Distorsiunile cognitive sunt perspective partinitoare, conceptii gresite, convingeri nejustificate,

banuieli automate, capcane ale gandirii sau ganduri irationale. O expresie amuzanta atribuita: „stinkin
thinkin”.

Astazi mi-am propus sa va prezint distorsiunile cognitive si sper ca nu v-am pierdut deja. Ca sa
ne facem o idee legata de subiect, am putea pleca de la un exemplu foarte simplu si comun. De cate ori
nu vi s-a intamplat ca cinvea sa nu va raspunda la mesaje (sa vedeti ca este online pe Skype) si sa
concluzionati/interpretati ca va ignora intentionat din diverse motive precum ca nu va place, ca va
considera deranjanti etc? Sunt convinsa ca cel putin o data ati trecut prin asta, dar de cele mai multe ori
aceste gânduri sunt iraționale.
Distorsiunile cognitive sunt modalități prin care mintea noastră reușește  să ne convingă de
veridicitatea a ceva ce este fals. Distorsiunile cognitive sunt perspective părtinitoare, gânduri și credințe
iraționale, capcane ale gandirii care ne determină să percepem realitatea diferit fata de modul în care
este cu adevărat, declanșând sentimente de negativitate și pesimism.

Mai jos, am enumerat unele dintre cele mai frecvente distorsiuni cognitive:
1. Suprageneralizare
Apare atunci când concluzionați în mod arbitrar ca un singur eveniment negativ se va întâmpla
in mod constant, fiind un model de înfrângere fără sfârșit. Folosirea universurilor precum „mereu”,
„fiecare” și „niciodată” sunt obișnuite atunci când suprageneralizează.
Exemplu: „De ce mi se întâmplă asta întotdeauna ?!”

2. Should Statements
Apare atunci când aveți reguli foarte stricte pentru modul în care voi sau alții, ar trebui/nu ar
trebui să vă comportați. Când așteptările noastre nu sunt atinse, ne simțim dezamăgiți si frustrați.
Exemplu: „Ar fi trebuit sa termin acel lucru azi”

3. Raționament emoțional
Cand consideram emoțiile noastre ca dovadă a adevărului. Cum sentimentele noastre sunt
rezultatul gândurilor noastre, dacă sunt denaturate, nu au nicio valabilitate.
Exemplu: „Nu prea vreau sa fac asta. Probabil nici nu o voi folosi”

4. Personalizare
Apare atunci când ne asumam responsabilitatea pentru un eveniment extern asupra căruia nu
avem control. Acest lucru declanșează sentimente de vinovăție și auto-condamnare.
Exemplu: „Nu am primit o promovare pentru ca lor nu le place de mine.”

5. Citirea gandurilor
Apare atunci când îți asumi ce gândesc și simt alții despre tine, fără să ai dovezi concrete care să
sugereze acest lucru.
Exemplu: „Nu s-a uitat la mine cand am terminat prezentarea, inseamna ca nu i-a placut. ”

Cum putem reduce distorsiunile cognitive? Sa le amelioram sau chiar evitam?

 După cum probabil ați observat, în toate distorsiunile cognitive, angajații înlocuiesc realitatea cu
propriile lor gânduri, presupuneri sau predicții. Ei acționează asupra a ceea ce cred că e real, chiar dacă
nu este.
Soluţii
• Definiți-vă prin eforturile pe care le depuneti, nu neaparat prin rezultatele obtinute.
• Testează-ți presupunerile. Dacă nu investigați, nu știți.
• Provocați validitatea sentimentelor dvs. întrebându-vă: „Ce gând am avut doar?” Adesea,
există un indiciu inconștient care a declanșat gândul și, prin urmare, emoția.
• Universalele sunt cuvinte precum „mereu”, „fiecare” și „niciodată”. Dacă vă prindeți folosindu-
le, (de exemplu, dacă vă prindeți spunând: „Niciodată nu primesc nimic corect”), puteți răspunde:
„Niciodată?”
• Ajustați-vă așteptările pentru a fi mai realiste.
• Construiți-vă un obicei care să recunoască și să eliminați distorsiunile cognitive din zbor

Gândurile tale îți determină emoțiile și dacă vrei să mergi cu un pas mai departe, emoțiile îți
determină comportamentul.
Aceste modele și sisteme de gândire sunt adesea subtile -acesta este motivul pentru care pot fi
atât de dăunătoare, deoarece este greu să schimbi/corectezi ceea ce nu recunoști. Trebuie sa avem in
vedere ca de fapt, nu evenimentul în sine este cel care provoacă sentimente de negativitate; este
răspunsul dvs. la eveniment.