Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Introducere.................................................................................................................................3
Dispoziții generale ................................................................................................................... 4
2. Termeni și definiții ............................................................................................................... 5
3. Obiective strategice ale băncii .............................................................................................. 6
4. Identificarea și analiza riscurilor bancare ............................................................................. 7
4.1. Riscuri financiare............................................................................................................... 13
4.2. Riscuri operaționale ......................................................................................................... 14
4.3. Riscul de tara/ Riscul de transfer...................................................................................... 14
4.3. Riscuri de piață ................................................................................................................ 14
5. Metode de prevenire a riscurilor la nivelul băncii .............................................................. 15
6. Responsabilități în cadrul procesului de administrare a riscurilor ..................................... 16
7. Riscuri transferate în asigurarea…………………………………………………………..16
8. Dispoziții finale....................................................................................................................17
Referințe bibliografice ............................................................................................................ 19
1
Introducere
2
1. Dispoziții generale
Moldindconbank şi-a început activitatea la 1 iulie 1959, în calitate de filială a Stroibank, din
URSS, sarcina de bază a căreia era finanţarea construcţiilor industriale, întreprinderilor energetice și
a magistralelor de transport.La 25 octombrie 1991, conform deciziei Adunării de Constituire, banca
a fost reorganizată în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii BC
,,Moldindconbank” SA. Reorganizarea a adus cu sine extinderea gamei de servicii oferite, iar în
scurt timp, banca a devenit o instituţie financiară universală, prestând tot spectrul de servicii
financiar-bancare. Pe parcursul următorilor ani, Moldindconbank s-a dezvoltat într-un ritm constant
şi ascendent diversificându-şi tot mai mult portofoliul de produse şi cel de clienţi.
În prezent, Moldindconbank are cea mai mare reţea de subdiviziuni din Republica Moldova,
fiind prezentă în toate raioanele ţării. Toate filialele BC Moldindconbank SA oferă o gamă
completă de servicii financiare tuturor categoriilor de clienţi: persoane fizice, persoane juridice şi
instituţii financiare.
Relaţiile de colaborare cu organizaţiile financiare internaţionale, precum şi cu băncile de
talie mondială, demonstrează profesionalismul echipei dar şi reputaţia înaltă pe care o are BC
,,Moldindconbank” SA pe piaţa internaţională.
Misiunea băncii este de a acordarda servicii şi produse bancare calitative şi moderne,
orientate spre dezvoltarea clienţilor şi creşterea valorii pentru acţionari.
Prin intermediul acestor obiective stabilite, BC ,,Moldindconbank” SA se orientează mai
ușor în mediul economic, având posibilitatea de a prognoza, planifica și coordona acțiunile
concrete, care în ansamblu, conduc la îndeplinirea misiunii băncii.
Statutul BC „Moldindconbank” SA este format din 14 capitole care conţin informaţii despre:
titular şi adresa juridică a băncii, forma juridică de organizare, capitalul băncii şi valori mobiliare
ale acesteia, statutul juridic al acţionarilor, operaţiunile băncii, resursele de creditare ale băncii,
organele de conducere şi control, tranzacţii de proporţii şi tranzacţii cu conflict de interese, profituri
şi dividende, evidenţa contabilă şi sistemul de raportare, protecţia drepturilor clienţilor băncii şi
secretul bancar, relaţii cu personalul, reorganizarea şi lichidarea băncii.
Structură organizatorică a BC „Moldindconbank” SA este una de tip divizionar.
Organigrama este perzentată în anexa 2 și cuprinde toate nivelurile de conducere şi structurile de
raportare. Astfel banca are o structură organizatorică bine determinată şi echilibrată, care determină
o cooperare eficientă și un management rațional.
Consiliul băncii este organul de administrare al acesteia care exercită funcţii de
supraveghere, elaborează și asigură aplicarea politicii băncii. Consiliul este format dintr-un număr
impar de membri, dar nu mai puţin de 3, în cazul de față – cinci membri:
3
Nikolay Nikolov este președinte al consiliului, un antreprenor bulgar, capitalist de risc și
bancher de investiții.
Membrii ai consiliului: Tam Basunia , Dl Barlagiannis, Dl Pontbriand, Ana Spînu.
NIKOLAY BORISSOV—Preşedinte al Comitetului de conducere;
VICTOR CIBOTARU—Prim-Vicepreşedinte al Comitetului de conducere;
PENKA KRATUNOVA—Vicepreşedinte al Comitetului de conducere;
DENIS CHEPTINE—Vicepreşedinte al Comitetului de conducere;
ANDREI SURUCEANU—Vicepreşedinte al Comitetului de conducere;
Comisia de cenzori este organul de audit intern al băncii care exercită controlul activităţii ei.
