Sunteți pe pagina 1din 23

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Analiza economico - financiară a companiei

Vinăria Purcari

Profesor coordonator:
Conf. Univ. Dr. Costache Maria

Proiect realizat de:

Cucu Irina

Dinu Miruna

Fronea Diana

Marin Andreea
Cuprins

1.Prezentarea companiei

1.1Domeniul de afaceri

1.2 Structura de organizare

1.3 Produse-Piețe-Tehnologii

1.4 Analiza SWOT

2.Analiză financiară pe bază de bilanț

2.1 Construirea bilanțului financiar

2.2 Analiză de echilibru financiar

2.3 Analiza lichidității, solvabilității și indicatorii

2.4 Concluzii, propuneri

3. Analiza rezultatelor pe bază indicatorilor valorici

3.1 Contul de profit și pierderi

3.2 Soldurile intermediare de gestiune

3.3 Analiza marjelor de contribuție

3.4 Analiza valorii adăugate

3.5 Concluzii, propuneri

4. Analiza cuplului rentabilitate / risc

4.1 Rate de rentabilitate

4.2 Rate de gestiune

4.3 Analiza cost-volum profit. Pragul de rentabilitate

4.4 Analiză pe bază de de scoruri

4.5 Concluzi și propuneri finale

5. Bibliografie
1. Prezentarea companiei

Grupul Purcari este unul dintre principalii producători de vin și brandy din Europa Centrală și
de Est, gestionând aproximativ 1,000 de hectare de podgorii și 4 vinării din România și Republica
Moldova: Purcari, Crama Ceptura, Bostavan și Bardar.
Grupul deține un portofoliu compus din mai multe branduri de vin și vin spumant, din toate
categoriile de preț, precum și un brand de divin premium.
Grupul Purcari este cel mai mare exportator de vin din Moldova, cu livrări în peste 30 de piețe
din Europa (Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Norvegia, Marea Britanie, etc.), Asia (China, Japonia,
Coreea de Sud) și America (SUA și Canada).
În 2016, calitatea vinurilor Purcari produse de Grup a fost recompensată cu 23 de medalii la
Decanter, IWCS, Challenge International du Vin Bordeaux și Concours Mondial de Bruxelles.
Începând cu luna februarie 2018, Purcari a fost listată la Bursa de Valori București, prima
Ofertă Publică Inițială a unei companii din Moldova.
Continuă să fie susținută de investitori renumiți, inclusiv Horizon Capital (23%) și IFC (3%).
Investitori globali blue chip au susținut compania la IPO, inclusiv Fiera Capital, Franklin Templeton și
SEB.
În 2018, grupul avea peste 500 de angajați în cadrul celor 4 vinării pe care le deţine. 

MISIUNEA
Să aducă bucurie în viața oamenilor, oferindu-le vinuri de înaltă calitate, inspiraționale, etice
și la un raport calitate-preț excelent.

VIZIUNE
Să devină un campion vinicol incontestabil în ECE, acționând ca un consolidator al unei
industrii fragmentate.
VALORI

Motivați - (Câștigă pe piață pentru că și-au dorit-o mai mult)


Integri - (Mereu fac lucrul etic-corect, iar banii vor urma)
Economi - (Doar așa pot oferi un raport calitate-preț mai bun)
Diferiți - (Se mândresc că vin cu o privire nouă asupra lucrurilor)
Mai buni - (Îmbunătățesc continuu - atât vinurile cât și oamenii)

1.1 Domeniul de afaceri

Societatea este lider pe segmentele de vin și brandy în regiunea ECE. Grupul deține o gamă
largă de branduri de vin în toate categoriile de preț în segmentele de vinuri liniștite și spumante și un
brand în segmentul popular de brandy premium, deținând drepturile IP internaționale și naționale
asupra tuturor brandurilor sale importante. Grupul operează patru unități de producție în România și
Moldova, dintre care trei sunt dedicate producției de vin și una producției de brandy. 

