Pacienta de 24 de ani, cu spondilita anchilozanta stadiu incipient, lombalgie si sacroileita.

Diagnostic funcțional:

Limitarea capacității de mișcare la nivelul coloanei vertebrale, datorate unei lombalgii și

sacroileitei, cu scădere accentuată de mișcare pe toate direcțiile de mișcare a coloanei,
imposibilitatea ortostatismului și mersului, limitarea ADL-urilor

Obiective de recuperare:

1. Scăderea durerii la nivel lombar cauzate de contractura si inflamatie ( iritației radiculare

dacă este cazul)
2. Stoparea pe cât posibil a evoluției bolii ce duce la deposturări și dezalinierea corpului, cu
păstrarea/ creșterea amplitudinilor articulare mai ales a întregii coloane vertebrale și a
rădăcinilor articulațiilor membrelor
3. Creșterea tonusului muscular al mușchilor ce se alungesc odată cu instalarea bolii și
menținerea unei forțe musculare pe celelalte grupe musculare
4. Menținerea volumelor respiratorii în limite cât mai normale
5. Educarea pacientului în ceea ce privește ”școala spatelui”

Obiective de kinetoterapie:
A. Relaxarea musculaturii contractate la nivel lombar și prevenirea scurtării musculare

Musculatura extensoare a coloanei: mușchii paravertebrali, mușchii iliocostali, mușchii

longisimus, mușchii spinali, mușchii multifizi, mușchiul pătrat al lombelor

Argument: Odată cu relaxarea musculaturii din zona lombară, va scădea și durerea de la acel
nivel

B. Creșterea mobilității articulare (sau menținearea celei existente)

Creșterea mobilității coloanei vertebrale la nivel cervical, toracal și lombar (avantajul pacientului
este că boala este în stadiu incipient și încă are o bună mobilitate. În funcție de rezultatele
evaluării se va urmări creșterea sau menținerea amplitudinilor)

Creșterea amplitudinii mișcărilor la nivelul articulațiilor CF și SH (idem paranteza de mai sus)

Prevenirea scurtarii musculaturii prin stretch-ing și exerciții pe amplitudinea maximă posibilă:

mușchii pectoral mare și mic, sublcavicular, mușchii abdominali

Menținerea amplitudinii în articulațiile neafectate

C. Creșterea forței musculare

Musculatura extensoare a coloanei: mușchii paravertebrali, mușchii iliocostali, mușchii

longisimus, mușchii spinali, mușchii multifizi
De asemenea se vor tonifia și mușchii: trapez, romboizi, marele dorsal, lung și drept al capului,
abdominali, fesieri

D. Creșterea rezistenței musculare (idem mușchi)

E. Reeducarea respiratorie

Conștientizarea respirației toracale/ abdominale

Antrenarea respirației la nivel toracal (pentru a întârzia cât mai mult instalarea proceselor
anchilozice toracice)

Gimnastica respiratorie corectiva

Antrenarea mușchiului diafragm (pentru momentul în care respirația toracică va fi constrânsă de

boală)

Program de exerciții

A. Posturări

1.DV, cu o pernă dură sub abdomen și destul de mare care să cifozeze lomba

2.DD, cu capul și umerii ridicați pe o pernă, genunchii flectați cu un sul sub ei, picioarele
sprijinindu-se pe tălpi

3.Poziția Trendelenburg cu patul ușor înclinat

4. DD, fără pernă sub cap, cu o perniță sub coloana dorsală, mâinile sub ceafă, coatele atung
patul

5. DD cu o perniță sub coloana dorsală, câte un sac de nisip (2-5 kg) pe fiecare umăr și pe
genunchi

Primele 3 posturi sunt posturi recomandate pentru ameliorarea durerii de la nivel lombar,
celelalte două sunt pentru corectarea coloanei.

Observație:

Deși cocoșul de pușcă este o postură ce scade durerea în zona lombară, se va evita această poziție
din cauza cifozării coloanei, mișcare contraindicată în cadrul spondilitei

B. Relaxarea musculaturii contractate

Posturi antalgice:

1. DD, capul și umerii ridicați pe o pernă, genunchii flectați cu un sul sub ei, picioarele
sprijinindu-se pe tălpi
 2. DD cu CF și G la 90 de grade, gambele sprijinite pe un scăunel

Aplicare HR modificat pentru trunchi, cu mențiunea că rezistența va fi minimă spre moderată și

că abordarea grupelor musculare se va face de la distanță spre zona afectată.