Obligatoriu, banca trebuie să aibă întocmit un contract de audit cu o firmă specializată (în cazul de
față - „Moldauditing” SRL), care acordă asistenţă în ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu
principiile stabilite de BNM, întocmeşte un raport despre activitatea ei anuală şi un aviz despre
veridicitatea cu care dările de seamă reflectă starea ei financiară, în conformitate cu Legea cu
privire la instituțiile financiare, controlează corectitudinea metodelor şi procedeelor de audit şi de
control intern, face recomandări de remediere etc
Fiind una dintre băncile de frunte în sistemul bancar al țării, BC „Moldindconbank” SA.
tinde să-și mențină și să-și consolideze sporirea pozițiilor sale, să atragă noi clienți și să stimuleze
businessul clienților săi vechi, investind în viitorul economei naționale. Sarcina de bază a băncii
este sporirea eficienței activității băncii în vederea maximizării profitului și minimizării riscurilor.
2. Termeni și definiții
Riscuri bancare – evenimente viitoare, incerte, imprevizibile, determinate fie de
insolvabilitatea împrumutatului, fie de evoluția economică generală (riscurile cursurilor de schimb
valutar și riscurile dobânzilor), fie chiar de structura financiară a băncii.
Riscurile de credit – acestea tind să apară ca urmare a unor întârzieri în exercitarea
obligațiunilor financiare ale clientului față de instituția de credit sau evitarea acestora în general.
Riscurile operaționale – apar din cauza unor erori în efectuarea proceselor de calcul,
precum și a întreruperilor în cadrul operațiunilor de fabricație; de asemenea, cauze ale unor astfel de
riscuri pot servi schimbările în sistemul electronic al organizației bancare, activitatea și pregătirea
necorespunzătoare a personalului, pierderea documentelor financiare.
Riscurile valutar – sunt rezultatul unor schimbări bruște ale cursului de schimb; ca urmare,
băncile pot pierde o sumă substanțială de bani.
Riscul de lichiditate - constă în probabilitatea ca banca să nu-şi poată onora plăţile faţă de
clienţi, ca urmare a devierii proporţiei dintre creditele acordate pe termen lung şi creditele pe termen
scurt şi a necorelării acestor active cu pasivele băncii, adică cu resursele.
4
Riscul ratei dobânzii - se mai numeşte si riscul de transformare; corespunde unei pierderi
sau unei absente a câştigului, fiind determinat de evoluţia ratei dobânzii.
Profitabilitate – capacitate a unei instituții financiare de a obține un excedent de venituri
peste nivelul cheltuielilor.
5
- Instruirea personalului în domeniul tehnicilor de vânzări, deservire calitativă a clienţilor,
administrarea riscurilor, conformitate etc.
- Dezvoltarea spiritului corporativ în colectivul băncii.
Toate obiectivele menționate sunt implementate zilnic pentru a satisfice nevoile clienților și
pentru a avea o imagine de prestigiu pe pianța financiară.
6
Db−Dp
x 100 %
Rvd = Av ,
(4.1)
unde Rvd - rata veniturilor din dobânzi; Db – dobânzi încasate; Dp-dobânizi plătite; Av- active
valorificate.
2. Rata profitului net a cărei mărime depinde în primul rând de raportul dintre veniturile şi
cheltuielile băncii şi, în al doilea rând, de structura veniturilor şi costurilor activităţii bancare.
Pn
x 100 %
Rpr = Vt ,
(4.2)
unde Rpr – rata profitului; Pn – profit net; Vt – venituri totale.
3. Rata utilizării activelor a cărei mărimea depinde de mărimea dobânzii active pe piaţă şi de
structura activelor bancare.
Vt
x 100 %
RUA = At , (4.3)
unde RUA – rata utilizării activelor; Vt – venituri totale; At – active totale.
4. Rata rentabilității economice acest indicator denumit şi profitul la active, măsoară efectul
capacităţii manageriale de a utiliza resursele financiare şi reale ale societăţii bancare pentru a genera
profit.
Pn
x 100 %
RRe = At , (4.4)
unde RRe - rata rentabilității economice; Pn – profit net; At – active totale.
5. Rata rentabilității financiare sau profitul la capital, este cea mai semnificativă expresie a
profitului, care măsoară rezultatele managementului bancar, în ansamblu său, și, arată pentru
acționari efectul angajării lor în activitatea bancară.