1.2 Structura de organizare


1.3 Produse-Piețe-Tehnologii

Produse 

4 branduri, acoperind un spectru larg de segmente

(sursă, raport anual, Purcari Wine)


Piața

Potrivit studiului KeysFin, în piața vinului activau, în 2017, 559 de companii (CAEN 1121 –
producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor).
Cea mai mare parte a pieței (61%) a fost generată anul trecut de companiile mijlocii (29 de
firme, cu afaceri între 10 și 30 milioane de euro). În piață activau două companii mari (cu afaceri de
peste 30 mil. euro), 88 de companii mici (mai puțin de 10 milioane de euro) și 440 de
microîntreprinderi (cu o cifră de afaceri anuală mai mică de două milioane de euro).
Datele financiare oficiale, comunicate la Ministerul Finanțelor, arată că Jidvei este liderul
pieței, cu o cotă de 8,8%, și este urmat de Cotnari SA și Cramele Recaș, cu 8,1% și respectiv 7%.
Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 192 milioane de euro
anul trecut, ceea ce reprezintă 51% din piață. Cel mai profitabil jucător de pe piață este, de departe,
Cramele Recaș, cu un rezultat pozitiv care reprezintă mai mult de o cincime din profitul industriei.
Cotnari, Jidvei, Zarea și Crama Ceptura SRL urmează în clasament, primele două firme înregistrând
15%, respectiv 9,5% din profitul total al industriei.
Din perspectivă geografică, firmele din județul Vrancea reprezintă 14,5% din piață și sunt
urmate de cele din București, Alba, Prahova și Iași (cu câte 10-15% fiecare). Împreună, acestea
generează peste 61% din producția internă de vin.
Din punctul de vedere al forței de muncă, numărul mediu de salariați a scăzut cu 5% în ultimii
5 ani, la 6.170 în 2016, iar tendința este foarte probabil să continue pe termen mediu datorită
investițiilor, mai ales în automatizarea proceselor de producție.
În funcție de tipul de companie, companiile medii au angajat 45% din forța de muncă în 2016,
în timp ce în microîntreprinderi existau doar 737 de angajați (11% din total).

 
Tehnologie 

Tehnologia utilizată în crama de la Purcari este de ultimă generație, importată din țările vest-europene.
Baricurile de stejar folosite pentru maturarea vinurilor roșii sunt de asemenea din Franța. Liniile de
transport al strugurilor, presele, tancurile de fermentare, coloanele de răcire și toate celelalte utilaje
moderne sclipesc a nou și nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din cramele românești cu pretenții.
După fondarea, în 2003, a întreprinderii private de la Purcari, investitorul, omul de afaceri Victor
Bostan, a replantat întreaga suprafață de viță-de-vie cu butași din Franța. Excepția au făcut-o cele două
soiuri care nu se găseau în Hexagon, respectiv Saperavi, aclimatizat la Purcari din Georgia, și Rara
Neagră, un soi autohton. Cele două soiuri sunt, de altfel, cele care diferențiază Purcariul de alte vinării.
1.4 Analiza SWOT

Puncte tari :

 portofoliu de produse puternic și diversificat adresat unor segmente complementare de piață 


 echipă de conducere ambițioasă, care îmbină tinerețea și experiența 
 calitatea produselor recunoscută atât de experţi, cât şi de consumatori 
 o bază de active excelentă și avantaj de cost sustenabil
 o implementare foarte bună a strategiei de marketing, adaptată la noile modalități de
comunicare în masă și la consumatorii din generația tânăra
 excelent raport calitate-preț
 cea mai rapidă creştere înregistrată de o vinărie mare în România
 1,023 de hectare de podgorii, active de producție de top

Puncte slabe :

 existența litigiilor (conflicte între persoane, instituții)


 costuri de producție mai mari decât concurența
 impozite mari practicate de Guvern duc la creșterea prețurilor
 cultura consumului de vin artizanal (făcut în casă)