Poziții finale ale diagonalelor Kabat (cele de membru superior pentru abdomen superior si
extensori de trunchi superior, cele de membru inferior pentru abdomenul inferior și trunchi
inferior):

DD, membrul superior drept, D2E cu cotul extins, contrarezistența KT pentru izometrie aplicată
în poziția finală, priza în palmă, contrapriza pe braț

DD, membrul superior drept, D2F cu cotul extins, contrarezitența KT pentru izometrie se aplică
la sfârșitul mișcării diagonalei , priza pe braț și pe fața externă a mâinii

DD, membrul inferior drept, D1F cu genunchiul flectat la 90 de grade, KT aplică priza pe 1/3
inferioară a coapsei și pe fața dorsală a piciorului, contrarezistența făcânduse în momentul final
de scurtare a diagonalei

DD, membrul inferior drept cu G extins, priza sub 1/3 inferioară a coapsei și sub G, contrapriză
pe plantă în jumătatea anterioară, contrarezistența în poziția finală

Observație:
În aceeași ordine se va aplica și pe membrele stângi

C. Meținerea și corectarea posturilor și aliniamentului corpului

Posturări:

Posturi corectoare:

1. DD, fără pernă sub cap, cu o perniță sub coloana dorsală, mâinile sub ceafă, coatele ating
patul
2. DD cu o perniță sub coloana dorsală, câte un sac de nisip (2-5 kg) pe fiecare umăr și pe
genunchi

Posturi adoptate în timpul zilei:

1. Șezut pe scaun cu spătar înalt, realizând un contact permanent cu spătarul până la spinele
scapulare
2. Masa de lucru trebuie să fie la nivelul pieptului, antebrațele pe masă
3. În ortostatism o distanță maximă între pube și xifoid

Exerciții de conștientizare pozițională:

 1. În ortostatism cu călcâiele la 15 cm de zid, se ia contact cu sacrul pe zid, apoi cu
omoplații, apoi cu occiputul
2. Patrupedie, brațele flectate, nasul la sol, se lordozează și se cifozează coloana
3. Șezând cu spatele la zid, se caută realizarea contactului în 3 puncte ca în exercițiul 1

D. Menținearea mobilității articulare

Odată ce lombalgia este considerată ca fiind în stadiul subacut se poate începe programul
Williams faza I, urmâmd ca peste 2 săptămâni să se înceapă faza a doua. (în stadiul acut
prima fază va fi repetată de 2 ori/zi)

1. Călare pe banca de gimnastică cu mâinile la ceafă, coatele trase înapoi, se inspiră

profund.
2. Ortostatism, trunchiul la 90 de grade, se prinda bara spalierului realizând flectări de
trunchi între brațe
3. Călare pe o banchetă se fac rotații de trunchi stanga-dreapta
4. Într-un genunchi, celălalt întins în lateral, mâna în axilă, brațul ridicat pe lângă cap, se fac
aplecări laterale ale trunchiului
5. Patrupedie se duce un braț spre zenit, rotind trunchiul și capul după mână
6. La spalier va prinde cu brațele o treaptă și va sta în atârnat
7. Șezând cu un baston în mâini va face flexia brațelor, ducând bastonul după ceafă
8. Ortostatism, un baston în mâini va face add cu rotație internă a unui braț, iar celălat add
cu rot externă (bastonul de la orizontal la vertical)
9. Ortostatism la roata pentru umăr
10. Ortostatism la spalier va pune câte un membru inferior pe cea mai înaltă treaptă, apoi
celălalt
11. DD pacientul va scrie cu membrul inferior VOLVO cu mișcări cât mai ample combinând
astfel mișcările articulare ale șoldului
12. Diagonalele Kabat de membre superioare și inferioare realizate activ de către pacient
13. Bicicleta

Observație:

Apariția unei dureri înțepătoare va duce la oprirea exercițiului!

E. Menținerea sau creșterea forței musculare

1. DV, ridicarea capului și a trunchiului (poziția membrelor superioare va fi schimbată
pentru a îngreuna sau a ușura exercițiul)
2. DV, forfecarea membrelor inferioare cu G întinși
3. DV, extensii de șold
 4. DV pe mingea de pilates, G flectat la 90 pentru a izola mușchii fesieri, se vor realiza
extensii de șold
5. Patrupedie, se ridică un membru superior concomitent cu membrul inferior opus
6. DD, izometria mușchilor abdominali

Observație:

Apariția unei dureri înțepătoare va duce la oprirea exercițiului!