Cprop¿
Pn¿ x 100%¿
RRf = ¿ , (4.5)
unde RRf - rata rentabilității financiare; Pn – profit net; Cprop. - capital propriu.
6. Efectul de pârghie sau multiplicatorul capitalului, acționează atunci când angajarea unor
resurse noi este avantajoasă, respectiv când costul resurselor este mai mic su cel puțin egal cu
rentabilitatea economică și arată gradul în care utilizarea unor resurse suplimentare servește creșterii
rentabilității capitalului propriu.
At
Ep = Cprop , (4.6)
7
unde Ep – efectul de pârghie; At- active totale; Cprop- capital propriu.
Perioada analizată
Indicatori 2015 2016 2017 Abaterea Abaterea
absolută, ( absolută, (
± ) ± )
Rata veniturilor din dobânzi, % 5,04 6,51 5,22 +1,47 -1,29
Rata profitului net, % 7,39 7,75 23,26 +0,36 +15,51
Rata utilizării activelor, % 12,54 14,50 10,32 +1,96 -4,18
Rata rentabilității economice, % 0,92 1,12 2,40 +0,2 +1,28
Rata rentabilității financiare, % 8,05 8,36 17,30 +0,31 +8,94
Efectul de pârghie, unități 8,69 7,44 7,20 -1,25 -0,24
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexele 4 - 9
8
Totodată din rezultatele tabelului constatăm că rata rentabilității financiare indică o evoluție
similară cu indicatorul analizat mai sus, înregistrând în anul 2015 o valoare de 8,05%, în anul 2016
o rată de 8,36% și în anul 2017 de 17,30%.
Efectul de pârghie în perioada analizată s-a micșorat de la 8,69 unități în anul 2015 la 7,20
unități în anul 2017, astfel ritmul de creștere al activelor este mai accelerat decât ritmul de creștere a
capitalului bancar.
Analiza indicatorilor de adecvare a capitalului. Întreaga activitate bancară este influenţată
direct sau indirect de disponibilitatea şi costul capitalului, deoarece capitalul este un element
principal în delimitarea siguranţiei şi bunei funcţionări a unei instituţii de credit.
Tabelul 4.2
Indicatori de analiză a riscului de capital bancar
Perioada analizată
Indicatori 2015 2016 2017 Abaterea Abaterea
absolută, ( ± absolută, ( ±
) )
K1, % 11,49 13,43 13,87 +1,94 +0,44
K2, % 48,45 42,57 36,20 -5,88 -6,37
K3, % 26,91 28,05 27,84 +1,14 -0,21
EM, unități 8,69 7,44 7,20 -1,25 -0,24
Suficiența capitalului
ponderat la risc, % 18,61 23,20 27,68 +4,59 +4,48
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexele 7 - 9
9
Conform rezultatelor prezentate în tabelul 4.3 conchidem că indicatorii riscului de capital
K1 și K3 s-au majorat, datorită creșterii capitalului permanent, a activelor totale și a depozitelor
totale. Indicatorul K2 din contra s-a micșorat de la 48,45% în anul 2015 până la 36,20% în anul
2017, cu toate că elementele componente la calcularea acestui indicator au sporit. Explicație pentru
această evoluție constă în ritmul diferit de creștere a elementelor componente pentru indicatorul
analizat.
Din datele prezentate multiplicatorul capitalului se reduce înregistrând o valoare de 8,69
unități în anul 2015, de 7,44 unități în anul 2016 și în anul 2017 doar de 7,20 unități. Această
diminuare ne indică că s-a micșorat capacitatea capitalului propriu de a crea active.
Suficiența capitaluilui ponderat la risc în perioada cercetată este în creștere, de la 18,61% în
2015 la 23,20% în anul 2016 și în anul 2017 o valoare de 27,68%, indicatorul destul de înalt al
suficienței capitalului ponderat la risc a permis absorbirea pierderilor legate de înrăutățirea calității
creditelor. Totodată aceasta ne arată că se respectă normativul impus de banca centrală și BC
„Moldindconbank” SA valorifică la maxim activele de care dispune.
Analiza indicatorilor de lichiditate. Lichiditatea este capacitatea băncii de a plasa în avtive
și de a asigura în orice moment onorarea la scadență a obligațiunilor sale de plată.
Indicatorii de lichiditate sunt :
- lichiditatea curentă;
- lichiditatea pe termen lung;
- principiul III.
Principiul I al lichidităţii prevede, ca suma activelor băncii cu termenul de rambursare mai
mult de 2 ani să nu depăşească suma resurselor ei financiare.