Amenințări :

 fenomenele meteorologice adverse ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra


activității grupului 
 risc cu privire la evoluția ratei dobânzii
 majorările de taxe, în special majorări ale accizelor, ar putea afecta negativ cererea pentru
produsele Grupului

Oportunități :

 atragerea de investitori străini


 posibilitatea creșterii vânzărilor cu ocazia sărbătorilor deoarece vinul este un produs cu tradiție
considerat necesar în orice casă
 pătrunderea pe noi piețe
 participarea la târguri/expoziții/degustări
2.Analiză financiară pe bază de bilanț

2.1 Construirea bilanțului financiar

Bilanțul financiar (bilanț lichiditate-exigibilitate) studiază riscul nerambursării datoriilor de


către firmă, răspunzând în special cerințelor creditorilor acesteia, fiind construit în special în cazul
lichidării patrimoniului. Bilanțul financiar reflectă solvabilitatea firmei pe termen lung sau pe termen
scurt (lichiditatea), construcția sa bazându-se pe comparația pe orizontală dintre activele și pasivele
patrimoniale în funcție de lichiditatea, respectiv exigibilitatea lor.
    Bilanțul financiar se utilizează în analiza financiară pentru analiza structurii financiare,
aprecierea solvabilității, evaluarea firmei în scopul vânzării, lichidării, fuzionării etc. Caracteristica
acestuia este aceea că posturile de activ și de pasiv sunt luate în calcul la valoarea lor netă.
    Elaborarea acestuia se bazează pe două principii:
-      principiul ordonării posturilor de activ în ordinea strictă a lichidității (lichiditatea
reprezintă posibilitatea transformării activelor în bani lichizi);
-      principiul ordonării posturilor de pasiv în ordinea strictă a exigibilității (exigibilitatea
exprimă termenul la care un element de pasiv devine scadent la plată); (Dalotă, M.D., (2006).
Analiza economico-financiară. București: Pro Universitaria).
 
Bilanțul financiar al companiei Purcari

Comentarii

Pe baza bilanțului putem observa că valorile sunt în general constante, nu au fluctuații


majore. Constatăm faptul că activele și pasivele sunt într-o progresie.

Acest lucru este benefic întrucât arată faptul că firma rulează un capital de lucru mai mare.
Bilanțul a fost corect realizat, deoarece în toți anii analizați activul este egal cu pasivul.

2.2 Analiză de echilibru financiar


Fondul de rulment

Fondul de rulment exprimă excedentul capitalurilor permanente asupra activelor imobilizate


nete. Acesta reprezintă acea parte a capitalurilor permanente destinată ciclului de exploatare, astfel
fondul de rulment este văzut ca o măsură de siguranță financiară care permite firmei să facă față cu
succes riscurilor pe termen scurt (Isfănescu, A. & Vasile, R. & Cristea, A. & Vasilescu, C. (2002).
Analiza economico-financiară. București: Editura ASE).

FRN = Capitaluri permanente – Active imobilizate nete


Anul 2016: FRN = 16.401.796
Anul 2017: FRN = 28.473.169
Anul 2018: FRN = 84.771.649

Din calcularea FRN pot apărea una dintre următoarele situații:

1. Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezultă FRN > 0. Dacă FRN > 0 semnificaţia este
următoarea: capitalurile permanente permit să se finanţeze integral activele imobilizate şi o
parte din activele circulante.
2. Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezultă FRN < 0 . Dacă FRN este negativ,
capitalurile permanente nu reprezintă o sumă suficientă pentru a finanţa integral imobilizările.
Acestea trebuie deci să fie parţial finanţate prin resurse pe termen scurt.
3. Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezultă FRN = 0 . Această situaţie este puţin
probabilă exprimând o armonizare totală a structurii resurselor cu utilizarea acestora

Compania Purcari se încadrează în prima situație, fondul de rulment net fiind pozitiv în toți
cei trei ani analizați deoarece capitalul permanent este mai mare decât activele imobilizate.

