VEGETAŢIA ŞI FAUNA ROMÂNIEI

Vegetaţia României este ordonată în patru categorii: vegetaţia de stepă, vegetaţia pădurilor,
vegetaţia alpină şi vegetaţia azonală.
Vegetaţia de stepă este extracarpatică şi este alcătuită în special din ierburi înalte din familia
gramineelor (costreiul, mohorul, ovăsciorul, pirul). Această vegetaţie este localizată în Câmpia
Bărăgan, Câmpia Buzău-Siret şi în Dobrogea. La zona de contact dintre stepă şi vegetaţia pădurilor,
întâlnim silvostepa (amestec de graminee şi pâlcuri de pădure, în special de stejar). Silvostepa este
localizată în Câmpia Moldovei, Podişul Bârladului, Câmpia Buzău-Siret, Câmpia Bărăgan, Câmpia
Teleormanului, Câmpia Olteniei, Câmpia Banatului, Câmpia Crişurilor.
În stepă şi silvostepă se practică agricultura intensivă, în special în cele două bălţi ale Dunării
(Balta Ialomiţei şi Balta Brăilei).

Costreiul Mohorul Ovăsciorul Pirul

Vegetaţia Pădurilor acoperă aproximativ 30% din suprafaţa României. În Antichitate, spaţiul
carpato-danubiano-pontic era acoperit de păduri în proporţie de 80%, la fel ca în spaţiul german,
central-european.
Pădurile de stejar sunt prezente în: Podişul Sucevei, Podişul Bârladului, Subcarpaţii Moldovei,
Subcarpaţii de Curbură, Podişul Getic, Podişul Mehedinţi, Câmpia Ialomiţei, Depresiunea Braşovului,
Depresiunea colinară a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Câmpia Someşului, Podişul Cobadin-Negru
Vodă, Munţii Măcinului, Podişul Niculiţel, Podişul Casimcei.
Pădurile de fag sunt prezente în: Podişul Sucevei, Podişul Bârladului, Subcarpaţii Moldovei,
Subcarpaţii de Curbură, Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii Transilvaniei, Munţii Banatului, Munţii
Apuseni.
Pădurile de conifere sunt prezente în: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi în Munţii
Apuseni.
Brad Molid Pin Zadă
 Vegetaţia alpină este prezentă în zonele montane la altitudini de peste 1600 metri şi este alcătuită
din ierburi mărunte: floarea de colţ, bujorul de munte, albăstreaua de munte, brânduşa de munte. Există
şi arbuşti, precum: jneapăn, ienupăr, afin.

Floarea de colţ Bujorul de munte Albăstreaua de munte Brânduşa de munte

Jneapăn Ienupăr Afin

Vegetaţia azonală este prezentă în zonele de luncă ale râurilor, în Delta Dunării şi în sudul
Câmpiei Române. Este alcătuită din plante iubitoare de umiditate, precum: nufărul, trestia, papura,
salcia, liana, păducelul, hameiul. Există şi plante de origine mediteraneană, precum: smochinul, liliacul,
iasomia, castanul comestibil. Între braţele Dunării Chilia şi Sulina se află Pădurea Letea, declarată
monument al naturii, parte a rezervaţiei biosferei.

Liane Păducelul Hameiul

 Smochinul Liliacul

Iasomia Castanul comestibil

Fauna României este de două tipuri: terestră şi acvatică.

Fauna terestră este împărţită în zone de vegetaţie. În stepă şi silvostepă întâlnim: rozătoare
(şoareci, şobolani, iepuri, hârciogi), păsări scurmătoare (prepeliţa, potârnichea, ciocârlia, codobatura),
şopârle mici (şopârla cenuşie, guşterul).
În pădurile de foioase (fag şi stejar) întâlnim: carnivore (lupul, vulpea, râsul, pisica sălbatică),
ierbivore (mistreţul, căprioara, cerbul, veveriţa), păsări (pupăza, cucul, mierla, ciocănitoarea, coţofana,
cioara, fazanul).
În pădurile de conifere întâlnim: carnivore (lupul, râsul), omnivore (ursul brun), ierbivore (cerbul,
capra neagră), păsări (cocoşul de munte, găinuşa de pădure).
În ţara noastră există şi faună de origine mediteraneană, alcătuită din: scorpion, broasca ţestoasă,
vipera cu corn.
Fauna acvatică este întâlnită în râurile şi lacurile din ţara noastră. Există numeroase specii de
peşti, precum: păstrăvul, lostriţa, crapul, carasul, bibanul, ştiuca, etc. Putem aminti şi amfibieni,
precum: broasca de lac, salamandra, tritonul. În apropierea apelor trăiesc şi specii de insecte (libelula,
ţânţarul), sau arahnide (păianjenul de apă).
În Dunăre trăiesc peşti din familia sturionilor, precum: nisetrul, păstruga, morunul, cega.
 Prepeliţa Potârnichea Ciocârlia

Codobatura Şopârla cenuşie Guşterul

Râsul Capra Neagră Vipera cu corn

Nisetrul Cega Morunul