Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
31.03.2020
Curs 13
Astmul bronsic
Definitie
Fiziopatologica: boala inflamatorie cronica a cailor aeriene in care un rol important îl au
mastocitele, eozinofilele, limfocitele T, macrofagele, neutrofilele și celulele epiteliale.
Clinica: episoade recurente de wheezing, dispnee, tuse, predominant noaptea și dimineața,
reversibile spontan sau terapeutic.
Fiziologica: inflamatia si obstructia cailor aeriene, asociată cu hiperreactivitate bronsica la diverși
stimuli.
Factori trigger
● Substanțe iritante- fum de tigare, aer rece, substanțe chimice, vopsea, parfumuri,
poluanti atmosferici, par de animale, praf, mucegai, polen.
● Schimbări climatice- modificarea temperaturii aerului, variația presiunii atmosferice,
modificarea calității aerului.
● Efort fizic→ pierdere de apă și căldură de la nivelul căilor aeriene.
● Factori emotionali- la unii indivizi, stările emoționale negative agravează astmul.
● Reflux gastro-esofagian- prezenta acidului în esofagul distal poate creste rezistenta și
reactivitatea căilor aeriene.
Etiopatogenie
Hiperreactivitatea bronsica
Este răspunsul exagerat la o varietate de stimuli, principalul factor care contribuie la
instalarea sa fiind inflamatia cailor aeriene. Evenimentul trigger determina eliberarea
mediatorilor chimici ai inflamatiei din mastocite, macrofage și celule epiteliale (histamina,
leucotrienele, prostaglandinele, bradikinina, substanța P, neurokinina A).
Obstructia cailor aeriene
Diagnostic
1. Date anamnestice: AHL de boli atopice (astm, dermatita atopica, rinita alergica, alergii
alimentare) și APP de boli atopice (dermatita atopica, rinita alergica).
2. Date clinice: wheezing recurent, tuse nocturna si dispnee.✲
1
FEV1- volumul expirator maxim expirat intr-o secunda.
2
Fluxul expirator de varf.
3
ENO= oxic nitric in aerul expirat; ECP= proteina cationica eozinofilica.
Identifica copiii cu risc înalt (2-3 ani) cu 4 episoade de wheezing în ultimul an
(cel puțin unul trebuie diagnosticat la medic)
Managementul astmului
Stabilirea planurilor individuale de tratament pentru managementul pe termen lung al
astmului
Sunt doua tipuri de medicatie pentru controlul astmului: controller (împiedica apariția
simptomatologiei) și reliever (actioneaza rapid în cazul exacerbarilor, prin remiterea
simptomatologiei).
Medicatia controller
Pentru control pe termen lung; au puține efecte adverse comparativ cu medicatia orala.
Au efect bronhodilatator variabil, de mica amplitudine; reduc simptomele astmului
(inclusiv tuse), imbunatatesc functia pulmonara si reduc inflamatia bronsica si
excerbarile astmatice.
4
Greata, varsaturi, tahicardie, agitație, aritmii cardiace, hipotensiune, convulsii, moarte.
4. CROMOGLICAT SODIC (3-12 inhalatii/zi) / NEDOCROMIL SODIC (2-8 inhalatii/zi)
6. ANTAGONISTI DE IgE
Medicatia reliever
Produc bronhodilatatie prin reducerea tonusului vagal al căilor aeriene și scad
producția de mucus.
● Pe termen scurt: simptome zilnice, dependentă de mecanisme de criza, treziri
nocturne, absența la scoala, imposibilitatea de a se juca cu alți copii.
● Pe termen lung: împiedica dezvoltarea fizica, intelectuala și sociala, afecteaza
functia respiratorie de-a lungul vietii.
● Oxigen;
● Corticoizi:
Nu se recomanda în atacul de astm: sedativele (strict interzise), mucoliticele (pot
inrautati tusea), fizioterapia (disconfortul pacientului), hidratare cu volume mari de fluid la
copiii mari, antibiotice (indicate la suprainfectiile bacteriene- pneumonii, sinuzita).