FRN este pozitiv ceea ce înseamnă că, capitalurile permanente ale companiei permit finanțare
integrală a activelor imobilizate și circulante. Acest rezultat ne indică faptul că întreprinderea
beneficiază de o situație stabilă și echilibrată din punct de vedere financiar, rezultând faptul că firma
poate rezista la fluctuațiile de pe piață.

Necesarul de fond de rulment (NFR)

Necesarul de fond de rulment din se determină ca diferenţă între activele sau nevoile ciclice de
concretizate în stocuri de materii prime, producţie neterminată, produse finite, creanţe de exploatare,
cheltuieli înregistrate în avans şi sursele ciclice, care cuprind datoriile faţă de furnizori, datorii fiscale
şi sociale aferente exploatării, precum şi veniturile în avans din exploatare.
NFR din exploatare = (Stocuri + Creanțe) – Datorii curente
Anul 2016: NFR = 54.727.045
Anul 2017: NFR = 78.207.223
Anul 2018: NFR = 97.138.708

În cazul companiei Purcari, necesarul de fond de rulment a înregistrat în cei trei ani valori
pozitive, ceea ce înseamnă că activele curente pot fi finanțate din surse cu exigibilitate crescută și care
în plus finanțează parțial activele permanente. Compania se află într-o situație favorabilă deoarece
aplică o strategie de corelare a perioadei de transformare a activelor circulante în lichidități cu
termenele de achitare a datoriilor.

Trezoreria netă
Trezoreria are un rol fundamental într-o întreprindere deoarece caracterizează mărimea
disponibilităților bănești.

Comentarii

În cazul Purcari trezoreria netă este 0, ceea ce înseamnă că fondul de rulment este egal cu
nevoia fondului de rulment global. Acest lucru reflectă faptul că firma nu deține bani lichizi, ci îi are
investiți în capitalul de lucru.

2.3 Analiza lichidității, solvabilității și indicatorii

Rata lichidității generale sau curente


Rata lichidității generale sau curente este un indicator des utilizat în testarea lichidității unei
companii, care reflectă raportul dintre activele circulante disponibile (concretizate în stocuri, creanțe,
investiții pe termen scurt, disponibilități bănești) și datoriile curente. Acest indicator arată măsura în
care datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor curente.

Rata lichidității generale = Active circulante / Datorii curente


Anul 2016: Rata lichidității generale= 1,22
Anul 2017: Rata lichidității generale = 1,27
Anul 2018: Rata lichidității generale= 2,08

Valorile normale ale acestui indicator fluctuează între 1,5 și 2,5, ceea ce înseamnă că datoriile
curente pot fi acoperite de activele circulante existente. Cu cât valoare acestui raport este mai mare, cu
atât este mai protejată compania de pierderile potențiale.
În cazul companiei Purcari, datoriile pot fi acoperite din activele circulante, conform
rezultatelor obținute.

Rata lichidității imediate


Rata lichidității imediate exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora datoriile pe termen
scurt din creanțe, disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt. Se notează că stocurile,
care au potențialul cel mai lent de transformare în lichidități, așadar sunt excluse din calculul acestui
indicator.

Rata lichidității imediate = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Anul 2016: Rata lichidității imediate= 0,18

Anul 2017: Rate lichidității imediate= 0,2

Anul 2018: Rata lichidității imediate= 0,3

Comentarii

În cazul nostru, întrucât viteza de rotație a stocurilor este sub 1, compania nu are dificultăți
financiare.

Aceste rezultate ne indică faptul că organizația are un management bun și efficient.


Întreprinderea reușește să își gestioneze foarte bine capitalul și să își plătească în scurt timp datoriile
pe termen scurt. Pe termen lung, acest lucru ajută la creșterea reputației companiei Purcari în relație cu
alte părți terțe.