Principiul II al lichidităţii prevede, ca lichiditatea curentă a unei bănci, exprimată ca
coeficient al activelor lichide la activele totale, nu trebuie să fie mai mică decăt rata procentuală
stabilită de regulament.
Principiul III al lichidității prevede ca lichiditatea pe benzi de scadență până la o lună; 1-3
luni; 3-6 luni; 6-12 luni și peste 12 luni, exprimată ca raport între lichiditatea efectivă şi lichiditatea
necesară pe fiecare bandă de scadenţă, nu trebuie să fie mai mică decât coeficientul stabilit de
regulament.
Tabelul 4.4
Analiza indicatorilor de lichiditate bancară
Perioada analizată
Indicatori Normativul Abaterea Abaterea
BNM 2015 2016 2017 absolută, absolută,
( ± ) ( ± )
Lichiditatea pe termen lung, unități ≤1 0,83 0,73 0,54 -0,1 -0,19
Lichiditatea curentă, % ≥ 20 38,05 44,77 59,24 +6,72 +14,47
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexele 7 - 9
10
Totuși în ceea ce privește lichiditatea pe termen lung în anul 2015 a constituit 0,83 unități,
în anul 2016 a scăzut la 0,73 unități și în anul 2017 deasemenea s-a redus până la 0,54 unități.
Diminuarea constatată se explică prin reducerea portofoliului de credite al băncii și a soldului
depozitelor bancare.
Spre deosebire de lichiditatea pe termen lung cea curentă în perioada cercetată s-a majorat,
în anul a constituit 38,05%, în anul 2016 44,77% și în anul 2017 s-a înregistrat o valoare de
59,24%, datorită sporirii elementelor componente ale indicatorului.
Tabelul 4.5
Analiza lichidității principiului III
Perioada analizată
Valori ajustate 2016 2017 Abaterea absolută, (
± )
Pînă la o lună inclusiv 2,57 2,81 +0,24
Între o lună și 3 luni inclusiv 17,74 16,36 -1,38
Între 3 și 6 luni inclusiv 2,63 1,75 -0,88
Între 6 și 12 luni inclusiv 2,21 1,66 -0,55
Peste 12 luni 5,28 5,80 +0,52
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexa 10
Pentru a analiza lichiditatea principiului III se utilizează informația reflectată în FIN 26,
lichiditatea pe benzi de scadență, care indică suficiența mijloacelor bănești pentru satisfacerea
cerințelor cliențelor. Astfel pentru perioada de până la o lună principiul III pus la baza calculării ia
valoare de 2,57 unități în anul 2016 și de 2,81 unități în anul 2017, majorându-se cu 0,24 puncte.
Comparativ cu valoare recomandată de BNM în mărime de unitate, remarcăm faptul că BC
„Moldindconbank” SA a respectat cerința propusă.
Pentru perioada de o lună și 3 luni inclusiv principiul III pus la baza calculării ia valoare de
17,74 unități în anul 2016 și în anul 2017 a înregistrat o valoare de 16,36 unități, micșorânduse cu
1,38 puncte.
Pentru perioada de 3 și 6 luni inclusiv, și pentru perioada de 6 și 12 luni inclusiv principiul
III pus la baza calculării indică o evoluție similară cu indicatorul analizat mai sus, dar comparativ
cu valoare recomandată de BNM în mărime de unitate, exclamăm faptul că banca a respectat
cerința propusă. Reducerile constatate vor avea ca efect creșterea profitului băncii, deoarece
surplusul de lichidități a fost investit de către bancă în obținerea de profit din operațiunile de
creditare.
Pentru perioada de peste 12 luni principiul III în anul 2017 a sporit cu 0,52 unități față de
anul 2016.
Riscul de creditare. Principala operațiune bancară este creditarea, creditele situându-se pe
primul loc între plasamentele băncilor. Felul în care banaca alocă fondurile pe care le gestionează
poate influența în mod hotărâtor dezvoltarea economică la nivel local sau național. Pe de altă parte,
11
orice bancă își asumă, într-o oarecare măsură riscuri atunci când acordă credite și, în mod cert, toate
băncile înregistrează în mod curent pierderi la portofoliul de credite , atunci când unii debitori nu își
onorează obligațiile.
12
Banca urmărește stabilirea unui cadru de administrare a riscului operațional care să acopere
apetitul şi toleranţa la riscul operațional prin crearea unor politici şi procese de identificare,
evaluare, monitorizare, raportare, control şi diminuare a riscului operațional.
