Principiile Organizarii judiciare - rezumat

Sistemul judiciar, reprezintă în orice stat democratic, o componentă esențială a

civilizației și progresului social, constituie o importantă disciplină juridică care se studiază azi
în majoritatea facultăților de drept din țările democratice.
Autoritatea judecătorească se află într-un raport, de „dependenţă” relativă faţă
de organelle administrative. Spunem „dependenţă” relativă întrucât în activitatea judiciară
judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii
Organizarea actuală a instanțelor judecătoresti românești este guvernată de Legea nr.
304/2004. În prezent, justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătoresti:
a. Înalta Curte de Casație și Justiție
b. Curți de apel
c. Tribunale
d. Tribunale specializate
e. Instanțe militare
f. Judecătorii
Principiile organizarii judiciare reprezinta reguli esentiale ale functionarii optime a
structurilor statale abilitate sa realizeze actul de justitie.
1. Justitia constituie monopolul de stat - Justiţia se realizează prin Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Potrivit art.1
alin.1 din Legea nr. 304/2004, „Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”. Textele
menţionate au semnificaţia recunoaşterii deplinei competenţe a instanţelor
judecătoreşti în soluţionarea cauzelor civile, comerciale, de muncă, de familie,
administratrive, penale, precum şi în celelalte litigii pentru care legea nu stabileşte o
altă competenţă.
2. Autonomia instantelor judecatoresti - este un principiu organizatoric important ce
decurge implicit din autonomia funcţiei jurisdicţionale. O delimitare funcţională a
atribuţiilor statale nu ar fi practic posibilă fără o autonomie organică.
3. Principiul independentei judecatoresti - presupune că justiția trebuie să fie liberă de
orice influențe ale guvernului, parlamentului, sau a altor interese private. Independența
sistemului judiciar este esențială și importantă pentru ideea de separare a puterilor în
stat.
4. Principiul inamovibilitatii judecatorilor - constituie unul din cele mai importante
principii ale organizării justiţiei într-un stat democratic şi de drept; reprezintă o
garanţie a independenţei şi imparţialităţii judecătorilor. 
5. Permanenta si caracterul sedentar al organelor judiciare - Jurisdicţiile sunt
permanente în sensul că justiţia se înfăptuieşte fără întrerupere, cu excepţia zilelor
declarate nelucrătoare şi a vacanţelor judecătoreşti. Acest mod de funcţionare a
instanţelor judecătoreşti contribuie şi la realizarea principiului continuităţii în procesul
civil şi penal
Principiile Organizarii judiciare - rezumat

6. Colegialitatea organelor judiciare - are conotaţii deosebite în opera de înfăptuire a

justiţiei. El implică alcătuirea completului din doi sau mai mulţi judecători.
Colegialitatea are de partea sa argumente deduse din: calitatea superioară a lucrărilor
îndeplinite de doi sau de mai mulţi magistraţi; o redusă posibilitate de influenţare din
exterior a magistraţilor, o mai bună pregătire a judecătorilor tineri, care intră în
complete cu magistraţi avînd o mai mare experienţă.
7. Principiul dublului grad de jurisdictie - instanţele judecătoreşti au fost grupate două
cîte două, de aşa manieră încît o cauză soluţionată de un tribunal să poată fi cercetată
din nou de către un alt organ judiciar. Instanţa care exercită controlul trebuie să fie
întotdeauna o jurisdicţie de grad diferit.
8. Specializarea instantelor judecatoresti – in acest sens , actualmente Legea
nr.304/2004 prevede organizarea unor tribunale pentru minori şi familie, a unor
tribunale de muncă şi asigurări sociale, a unor tribunale comerciale şi a unor tribunale
administrativ-fiscale.
9. Constituirea instantelor judecatoresti intr-un sistem ierarhic - autoritatea
judecătorească este alcătuită din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul
Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul
independenţei justiţiei. Consiliul gestionează în exclusivitate aspectele ţinând de
recrutarea şi cariera magistraţilor, judecători sau procurori, iar prin secţiile sale
îndeplineşte şi rolul de instanţă de judecată în materie disciplinară.
10. Accesul liber la justitie - în dreptului românesc actual se impune a fi analizat și din
perspectiva apartenenței României la mai multe sisteme geo-politice și geo-strategice,
care implică și existența unor dispoziții normative distincte. Apartenența României la
trei sisteme, reglementate prin tratate care coexistă între ele, anume O.N.U., N.A.T.O.
și cel al Uniunii Europene, atrag o particularizare a legislației și jurisprudenței
naționale. In Constitutia Romaniei acest principiu esre reglementat in art.21
11. Egalitatea in fata justitiei - Egalitatea în fața legii, cunoscută, de asemenea, ca
egalitate juridică, este principiul că fiecare ființă umană independentă trebuie să fie
tratată în mod egal de lege (principiul izonomiei) și că toți oamenii sunt supuși
acelorași legi , astfel legea trebuie să garanteze neprivilegierea sau nediscriminarea de
către autorități a niciunui individ sau grup de indivizi. Egalitatea în fața legii este unul
dintre principiile de bază ale liberalismului.
12. Gratuitatea justitiei - implică unele cheltuieli importante din partea statului, dar şi dn
partea justiţiabililor. Statul este obligat ă organizeze serviciul public destinat a înfăptui
justiţia, ceea ce înseamnă asigurarea unor condiţii de muncă corespunzătoare necesare
pentru organele de justiţie şi remunerarea adecvată a judecătorilor şi a funcţionarilor
judecătoreşti.