Cu toate acestea, întrucât viteza de rotație a stocurilor are un ciclu mai lent este mai benefic
pentru companie să achite plata către părțile terțe într-un timp mai îndelungat.
Rata lichidității rapide

Rata lichidității rapide reflectă capacitatea în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite din
disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt.

Rata lichidității rapide = Trezoreria din activ / Datorii curente


Anul 2016: Rata lichidității rapide= 0,64
Anul 2017: Rata lichidității rapide = 0,67
Anul 2018: Rata lichidității rapide = 1,08

Comentarii
Acest rezultat ne arată că compania Purcari, în anul 2016 se afla în pericol de incapacitate de
plată, întrucât valoare minimă era sub 0,65.
În anul 2017 situația companiei nu s-a schimbat foarte mult, însă în anul 2018 aceasta a avut
un excces în ceea ce privește activele curente, atingând valoarea de 1.08. Deoarece peste valoarea de
1,00 o companie nu își utilizează corespunzător activele curente, compania Purcari nu a avut un
management eficient.

Rata de îndatorare/ Gradul de îndatorare


Gradul de îndatorare/rata de structură financiară cuantifică mărimea finanțării externe în
raport cu posibilitatea auto susținerii unei firme. Cu alte cuvinte, este un raport între datoriile totale și
capitalul propriu.

RSF = Datorii curente / Capitaluri proprii


Anul 2016: 1,17
Anul 2017: 1,13
Anul 2018: 1,01

Comentarii
Valoarea optimă a ratei de îndatorare trebuie să fie mai mică decât 1, astfel capitalul propriu al
companie trebuie să fie mai mare decât datoriile. În cazul Purcari, valorile sunt mai mari astfel
compania nu-și poate achita datoriile pe termen scurt. Cu toate acestea, compania nu a depășit cu mult
valoarea optimă însă, propunem ca soluție pentru creșterea capitalului, scăderea activelor imobilizate.
Un lucru pe care noi l-am observat este că rata lichidității imediate, ce exprimă capacitatea
întreprinderii de a-și onora datoriile pe termen scurt, este foarte mică. Asta îneamnă că firma își achită
foarte repede datoriile. Cu toate acestea, întrucât compania are un ciclu lung de producție, produsul
finit fiind pus în vânzare mult mai tarziu, sugerăm ca aceste datorii să nu fie plătite într-un termen
scurt de timp. Așadr, dacă aceste datorii ar fi plătite mai tarziu sau după ce produsul finit este pus în
vânzare, acest lucru ar echilibra bugetul firmei și respectiv, ar diminua nevoia firmei de a se îndatora.

3. Analiza rezultatelor pe bază indicatorilor valorici

3.1 Contul de profit și pierderi


3.2 Soldurile intermediare de gestiune

3.3 Analiza marjelor de contribuție

Marja comercială

Marja comercială măsoară câștigul rezultat din vânzare, pentru oricare din componentele
comerciale ale afacerii: produse, clienți, canale și zone de desfacere.
Marja comercială din CA (%)

Anul 2016 : 00,33%

Anul 2017 : 00,08%

Anul 2018 :00,19%


Comentarii

Marja comercială a companiei Purcari realizată din fiecare vânzare are o valoare pozitivă,
astfel înseamnă că nu există pierderi. Marja comercială este suficient de mare astfel încât să acopere
costurile directe de suport ale vânzării (cheltuieli cu personalul, cheltuieli materiale și cu servicii terți
pentru activitățile de promovare, stocare, distribuție, etc) și costurile indirecte de suport ale firmei
(management general, activități administrative).

Ratele economice și financiare sunt descrescătoare datorită creșterii permanente a activelor ,


care nu au adus creșteri proporționale ale rezultatelor, acestea urmând să se reflecte in beneficiile
viitoare.

