Sunteți pe pagina 1din 3

CONSTITUŢIA (definiţie) LEGI CONSTITUŢIONALE

Legea fundamentală a unui stat, învestită cu o forţă juridică superioară ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC (SEC. XIX-XX)
celorlalte legi, care cuprinde principiile esenţiale ale organizării lui, REGULAMENTELE ORGANICE
stabileşte drepturile şi îndatoririle principale ale cetăţenilor, sistemul Regulamentul Organic a fost o lege semi-constituţională promulgată
electoral, organizarea instituţiilor centrale şi locale, etc. în 1831 - Ţara Românească şi 1832 – Moldova, de către autorităţile
imperiale ruseşti, elaborate în timpul protectoratului rusesc.
CONSTITUŢIA CARVONARILOR* Prevederi:
A fost redactată în Moldova, în anul 1822, de către Ionică Tăutu, fiind • întărirea dreptului de proprietate al boierilor pe o treime din moşie
cea dintâi încercare de a exprima revendicările micii boierimi • majorarea clăcii
inspirate de <<Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului>> „cea • libertatea comerţului
dintâi întrupare a unei gândiri constituţionale în Ţările Române” şi • instituirea unei dări unice numită capitaţie
„cea dintâi manifestare politică a cugetării liberale”. (A. D. Xenopol) • instituirea bugetului anual
▪ recunoaşterea statutului de independenţă a Moldovei, care trebuia să • reînfiinţarea armatei (miliţie pământeană)
devină acelaşi ca pe vremea lui Bogdan I; ▪ înfiinţarea Arhivelor Statului
▪ înfiinţarea Sfatului obştesc (adunare reprezentativă) din care urmau • principiul separării puterilor în stat:
să facă parte şi boierii de rang mai mic, până atunci înlăturaţi din • puterea executivă – domnul
funcţii importante; • legislativă – Adunarea Obştească
▪ Conducerea statului ar fi fost atribuită unui Domn având puteri • judecătorească – tribunale judeţene, instanţe de apel
limitate, ales dintre pământeni de o Adunare Obştească; şi Înaltul Divan Domnesc
▪ Puterea executivă revenea Domnului; Importanţă: Pregătesc terenul unirii principatelor şi trecerea către un
▪ Puterea judecătorească era tratată ca o ramură a puterii executive; stat liberal.
▪ Organizarea finanţelor ţării, preconizând un control al Sfatului Datorită unor împrejurări interne şi externe nefavorabile,
obştesc şi atribuţiuni specifice pentru vistiernic; Revoluţia de la 1848 din Principatele Române nu a reuşit să
▪ În administraţie erau stabilite măsuri pentru sancţionarea abuzurilor transpună în viaţa politică şi de stat toate ideile şi principiile
funcţionarilor care îşi încălcau îndatoririle; constituţionale stipulate în programele lor:
▪ În privinţa armatei se preconiza ca oştile ţării să nu poată fi recrutate - abolirea protectoratului rusesc
dintre străini, urmărindu-se crearea unei armate pământene; - împroprietărirea ţăranilor
▪ Dintre drepturile şi libertăţile incluse în proiect menţionăm: - emanciparea ţiganilor
- dreptul la apărare; - desfiinţarea rangurilor boiereşti
- libertatea învăţământului; - armată naţională şi crearea de gărzi civice
- garantarea dreptului la proprietate; - instituirea tricolorului ca drapel naţional
- principiul exproprierii pentru cauză de utilitate publică; CONVENŢIA DE LA PARIS din 1858
- libertatea muncii; Reprezintă de fapt o Constituţie venită din afară, elaborată de Marile
- libertatea religioasă; Puteri, în 1858, în urma Războiului Crimeei (1853-1856) și a
- libertatea presei; Congresului de Pace de la Paris (1856). A fost aplicată până în 1864.
- dreptul la petiţie; Prevederi:
- egalitatea la dobândirea unor slujbe publice, „numai • unirea parţială a principatelor Moldovei şi Valahiei sub denumirea
după meritul bunelor fapte şi după puterea vredniciei”; „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, care rămâneau sub
- inviolabilitatea domiciliului; suzeranitatea „Maiestăţii Sale Sultanul”;
- drepturile electorale, etc.
• garantarea autonomiei Principatelor; CONSTITUŢIA DE LA 1866
• alegerea unor domnitori în cele două principate; • Primul ministru era numit de Principe;
• stipularea modalităţii de alegere a domnitorilor, drepturile şi • Parlamentul era bicameral: Senat şi Adunarea deputaţilor;
obligaţiile lor; • puterile Principelui: conducătorul armatei, numirea şi revocarea
• modalitatea de exercitare a puterii executive de către domni şi miniştrilor, drept de a bate monedă, de a dizolva Parlamentul;
cooperarea lor cu adunările elective separate şi cu Comisia Centrală de • Culorile naţionale: albastru, galben şi roşu.
la Focşani; Importanţa:
• formarea unei „Comisii centrale” la Focşani, formată din câte 8 • este prima constituţie internă românească;
membri pentru fiecare Principat; • avea un caracter democratic, de factură liberală;
• stabilea înfiinţarea unei Înalte Curţi de Justiţie şi Casaţie, comună • proclama suveranitatea naţională în mod indirect;
ambelor Principate, cu sediul la Focşani; • a fost adoptată fără a se cere aprobarea Marilor Puteri.