F. Reeducarea respiratorie

Antrenarea respirației toracale este un obiectiv foarte important și ajută la întârzierea instalării
anchilozelor și păstrarea unor volume respiratorii în limite normale. Odată ce aceste anchiloze s-
au instalat, iar funcția toracică în mecanica ventilatorie scade, antrenamentul va fi focusat pe
respirația abdominală.

Respirația toracală

Exercițiile în acest sens vor începe cu cele de conștientizare a respirației toracale și vor continua
cu exercițiile propriu-zise de antrenament.

Pentru conștientiza respirației:

1. DD, pacientul inspiră, iar KT contrează cu mâinile mișcarea inspiratorie, apoi pacientul
va expira (în timpul expirului forța cu care apasă KT va crește)
2. DV, Kt presează bazele posterioare ale toracelui

Obsevație:
Respirația toracală se grupează în toracal superior și inferior.
Zona medio-bazală este cea mai importantă de reeducat.
Prizele KT vor fi pe torace cu degetele răsfirate spre lateral

Exerciții propriu zise:

1. DL, hemitoracele de antrenat este deasupra, sub lombe se așează o pernă, m.s. de
deasupra va fi anterior de corp cu cotul extins. Se inspiră profund, moment în care se
ridică m.s. de deasupra, se urmărește brațul cu privirea. În expir se revine la poziția
inițială.
2. Din ortostatism cu o bandă elastică în jurul toracelui, pacientul inspiră profund, apoi
expiră.

Respirația diafragmatică:
La fel ca în cazul celei toracale pacientul va fi mai întâi instruit în ceea ce privește
conștientizarea mișcării respiratorii, mai apoi se va trece la antrenarea propriu-zisă a
diafragmului (cel mai important mușchi respirator) și a musculaturii abdominale.

Pentru conștientizarea respirației abdominale:

1. DD, P va fi învățat să își bombeze abdomenul (inspirație) și ”să îl sugă” (expirație)

2. DD, P va asocia mișcările de mai sus cu timpii respiratori

Exerciții propriu zise:

1. DD, pe abdomen este așezată o greutate, va fi rugat să bombeze abdomenul în inspir și să

îl retracteze în expir
2. Șezut pacientul va inspira pronunțând un ”f” aspirat
3. Inspirații pe nas cu una din nare presată cu un deget pentru a bloca coloana de aer
4. Inspir si expir prelungit printre buze pronunțănd litere precum ”f”, ”s”, ”ș”

În cadrul gimnasticii respiratorii vor fi asociate exerciții pentru menținearea amplitudinilor

articulare a coloanei și a articulațiilor SH și CF, împreună cu împiedicarea pe cât posibil a
avansării patologiei.

1. Patrupedie se duce câte un membru superior în față pe expir (diminuarea cifoze și

tonifierea centurii scapulare)
2. Mers în patru labe (asuplizarea coloanei dorsolombare)
3. Patrupedie, se duce câte o mână spre călcâiul de aceeași parte, trunchiul înclinându-se
lateral (mobilizarea coloanei dorsale, decifozare)
4. Patrupedie, se flectează brațele cât mai mult posibil, privirea înainte, se execută în
timpul inspirului (redresarea intensă a cifozei, tonifierea musculaturii centurii și a
brațului)

Specificații de final:

Prioritar în cazul acestei paciente este scăderea lombalgiei cu evitarea pe cât se poate a pozițiilor
cifozante în cadrul posturărilor

Exercițiile de cifozare ale coloanei dorsale trebuiesc evitate

Acțiunea psoas iliacului va fi promovată, acest mușchi fiind lordozant al coloanei lombare

Indiferent de rapiditatea cu care patologia înaintează și de gradul de disfuncționalitate pe care îl

determină, programul kinetoterapeutic va fi continuat întreaga viață

Este necesar educarea pacientului în ceea ce privește școala spatelui

Reeducarea transferurilor, a mersului și a ADL vor fi și ele necesare în cazurile grave

Este recomandată și menținerea unei greutăți optime corporale