Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Principiul metodei
Determinarea urmăreşte titrarea unei cantităţi din proba de analizat, cu sol. de hidroxid de sodiu de
concentraţie 0,1 N în prezenţa fenolftaleinei ca indicator.
3. Modul de lucru
Se realizează un extractul apos astfel: se cântăresc 10g din proba mărunţită (peşte amestecat cu ulei) pe
o sticlă de ceas şi se aduc într-un balon cotat la 100 ml cu apă distilată de 20°C, se omogenizează şi se
lasă la extras 30-60 de minute la temperatura camerei, agitând din când în când cu o baghetǎ de sticlǎ
sau la cald (aprox. 60°C), în funcţie de parametrii analizaţi. Se filtrează într-un pahar Erlenmayer şi
extractul obţinut este folosit pentru efectuarea analizei.
Se pipeteazǎ 10 ml din extractul apos filtrat într-un pahar Erlenmayer și se titreazǎ cu soluția de NaOH
0,1N în prezența fenolftaleinei pânǎ când culoarea roz persistǎ 30 de secunde.
4. Modul de calcul
0 ,009×V ×V 1
Aciditate (% acid lactic) = V 2 ×m x 100 = (9 x V)/m
unde:
0,009 – cantitatea de acid lactic, ȋn g, corespunzǎtoare la 1 ml soluție NaOH 0,1N
V – volumul de soluție NaOH 0,1N folosit la titrare
V1 – volumul total al extractului apos (100 ml)
V2 – volumul extractului apos luat pentru determinare (10 ml)
5. Interpretarea rezultatelor
1.Ustensile necesare
- cantar electronic
- capsula de portelan
- pahar Erlenmayer
2.Mod de lucru
Cutiile de conserva de peste se sterg cu grija la exterior se cantaresc cu cu precizie de 0,5g. Se taie capacul cu un
cutit pe cca 2/3 din perimetrul lui si se indoaie usor in afară , astfel ca prin deschiderea formată sa nu treacă părtile
componente, solide ale conservei.
Prin înclinarea cutiei partea lichidă trece cat mai complet posibil intr-o capsula de portelan , cutia se cantareste din
nou. Diferenta dintre prima si a doua cantarire reprezinta masa partii lichide. Se deschide complet capacul cutiei si se
goleste intreg continutul in alt vas .
Diferenta dintre prima si a treia cantarire reprezinta masa neta a conservei , iar diferenta dintre masa neta si masa
partii lichide reprezinta masa pestelui cu alte adaosuri solide.
3.Mod de calcul
Proportia de peste sau peste cu adaosuri solide se calculeaza astfel :
m2−m3
⋅100
% peste (sau peste cu adaosuri solide) = m1−m 3
in care : m1 - masa totala a cutiei , in g
m2 – masa cutiei fara lichid , in g
m3 - masa cutiei goale , in g
4.Interpretarea rezultatelor
Continutul de peste raportat la masa neta se exprima in procente si este cuprins intre 75-85%
DETERMINAREA SĂRII DIN CONSERVELE DE PEŞTE
(metoda Mohr)
1. Principiul metodei
Clorura de sodiu (sarea de bucătărie) cu formula NaCl din extractul apos al probei se titrează cu azotat
de argint (AgNO3) în prezenţa indicatorului de bicromat de potasiu (K 2Cr 2O 7). Azotatul de argint în
exces reacţionează cu bicromatul de potasiu dând un precipitat roşu cărămiziu de cromat de argint care
indică sfârşitul reacţiei.
3. Modul de lucru
Din proba de analizat se cântăresc pe o sticlă de ceas 5 g de conservă, cu precizie de 0,001g, apoi se
trece cantitativ într-un balon cotat de 200 ml. Se completează balonul cu apă distilată cu T = 40 – 50 0C
până la ¾ din volumul balonului.
Se încălzeşte balonul pe baia de apă timp de 15-20 min. agitând balonul timp de 30 sec. la fiecare 5 min.
Se răceşte conţinutul balonului într-un curent de apă rece până când se ajunge la temperatura de 20 0C,
după care se adaugă apă până la semnul balonului şi se agită prin răsturnare.
Se filtrează conţinutul printr-un filtru cutat, într-un pahar Erlenmayer apoi din filtrat se ia cu pipeta 25
ml şi se transvazează în alt pahar Erlenmayer. Se adaugă 3-4 picături de sol de fenolftaleină, de 1% apoi
se titrează cu hidroxid de sodiu (NaOH), sol. 0,1N, cu scopul de a se neutraliza filtratul, până la apariţia
coloraţiei roz pal.
Apoi filtratul se titrează cu sol. de azotat de argint de concentraţie 0,1 N în prezenţa indicatorului de
bicromat de potasiu, până la apariţia unei coloraţii cărămizii care să persiste 1 minut.
4. Mod de calcul
0 ,00585×V ×V 1
×100
%NaCl = m×V 2
în care:
- 0,00585 este cantitatea de NaCl, în g, corespunzătoare la 1 ml azotat de argint sol 0,1 N;
- V – volumul sol. de AgNO3 sol. 0,1N folosită la titrare, în ml ;
- V1 – volumul balonului cotat, în ml. ;
- V2 – volumul soluţiei luate pentru titrare, în ml ;
- M – masa probei luate în analiză.
5. Interpretarea rezultatelor
În tabelul 3 sunt prezentaţi factorii de apreciere pentru peştele proaspăt, relativ proaspăt şi alterat.
Nr. Factorii de
Peşte proaspăt Peşte relativ proaspăt Peşte alterat
crt. apreciere
1. Ochii Limpezi, bulbucaţi, cu Albicioşi, uşor adânciţi în De culoare gri murdar, tulburi adânciţi
corneea transparentă. orbite, cornee uşor mată. în orbite, cornee mată.
2. Branhii Roşii de sânge, cu De culoare roşie, închis, Aspect murdar acoperite de mucozităti,
nuanţă caracteristică puţine mucozităti, cu miros de putrefacţie.
speciei, fără miros şi miros uşor acru.
mucozităti.
3 Opercule Bine lipite de branhii. Incomplet lipite de Uşor îndepărtate de branhii.
branhii
5 Mucusul In cantitate mică, In cantitate mare pe Multe mucozităţi închise la culoare cu
transparent, fără miros. alocuri aglomerat, mai miros de putrefacţie.
întunecat şi mat.
6 Solzii Lucioşi, curaţi şi bine Fără luciu bine fixaţi. Închişi la culoare, cad uşor.
fixaţi.
7 Starea In stare de rigiditate In stare de autoliză Cu semne evidente de putrefacţie.
corpului cadaverică. avansată.
8 Anusul Înfundat, palid (albicios Puţin pronunţat, slab roz. Proeminent de culoare roşu murdar,
sau slab roz). degajă miros de putrefacţie.
10 Spinarea Elastică, apăsând cu Tare, urma Moale, nu este elastic, urma degetului
degetul urma revine degetului dispare treptat. nu dispare la presare.
repede.