3.4 Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată (VA)


Valoarea adăugată este un indicator sintetic care exprimă valoarea nou creată de activitatea
productivă a întreprinderilor într-o anumită perioadă de timp. În acelaşi timp, valoarea adăugată
exprimă mai bine efortul nemijlocit al fiecărei întreprinderi la crearea produsului intern brut, permite
aprecierea mai corectă a eficienţei economice, stimulează reducerea cheltuielilor materiale, folosirea
eficientă a mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă.
VA = EBIT + Amortizări + Salarii + Impozite și taxe
Anul 2016: VA= 117.964.812
Anul 2017: VA = 158.494.376
Anul 2018: VA = 189.724.888

Comentarii

Valoarea adăugată contribuie la eficiența economiei naționale și la realizarea produsului intern


brut. Valorile acestui indicator cresc de la an la an, realizând o creștere a eficienței economice, a redus
cheltuielile materiale și a înregistrat un randament mai crescut al forței de muncă.

EBIT

Acest indicator măsoară eficacitate capitalului economic (valoarea adăugată de capitalul


economic).
Comentarii

Pentru firma Purcari, acest indicator este în scădere. Acest lucru se datorează faptului că au
crescut semnificativ cheltuielile cu personalul și cheltuielile cu impozitele și taxele.

Un aspect pozitiv în schimb, este faptul că valoarea adăugată este în creștere.


Se constată o creștere a rentabilității muncii: crește valoarea adaugată produsă de fiecare
salariat (+4%) și totodata crește procentul repartizat din valoarea adaugată salariaților (+2%). Totuși
aceasta tendință este normală, având în vedere evoluția pieței muncii și perspectivele economice.

4. Analiza cuplului rentabilitate\ risc

4.1 Rate de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă un indicator ce ocupă un loc important în determinarea diagnosticului


financiar al unei întreprinderi. În sens larg, rentabilitatea este o constrângere fundamentală a gestiunii
financiare, alături de cea referitoare la realizarea echilibrului financiar al întreprinderii. Ea depinde nu
doar de rentabilitatea internă a agentului economic, ci și de relațiile acestuia cu mediul și mai ales de
aptitudinea agentului economic de a se adapta la variațiile pieței.

În sens restrâns, rentabilitatea se poate defini ca fiind măsura în care o întreprindere realizează
vânzări care depășesc costul activităților.

Pentru compania Purcari, rata rentabilității financiare a manifestat o tendință de scădere ce


echivalează o mai proastă recuperare prin câștigul net a resurselor proprii, respectiv diminuarea
capacității capitalurilor proprii de a crea profit net.

În ceea ce privește măsurile de creșterea a ratei rentabilității financiare noi avem următoarele
sugestii: creșterea vitezei de rotație a capitalurilor investite și o mai bună fructificare a capitalului. O
ultimă soluție, în caz că indicatorul este în cntinuă scădere, ar fi creșterea gradului de îndatorare al
firmei însă pe termen scurt, aceasta nefiind o solție bună pe termen lung.

4.2 Rate de gestiune


Viteza de rotație a stocurilor în zile
Viteza de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activității
până se reîntorc sub forma bănească inițială. Cu cât viteza de rotație a lor este mai mare, cu atât
eficiența utilizării lor este mai bună, având drept efect eliberarea de resurse financiare.

Viteza de rotație a stocurilor în zile = (Stocuri / Costul vânzărilor) * 360 zile/ an


Anul 2016: Viteza de rotație a stocurilor în zile = 1.168
Anul 2017: Viteza de rotație a stocurilor în zile = 1.240
Anul 2018: Viteza de rotație a stocurilor în zile = 1.156

În cazul companiei „Purcari” viteza de rotație este destul de constantă fără să existe fluctuații
majore.
Datorită specificului companiei, viteza de rotație a stocurilor este mare datorita fluxului
tehnologic lung, acesta cuprinzând executarea lucrarilor în vie până la recoltare, tranfsormare în vin și
perioada de fermentare.
Cu toate acestea, viteza mai lentă de rotație a stocurilor reflectă calitatea vinului Purcari,
acesta fiind un vin maturat natural, cu un ciclu normal de producție pentru un asemenea tip de produs.
De asemenea, producția de vin este o investiție de lungă durată, întrucât vița de vie dă roade
într-o anumită perioadă din an, iar vinul de calitate se fermentează într-o perioadă de timp mai lungă.

