Sunteți pe pagina 1din 1

5. Prezentați în mod succint trăsăturile esențiale ale metodologiei sociologice.

Alegeți două dintre


metodele sociologiei și realizați o analiză comparativă.

Există astăzi un consens cu privire la principalele trăsături ale cercetării sociologice


calitative (Creswell (2013), Hatch (2002), Marshall and Rossman (2011)): 1. fenomenele sunt
studiate ȋn mediul lor natural, “pe teren”, acolo unde se petrec; 2. cercetătorul este instrumentul-
cheie ȋntrucât el este cel care colectează datele; 3. cercetarea se bazează de obicei pe folosirea de
metode/surse multiple de colectare a datelor - interviu, observaţie, analiza documentelor, a surselor
audiovizuale - şi nu doar pe una ; 4. ȋn analiza datelor se porneşte iniţial folosind raţionamentul
inductiv (de la particular la general), pentru ca mai apoi analiza să fie completată prin deducţie; 5.
cercetarea se focalizează pe experienţele şi percepţiilor individizilor asupra problemei, a modului
ȋn care ei ȋnţeleg realitatea; 6. designul cercetării este unul emergent, planul cercetării (ȋntrebările,
forma datelor colectate, indivizii studiaţi etc.) putând fi modificat oricând pe parcursul acesteia; 7.
cercetătorul reflectează la modul ȋn care backgroundul şi experienţa lui personală pot influenţa
interpretările şi sensurile pe care el le dă datelor studiate; 8. scopul cercetării este acela de a da o
imagine holistică asupra fenomenului studiat, prin luarea ȋn considerare a cât mai multor
perspective şi factori implicaţi.
Prin metoda observaţiei se ȋnregistrează, analizează şi interpretează
comportamentele/acţiunile unui număr relativ mic de oameni, de obicei ȋn mediul ȋn care aceştia
ȋşi duc existenţa. Această metodă este caracterizată de o implicare scăzută a cercetătorului,
culegerea datelor făcându-se fără a interfera prea mult sau chiar deloc cu subiecţii studiaţi. Pentru
ȋnregistrarea aspectelor observate sunt folosite instrumente precum fişa de observaţie, note de
teren, jurnal de teren, iar ȋnregistrare informaţiilor se poate face pe suport de hârtie/electronic, ȋn
format audio, video sau fotografic. Scopul unei cercetări realizate prin metoda observaţiei poate fi
unul exploratoriu (ex. pentru cunoaşterea unor grupuri deviante) sau poate fi unul de testare a unor
ipoteze.
Ancheta sociologică are scopul de a colecta informaţii unice (opinii, atitudini,
comportamente etc.) cu privire la un anumit fenomen social, de la un număr mare de indivizi,
având ca specific comunicarea şi interacţiunea cercetătorului (operatorilor) cu subiecţii. Cele două
tehnici folosite ȋn cadrul anchetei sunt tehnica chestionarului şi cea a interviului, cea dintâi fiind
şi cea mai utilizată ȋn cercetările sociologice actuale. Ȋn ancheta pe bază de chestionar folosirea
unor tehnici de eşantionare probabilistă şi a unui număr suficient de mare de subiecţi sunt cerinţe
absolut necesare pentru asigurarea reprezentativităţii eşantionului pentru populaţia din care face
parte. Spre deosebire de ancheta pe bază de interviu, cea pe baza de chestionar porneşte
ȋntotdeauna de la o serie de ipoteze, care ȋn urma analizelor statistice vor fi confirmate sau nu.
Ancheta pe bază de interviu, care este o tehnică de cercetare calitativă, se foloseşte pe un număr
mai mic de persoane şi cu precădere ȋn cercetările exploratorii sau descriptive.

Bibliografie:

Chelcea, S. (2007), Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi calitative. Editura


Economică, Bucureşti.

Creswell, J. W. (2009), Research design: Qualitative, quantitative, and mixed methods


Approaches. SAGE Publications, Inc., U.S.A. Online disponibil la:
https://researchskillsgmm.files.wordpress.com/2014/10/research-design-creswell-chapter-9.pdf