

o Înlocuirea valvei mitrale

Decizia le va aparține echipei de medicini in funcție de gravitatea si

posibilitatea efectuării intervenției chirurgicale.