Durata de încasare a clienților în zile


Durata de încasare a clienților în zile este un indicator financiar care măsoară eficiența
vânzărilor din perspectiva încasărilor și a generării de numerar pentru companie, pentru o anumită
perioadă.

Durata de încasare a clienților în zile = Creanțe comerciale / Cifra de afaceri *19%* 360
zile/an
Anul 2016: Durata de încasare a clienților în zile = 74,49
Anul 2017: Durata de încasare a clienților în zile = 62,01
Anul 2018: Durata de încasare a clienților în zile = 57,81

În cazul companiei, se înregistrează un trend descendent, numărul zilelor fiind în scădere de la


an la an. Acest lucru este benefic întrucât banii se întorc mai repede în companie. Un număr cât mai
mic de zile reflectă eficiența vânzărilor din perspectiva încasărilor, iar pentru compania Purcari, un
număr în scădere arată că firma se îndreaptă într-o direcție bună.
Viteza de rotație a furnizorilor în zile
Viteza de rotație a furnizorilor în zile arată în câte zile firma îşi achită obligaţiile faţă de
furnizori. Aceasta exprimă creditul furnizori primit de firmă, adică durata medie în zile de plată a
contravalorii bunurilor achiziţionate de la furnizori. Practic, indică decalajul mediu în zile între data
facturării și data plăţii contra valorii bunurilor achiziţionate.

Viteza de rotație a furnizorilor în zile = Furnizori / Cumpărări consumate * 360 zile/an


Anul 2016: Viteza de rotație a furnizorilor în zile = 426,5
Anul 2017: Viteza de rotație a furnizorilor în zile = 535,3
Anul 2018: Viteza de rotație a furnizorilor în zile = 497,3

Pe baza valorilor obținute, companie Purcari își plătește furnizorii la termen, întrucât produsul
finit se obține într-o durată mai mare de timp ce implică mai multe procese.
Acest lucru arată că firma și-a păstrat furnizorii, lucru benefic întrucât acesta are mijloace fixe
și sustenabile pe care se poate baza și reputație bună în ochii furnizorilor.
Chiar dacă viteza de rotație poate să varieze de la an la an sau de la un vin la altul, compania
Purcari reușește să aibă o viteză de rotație a furnizorilor destul de constantă.

4.3 Analiza cost-volum profit. Pragul de rentabilitate

Rec => risc economic => prag de rentabilitate

Prag de rentabilitate fizic = CF/PVU – CVU => Unitate => Profit 0

Prag de rentabilitate valoric = CF/(1 – CV/CA) => CA/PR => Profit 0

4.4 Analiză pe bază de de scoruri


Scorurile Z - Modelul Altman
Formula matematică :
Z= 1.2* x1+ 1.4*x2+3.3* x3+0.6*x4+1.0* X5
Unde:

X1= Active curente/Activ total


X2= Profitul exercitiului/Activ total
X3=Profit brut/Activ total
X4= Capitaluri proprii/ Împrumuturi pe termen lung
X5= Cifra de afaceri/ Activ total

Modelul Altman sau scoringul “Z” se utilizeaza pentru a urmări potențialul de e a eșua al unei
companii.

Interpretarea valorilor pentru Z


-dacă Z < 1.8 – firma este aproape de faliment
-dacă 1.8 < 2 < 3 – firma este într-o situație dificilă
-dacă Z > 3 – firma este solvabilă

Comentarii

Rezultatele scorurilor Z pentru modelul Altman ne indică faptul că situația companiei este una
bună. Pe baza rezultatelor, observăm că firma este solvabilă întrucât valoarea lui Z este mai mare decât
3.