• stabilirea formării unei miliţii (armate) comune, al cărei comandant Modificarea constituţiei: 13 octombrie 1879 – art.7, care condiţiona
urma să fie numit alternativ de către domnitorii celor două Principate. cetăţenia română la rituri creştine, a fost eliminat.
STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS O altă modificare – Legea nr. 8 din iunie 1884
Constituţia din 1864, denumită oficial „Statutul dezvoltător al • reducerea colegiilor electorale (din care se alegeau parlamentari).
Convenţiei de la Paris”, (act adiţional) a fost un act cu caracter Modificare în anul 1917: •
constituţional, adoptat la 2 mai 1864 după „lovitura de stat” a lui se renunţă la articolul care declara proprietatea sacră şi inviolabilă;
Alexandru Ioan Cuza. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei • oferă condiţii pentru a se realiza reforma electorală (1918) şi cea
din 1866 . agrară (1921) care prevedea împroprietărirea soldaţilor.
• Puterile publice, cea executivă şi cea legiuitoare, sunt încredinţate CONSTITUŢIA DIN 1923
Domnului care are singur iniţiativa legilor ; Constituţia din 28 martie 1923 a fost adoptată în timpul domniei
• Acest act îi permite lui Cuza să-şi pună în practică reformele: Legea regelui Ferdinand I.
agrară, Codul civil, Codul penal, autocefalia Bisericii ortodoxe, Legea Prevederi :
electorală, Legea instrucţiunii publice. • România era stat naţional, unitar, indivizibil şi inalienabil;
CONSTITUŢIA DE LA 1866 • Organizarea teritorială: judeţe şi comune;
Constituţia este redactată după modelul Constituţiei din 1835 a • Forma de guvernământ – Monarhie ereditară constituţională:
Regatului Belgian. Este adoptată în timpul domniei lui Carol I. La data • Separarea puterilor în stat: legislativă – rege şi Parlament, puterea
de 1 iulie 1866. executivă – regele, puterea judecătorească – independentă (judecători)
Prevederi: • Vot universal;
• Principatele Unite Române – stat unitar, indivizibil; • Garantarea drepturilor cetăţeneşti: libertatea individuală, conştiinţei,
• Organizarea teritorială: judeţe, plase, comune; presei, întrunirilor şi de asociere, a învăţământului;
• Garantarea drepturilor cetăţeneşti: libertatea conştiinţei, a • Garantarea proprietăţii şi a secretului corespondenţei;
învăţământului, a presei, a întrunirilor, a libertăţii personale; • Cetăţenia era acordată tuturor locuitorilor;
• Garantarea proprietăţii, secretului corespondenţei; • Regele numea primul ministru, promulga legile, acorda amnistie
• Separarea puterilor în stat: politică, ierta sau micşora pedepsele condamnaţilor, numea şi revoca
puterea executivă – Principe şi Guvern , legislativă – Parlament; din funcţie funcţionarii publici, conducătorul armatei, drept de a bate
• Votul cenzitar; monedă, încheierea acordurilor politice şi economice cu alte state;
• Cetăţenie acordată doar românilor ortodocşi; • Parlamentul era bicameral: Senat şi Adunarea deputaţilor;
• Forma de guvernământ era Monarhia ereditară constituţională;
CONSTITUŢIA DIN 1923
• Se înfiinţează Consiliul legislativ – rol consultativ în facerea şi
coordonarea legilor
• Zăcămintele miniere precum şi bogăţiile de orice natură ale
subsolului sunt proprietatea statului, căile de comunicaţie, spaţiul
atmosferic şi apele navigabile şi flotabile sunt de domeniu public.
• Reglementează serviciul militar obligatoriu
• Culorile României: albastru, galben, roşu
• Limba oficială – limba românească
• Drepturi egale pentru minorităţile naţionale.
Importanţa: caracter democratic, consfinţea monarhia şi
continuitatea ei, păstrarea intereselor tuturor categoriilor sociale,
menţinerea unităţii statale depline.
CONSTITUŢIA DIN 1938
A fost adoptată de regele Carol al II-lea în urma plebiscitului
(referendum) – desfăşurat în condiţii de stare de asediu – din data de
24 februarie 1938.
• regele devenea conducătorul statului şi îşi exercita puterea executivă
prin Guvern şi miniştri care erau numiţi fără acordul Parlamentului;
• înfiinţează Consiliul de Coroană, organ permanent şi personal al
regelui, cu rol consultativ în probleme deosebite;
• puterea legislativă revenea tot regelui şi era exercitată prin
Reprezentanţă naţională;
• Reprezentanţa naţională era alcătuită din două camere: Senatul şi
Adunarea deputaţilor, dar cu puteri restrânse: vacanţa tronului,
numirea regenţei;
• partidele politice au fost interzise;
• restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
• întărirea supravegherii şi controlului asupra activităţilor şi
comportamentului indivizilor.
♦ Concluzie: constituţia trebuia să consolideze puterea instituţiei
regale şi autoritatea personală a monarhului.

*CARVONAR = de la Carbonar – membru al organizaţiei revoluţionare


italiene „Carbona”, care în sec. XIX lupta împotriva
dominaţiei habsburgice şi pentru unificarea Italiei.

S-ar putea să vă placă și