Sunteți pe pagina 1din 29

LICEUL TEHONOLOGIC ECONOMIC NASAUD

LUCRARE DE SPECIALITATE
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA : TEHNICIAN IN ACTIVITATI
ECONOMICE
ÎNDRUMĂTOR:Prof. GAVRILOAE GEORGINA
ELEV: BESUTI MARIUS IONUT
CLASA a XII –a C
❑ ARGUMENT
❑ CAP. I DELIMITARI PRIVIND INVENTARIEREA
PATRIMONIULUI:
 1.1. INVENTARIEREA – PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII
 1.2. Funcțiile inventarierii
 1.3. Formele inventarierii
 1.4. Obiectul inventarierii
Lucrarea este cuprinsa  1.5. Etapele inventarierii
in 4 capitole  1.6. Pregatirea inventarierii
 1.7. Desfasurarea inventarierii
 1.8. Stabilirea si inregistrarea in contabilitate a rezultatelor
inventarierii
 1.8.1. Minusurile de inventar
 1.8.2. Minusuri calitative (deprecierile)
 1.8.3. Plusurile de inventar
1.9. DOCUMENTE SPECIFICE PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
1.9.1. Lista de inventar
1.9.2. Registrul inventar
 Cap. II. ASPECTE PRACTICE PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
 2.1. PREZENTAREA SOCIETATII
 2.2. ORGANIZAREA SOCIETATII
 2.3.APLICATIE PRACTICA
 CONCLUZII SI PROPUNERI
❑ ARGUMENT
 Contabilitatea trebuie sa ofere o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului. Uneori, insa, pot aparea
discrepante intre datele din contabilitate si realitate, cauzate de anumite fenomene economice, naturale, neglijente, greseli,
delapidari etc. Concordanta dintre informatiile scriptice si cele reale se poate verifica cu ajutorul procedeului numit
inventariere.
 Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor de verificare faptica a existentei elementelor patrimoniale sub
aspect cantitativ, calitativ si valoric.
 Am ales tema “Inventarierea patrimoniului” datorita importantei deosebite pe care o are inventarierea in procesul
de fundamentare al unei intreprinderi.Invetarierea se afla in stransa legatura cu celelalte procedee ale contabilitatii. Astf el,
toate operatiile economice se consemneaza in documente, iar datele din documente se inregistreaza in conturi.
Informatiile din conturi sunt verificate cu ajutorul balantei si se confrunta cu realitatea prin intermediul inventarierii.
Inventarierea sta la baza intocmirii unui bilant real, contribuind la asigurarea imaginii fidele si la aplicarea principiului
prudentei.
 In urma intocmirii acestei lucrari am avut ocazia sa-mi imbogatesc cunostintele legate de inventarierea
patrimoniului iar prin prezenta lucrare si prin studiul contabilitatii timp de patru ani doresc sa-mi certific competentele
mele profesionale .
Cap.I DELIMITARI PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

 Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ
si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.
 Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele
patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea
intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute.
 La inceputul activitatii unitatii patrimoniale, inventarierea are
ca scop principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul la capitalul social. Elementele patrimonial
e aduse ca aport la capitalul social se inscriu in registrul-
inventar, grupate pe conturi. Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula,
cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale.
 Determinarea reala a elementelor patrimoniale are drept consecinta calcularea corecta a indicatorilor economici fu
rnizati de contabilitate: productia finita, productia in
curs de executie, venituri si rezultate si implicit fundamentarea documentelor de sinteza si raportare: bilantul si co
ntul de rezultate.
 Prin intermediul inventarierii se infaptuieste un control asupra integritatii si gestionarii patrimoniului
intreprinderii. Cu ocazia inventarierii se descopera nereguli ca: furturi, delapidari, pastrarea si manipularea
necorespunzatoare a bunurilor permitand stabilira raspunderii si luarea masurilor necesare impotriva celor
vinovati pentru recuperarea prejudiciilor cauzate. Pentru faptul ca pe calea inventarierii se identifica stocurile de
bunuri neutilizate, avariate sau degradate, invechite, creantele si datoriile cu termene depasite,
inventarierea contribuie la tragerea acestora in circuitul economic, la accelerarea vitezei de rotatie a activelor
circulante si la respectarea disciplinei financiare.
1.2. Funcțiile inventarierii

 Inventarierea ca procedeu al metodei contabilitatii indeplineste trei functii:


 1.Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si realitate
 2. Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului
 Pe baza inventarierii se poate determina situatia neta a patrimoniului si a rezultatului net.
 Situatia neta a patrimoniului = active (inventariate)-datorii (inventariate)
 Rezultatul net = Situatia neta a patrimoniului - Situatia neta ± Aportul asociatilor*
 (de la sfarsitul exercitiului) (la sfarsitul exercitiului) (de la inceputul exercitiului)
 * „+” atunci cand in cursul exercitiului au loc rambursari de capital social
 „-„ atunci cand in cursul exercitiului au loc majorari de capital social
 3. Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor
 ⦁ Stabilirea valorii iesirilor de stocuri dupa formula:
 Iesiri = Stoc initial + Intrari – Stoc final (determinat prin inventariere)
1.3. Formele inventarierii

A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge:


 1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in întreprindere
 2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare
 3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare
 4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori
 B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting:
 1. Inventarierea generala
 2. Inventarierea partiala .
 C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge:
 1. Inventarierea anuala,
 2. Inventarierea periodica sau de gestiune
 3. Inventarierea ocazionala
 4. Inventarierea inopinata
 Inventarul civil
 Inventarierea general-contabila
D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi:
• 1. Inventarierea totala
• 2. Inventarierea prin sondaj
• E. Dupa scop, inventarierea poate fi:
• 1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale,
2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate
 1.4. Obiectul inventarierii

• Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de:


• Elementele patrimoniale proprii
• Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice, primite in pastrare sau custodie, spre v
anzare in consignatie
• Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare)
• ⦁ Bunurile in curs de aprovizionare
1.5. Etapele inventarierii

 In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane, care
au obligatia gestionarii patrimoniului trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de
inventariere, prin:
 - organizarea depozitarii valorilor materiale grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora si intocmirea
etichetelor de raft;
 - tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile si efectuarea lunara a
confruntarii datelor dintre aceste evidente;
 - participarea la lucrarile de inventariere a intregii comisii de inventariere;

 -asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care
se inventariaza, respectiv pentru sortare, asezare, cantarire, masurare, numarare etc.;
 - asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pret etc.)
a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia,
 -
dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru masurare, cantarire etc.,
cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.),
precum si cu formularele si rechizitele necesare;
 - dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor inventariate;
 - dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu doua randuri de incuietori diferite.
1.6. Pregatirea inventarierii

 Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele:
 solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale din care sa rezulte ca:
 ⦁ gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare;
 ⦁ are in gestiune valori materiale apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;
 ⦁ are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are cunostinta;
 ⦁ are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au intocmit
documentele aferente;
 ⦁ a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale;
 ⦁ detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa;
 ⦁ sa verifice numerarul din
casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta, solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile
cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la caseria unitatii;
 ⦁ sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si d
aca sunt in buna stare de functiune;
 ⦁ sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-
se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire
a bunurilor;
 ⦁ sa aranjeze bunurile supuse inventarierii
1.7. Desfasurarea inventarierii

 Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare,
cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza
de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti), pentru bunurile necorporate
(nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate,
aceasta se face la nivelul valorii actuale, denumita valuare de inventar.
 Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii
tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate.
Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea
rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere varianta
simplificata, cu evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu
direrente sa fie preluate in lista de inventariere centralizatoare
 ⦁ Particularitati ale inventarierii
 ⦁ la lichide a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare, continutul
vaselor – stabilit in functie de volum, densitate, compozitie
 ⦁ materiale de constructii si produsele agricole se inventariaza pe baza de calcule tehnice
 ⦁ bunurile aflate in posesia angajatilor la data inventarierii se inventariaza si se trec in liste separate,
specificandu-se persoanele care raspund de pastrarea lor;
 ⦁ bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaza cu prioritate pentru a nu intarzia
desfacerea acestora;
 ⦁ disponibilitatile aflate in conturi la banci se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele
de cont emise de banci cu cele din contabilitate
 ⦁ inventarierea imobilizarilor necorporate se efectueaza prin constatarea existentei si apartenentei ace
stora, la unitatile detinatoare;
 ⦁ inventarierea bunurilor din patrimoniu, culturale, artistice, inclusiv a fondului de carte se
face potrivit normelor elaborate de Ministerul Culturii;
 ⦁ mijloacele fixe care
in perioada inventarierii se afla in afara unitatii se inventariaza inaintea iesirii lor temporare din unitate
a economica;
 ⦁ productia in curs de executie se inventariaza prin evidentierea fazei procesului de productie in care
se afla aceasta;
 ⦁ lucrarile de reparatii capitale la cladiri, utilaje, instalatii, mijloace de transport, etc.,
se inventariaza prin verificarea la fata locului a stadiului fizic al acestor lucrari;
 Comisia de inventariere va consemna rezultatele inventarierii intr-un proces-verbal dupa ce s-au
confruntat aceste date cu soldurile scriptice inscrise in contabilitate. Procesul-verbal privind rezultatele
inventarierii trebuie sa cuprinda:
 ⦁ data intocmirii
 ⦁ numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere
 ⦁ gestiunea inventariata
 ⦁ data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere
 ⦁ rezultatele inventarierii
 ⦁ concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale minusurilor constatate si a
persoanelor vinovate
 ⦁ volumul stocurilor depreciate
 ⦁ propuneri pentru scoaterea din uz a obiectelor de inventar, casarea mijloacelor fixe.
Stabilirea si inregistrarea in contabilitate a rezultatelor
inventarierii