Acest lucru ne arată faptul că managementul este unul eficient și reușește să ia decizii bune pe
termen lung.

De asemenea, firma și-a găsit furnizori și clienți buni, de încredere, fapt ce creează un
echilibru între producție și vânzare.

4.5 Concluzii și propuneri finale

Per total, indicatorii companiei Purcari sunt unii pozitivi și reflectă o perioadă prosperă
prin care trece compania. Putem spune că în linii mari, compania are o direcție bună și toate datele
ar prognoza un an viitor bun.

Pentru a-și îmbunătății și mai mult indicatorii aducem câteva propuneri pentru companie.
În primul rând, așa cum am menționat, compania se afla în anul 2016 în pericol de
incapacitate de plată, întrucât valoare minimă a ratei rentabilității era sub 0,65. Rata lichidității rapide
reflectă capacitatea în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite din disponibilități bănești și
investiții financiare pe termen scurt. În anul 2017 situația companiei nu s-a schimbat foarte mult, însă
în anul 2018 aceasta a avut un excces în ceea ce privește activele curente, atingând valoarea de 1.08.
Deoarece peste valoarea de 1,00 o companie nu își utilizează corespunzător activele curente, compania
Purcari nu a avut un management eficient.
Această instabilitate și gestionare ineficientă a bugetului poate fi evitată în anii următrori, noi
propunem ca acest lucru să se întâmple prin getionarea eficientă a activelor curente.
Pentru compania Purcari, un alt indicator negative a fost rata rentabilității financiare, care a
manifestat o tendință de scădere. Acest lucru a reflectat o mai proastă recuperare prin câștigul net a
resurselor proprii, respectiv diminuarea capacității capitalurilor proprii de a crea profit net.

În ceea ce privește măsurile de creșterea a ratei rentabilității financiare noi propunem creșterea
vitezei de rotație a capitalurilor investite și o mai bună fructificare a capitalului. O ultimă soluție, în
caz că indicatorul este în continuă scădere, ar fi creșterea gradului de îndatorare al firmei însă pe
termen scurt, aceasta nefiind o solție bună pe termen lung.

Compania Purcari este cunoscută pentru reputația sa și a reușit să câștige de-alungul timpului
încrederea furnizorilor și a clienților. Pe viitor, considerăm că firma își va păstra reputația brandului și
va reuși să își echilibreze indicatorii.

4. Bibliografie

 Dalotă, M.D., (2006). Analiza economico-financiară. București: Pro Universitaria


 Isfănescu, A. & Vasile, R. & Cristea, A. & Vasilescu, C. (2002). Analiza economico-
financiară. București: Editura ASE

Surse online

 https://www.goldring.ro/indicatori-de--masurare-a-lichiditatii.html , accesat în data de


20.12.2019, ora 23:00
 https://www.contzilla.ro/modelul-altman-sau-scoringul-z-potentialul-de-e-a-esua-al-unei-
companii/, accesat în data de 20.12.2019, ora 23:40
 www.rasfoiesc.com/business/economie/Riscul-de-faliment78.php , accesat în data de
20.01.2018, ora 23:45
 https://purcari.wine/ro/ , accesat în data de 26.12.2019, ora 20:00
 https://www.keysfin.com/RO/#!/Pages/Keysfin-Actualitate , accesat în data de 26.12.2019, ora
20:00
 https://www.revistasinteza.ro/vin-din-romania-vi-licoarea-urmasilor-urmasilor-lui-stefan ,
accesat în data de 26.12.2019, ora 21:00
 https://purcari.wine/static/projects/purcari.wine/dist/pdf/Purcari_2018_RO.pdf , accesat în
data de 26.12.2019, ora 22:00
 http://abctrainingconsulting.ro/blog-posts/marja-comerciala-5/ , accesat în data de 26.12.2019,
ora 22:00
 http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/8.pdf , accesat în data de 26.12.2019,
ora 23:00

S-ar putea să vă placă și