Riscul operațional se identifică şi se evaluează pentru fiecare activitate, produs sau serviciu
bancar existent, precum şi pentru cele noi introduse, la nivelul fiecărei unităţi a Băncii.
Orice activitate externalizată unei părţi terţe se revizuiește de către bancă pentru a se asigura
că riscul operaţional şi alte riscuri nu se majorează în urma metodelor inadecvate de control sau a
altor deficienţe ale părţilor terţe care preiau activităţile respective Strategia de administrare a
riscului operațional urmărește şi controlează riscul operațional la toate nivelurile şi în toate
activităţile derulate, începând chiar din momentul creării sau promovării unui produs, serviciu sau
activităţi şi să se încadreze într-un profil de risc moderat.
Strategia de administrare a riscului operațional urmărește reducerea evenimentelor
generatoare de risc operațional, rezultate din procese interne, sisteme inadecvate sau eronate,
incluzând atât fraudele interne şi externe, cât şi procesările defectuoase ale datelor legate de clienți,
tratamentul aplicat clienților şi contrapărţilor comerciale sau funcționările defectuoase ale
sistemelor informatice.
16
soluționarea conflictelor, precum și căutarea unui compromis în sfera politicii de asigurare între
instituțiile financiare, partenerii și clienții săi.
8. Dispoziții finale
Banca trebuie să dezvolte o cultură privind riscurile, integrată la nivel de ansamblu al băncii,
bazată pe o deplină înțelegere a riscurilor cu care se confruntă banca și a modului în care acestea
sînt administrate, avînd în vedere toleranța/apetitul la risc al băncii.
Fiecare persoană din cadrul băncii trebuie să fie pe deplin conștientă de responsabilitățile
sale pe linia administrării riscurilor. Responsabilitatea administrării riscurilor nu trebuie limitată la
nivelul specialiștilor în domeniul riscurilor sau al funcțiilor de conformitate, de audit intern și
administrare a riscului. Subdiviziunile băncii, sub supravegherea organelor de conducere, sînt în
primul rînd responsabile pentru administrarea zilnică a riscurilor, avînd în vedere toleranța/apetitul
la risc al băncii, în conformitate cu politicile, procedurile și rezultatele controalelor băncii.
Banca trebuie să identifice profilul de risc determinînd obiectivele pentru fiecare risc, să
asigure o monitorizare sistematică a conformării activității cu politicile și procedurile stabilite
pentru administrarea riscurilor, precum și raportarea, după caz, către organul corespunzător a
încălcărilor constatate și înlăturarea acestora.
În cazul unui nivel înalt al expunerii la risc și/sau utilizării unor metode neadecvate de
dirijare a riscului, banca este obligată să întreprindă măsuri de corectare, care vor cuprinde cel puțin
următoarele:
1) de a perfecționa sistemele de informare și de estimare a expunerii la risc;
2) de a reduce nivelul riscului;
3) alte măsuri sau o combinare a acestor măsuri în funcție de situația concretă, starea și
condițiile existente în bancă.
17
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 06 octombrie 2017. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 1996, nr. 434-439 din 15.12.2017, p. 13 – 26
2. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la lichiditatea băncilor comerciale
al Republicii Moldova nr. 24 din 9.08.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.
64-65 din 02.10.1997 (cu modificările şi completările ulterioare), p. 58 – 59
3. Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotărârea
Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 269 din 26.10.2001. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 2001, nr. 130/310 din 26.10.2001 (cu modificările şi completările
ulterioare), p. 20 – 21
4. Legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2008, nr. 127-130;
5. Regulamentul cu privire la transferul de credit nr 157. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2013, nr. 191-197;
6. Regulamentul cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi nr. 33/09-
01 din 18.09.1996. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1996, nr. 64/81;
7. Regulamentul cu privire la unitățile de schimb valutar nr. 53 din 05.03.2009. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2009, nr. 62-64;
8. COCRIŞ, V., CHIRLEŞAN, D. Managementul bancar şi analiza de risc în activitatea de
creditare, Iaşi: Editura Junimea, 2011, 185 p.
9. Raportul anual a BC „Moldindconbank” SA 2016 [online] [citat 19.03.2019]. Disponibil
pe Internet: https://www.micb.md/img/n-reports/MICB-raport-anual-2016.pdf
10. Raportul anual a BC „Moldindconbank” SA 2017 [online] [citat 19.03.2019]. Disponibil
pe Internet: https://www.micb.md/img/n-reports/RAPORTUL_ANUAL_2017.pdf
18