Prin compararea celor doua stocuri, scriptic si faptic, se constata eventualele plusuri sau minusuri la inventariere:

 Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar


 Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar
 Pentru elementele de activ:
 ⦁ diferentele constatate in
plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-
se la valoarea lor de intrare;
 ⦁ diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare se inregist
reaza in contabilitate pe seama amortizarii,
in cazul in care deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, cand deprecierea este r
eversibila, mentionandu-se valoarea lor de intrare;
Pentru elementele de pasiv:
 ⦁ diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura
datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constuirea unui provizion, mentionandu-se la valoarea lor de intrare;
 ⦁ diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in
contabilitate, mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
 regularizate prin urmatoarele modalitati:
1.8.1. Minusurile de inventar

 1. MINUSURI CANTITATIVE:
 Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile sunt asimilate iesirilor de
bunuri (scaderi de activ).
 Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita, in functie de cauzele care au generat
minusurile.
 ⦁ minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati);
 ⦁ minusuri generate de calamitati naturale;
 ⦁ minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice;
 ⦁ minusuri pentru care, la data terminarii inventarierii, nu
se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza.
 ⦁ Minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitatile)
 Solutia contabila este opusa cazului plusurilor la inventar;
 ⦁ la stocurile din aprovizionari, minusul este tratat ca o cheltuiala inregistrata in acelasi cont la care
s-a inregistrat iesirea (consumul);
 ⦁ la stocurile din productie, minusul este tratat ca un venit din productia stocata.
 ⦁ Minusuri generate de calamitati naturale
 ⦁ Minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice:
 Fiecare operatie in parte genereaza doua inregistrari:
 - evidentierea minusului propriu-zis, solutionata pentru stocuri ca in cazul minusurilor in cadrul
normelor legale de scazamant:
 . la stocurile din aprovizionari minusul este tratat ca o cheltuiala de exploatare
 . la stocurile din productie, minusul este tratat ca un venit din productia stocata
 . la mijloacele fixe, operatia nu are caracter exceptional
 Minusuri pentru care la data terminarii inventarierii nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o
alta cauza.
1.8.3. Plusurile de inventar

 Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama de natura


elementelor respective.
 Plusurile de inventar se intalnesc in cazul:
 - mijloacelor fixe;
 ⦁ stocurilor;
 ⦁ numerarului existent in casierie.
 ⦁ Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar.
 ⦁ Plusuri de inventar in cazul stocurilor:
 ⦁ Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie:
1.9. DOCUMENTE SPECIFICE PRIVIND
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

 1.9.1. Lista de inventar


 Functiile indeplinite de Lista de inventariere:
 ⦁ document pentru consemnarea rezultatelor inventarierii;
 ⦁ documentul de baza pentru inregistrarea lipsurilor si plusurilor de valori materiale;
 ⦁ document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in contabilitate a
plusurilor si minusurilor constatate;
 ⦁ document pentru intocmirea Registrului inventar;
 ⦁ document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri;
 ⦁ document centralizator al operatiilor de inventariere.

 1.9.2. Registrul inventar


ASPECTE PRACTICE PRIVIND
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

APLICATIE PRACTICA
 Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de
verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta
pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic.
Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.
CONCLUZII SI PROPUNERI

 Putem incheia aceasta lucrare enumerand concluziile si pezentand cateva propuneri:

 - Inventarierea este acel procedeu al contabilitatii prin care se determina marimea unor
indicatori economici cuprinsi in contabilitate. Pe aceasta baza are loc determinarea productiei
neterminate care influenteaza calculul exact al costurilor si rezultatelor finale.
 - Inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare si la desfasurarea normala a
decontarilor, prin descoperirea creanTelor neincasate,respectiv a datoriilor neplatite la timp.
 - Aceasta operatiune este lucrarea obligatorie, premergatoare intocmirii bilantului anual.
 - Pe baza ei se pot obtine o serie de concluzii pentru imbunatatirea organizarii curente, a evidentei
operative a stocurilor, a controlului gestionar etc.