1.

Trunchiul arterei pulmonare:

a. ia naștere în ventriculul drept;
b. transportă sânge încărcat cu oxigen spre plămâni;
c. se termină în plămâni, în jurul alveolelor pulmonare;
d. dă naştere arterei pulmonare drepte;
e. dă naştere arterei pulmonare stângi;
2. Arterele pulmonare:
a. se termină cu reţeaua capilară din jurul alveolelor pulmonare;
b. sunt în număr de două pentru fiecare pulmon;
c. iau naştere din ventriculul drept;
d. pătrund în plămân;
e. transportă sânge neoxigenat.
3. Sistemul aortic se caracterizează prin:
a. este format din aortă;
b. este format din ramurile aortei;
c. vascularizează toate ţesuturile şi organele;
d. este cel mai mare sistem vascular;
e. începe în ventriculul drept.
4. Aorta se caracterizează prin următoarele:
a. începe în ventriculul stâng;
b. transportă sânge încărcat cu dioxid de carbon;
c. transportă sânge încărcat cu substanţe nutritive;
d. transportă sânge spre ţesuri;
e. transportă sânge spre organe.
5. Trunchiul arterial brahiocefalic:
a. ia naştere din aorta ascendentă;
b. dă naştere arterei carotide comune stângi;
c. dă naştere arterei carotide comune drepte;
d. dă naştere arterei subclaviculare stângi;
e. dă naştere arterei subclaviculare drepte.
6. Din aorta abdominală se desprind arterele:
a. gastrică dreaptă;
b. esofagiene;
c. testiculare;
d. splenică;
e. ovariană.
7. Din aorta abdominală se desprind arterele:
a. gastrică dreaptă;
b. esofagiene;
c. mezenterică superioară;
d. splenică;
e. mezenterică inferioară;
8. Trunchiul celiac se împarte în arterele:
a. splenică;
b. gastrică dreaptă;
c. hepatică stângă;
d. gastrică stângă,
e. pancreatică.
9. Artera mezenterică superioară vascularizează:
a. colonul descendent;
b. partea dreaptă a colonului transvers;
c. stomacul;
d. partea stângă a colonului transvers
e. colonul acendent.
10. Artera mezenterică inferioară vascularizează:
a. partea stângă a colonului transvers;
b. colodul descendent;
c. rinichiul;
d. colonul sigmoid
e. partea inferioară a rectului.
11. Artera mezenterică inferioară vascularizează:
a. duodenul;
b. suprarenala;
c. colonul sigmoid;
d. partea superioară a rectului;
e. jejuno-ileonul
12. Ramurile aortei abdominale se împart în:
a. viscerale;
b. parietale;
c. interne;
d. articulare;
e. externe.
13. Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de către venele:
a. cavă superioară;
b. cavă inferioară;
c. pulmonare;
d. limfatică dreaptă,
e. ductul toracic.
14. Vena cavă superioară se caracterizează prin:
a. face parte din circulaţia mare;
b. se termină în atriul stâng;
c. însoţeşte artera cavă superioară;
d. la formarea sa participă vena azygos
e. colectează sângele venos de la organele situate deasupra inimii..
15. Vena cavă superioară strânge sângele venos de la:
a. creier;
b. stomac;
c. inimă;
d. cap;
e. gât.
16. Vena portă se formează prin unirea următoarelor vene:
a. mezenterică superioară;
b. mezenterică inferioară;
c. splenică;
d. hepative;
e. pancreatice.
17. Venele profunde ale membrelor:
a. însoţesc arterele;
b. poartă acelaşi nume cu arterele pe care le însoțesc;
c. se varsă în venele superficiale;
d. la nivelul lor se fac injecţii intramusculare;
e. la nivelul lor se fac injectii intravenoase.
18. Venele superficiale ale membrelor:
a. se varsă în venele profunde;
b. însoţesc arterele;
c. sunt situate sub tegument putând fi observate cu ochiul liber;
d. poartă acelaşi nume cu arterele pe care le însoțesc;
e. la nivelul lor se fac injecţii intravenoase.
19. Proprietăţile arterelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
a.ritmicitatea;
b.excitabilitatea;
c.elasticitatea;
d.plasticitatea;
e.contractilitatea;
20.Elasticitatea reprezintă proprietatea:
a.arterelor mari;
b.arterelor de a se lăsa destinse când creşte presiunea sângelui;
c.de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut;
d.arterelor mici si mijlocii;
e.vaselor de sange;
21.Despre elasticitate se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.este proprietatea arterelor mari;
b.este proprietatea venelor de a se destinde când creşte presiunea sângelui;
c.este proprietatea arterelor de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut;
d.este proprietatea vaselor de a-si modifica diametrul lumenului;
e.este proprietatea arterelor mici si mijlocii;
22.Unda de şoc sistolică este amortizată datorită:
a.fibrelor musculare netede cardiace;
b.elasticităţii;
c.contractilităţii;
d.fibrelor musculare striate;
e.fibrelor musculare netede.
23.In timpul sistolei ventriculare:
a.in artere sunt pompati 75 L de sange;
b.se creeaza o unda de soc;
c.se inmagazineaza o parte din energia sistolica in energie chimica a peretilor arteriali;
d.energia sistolica se poate inmagazina datorita elasticiatii;
e.in artere sunt pompati 150-200 ml de sange;
24.In timpul sistolei ventriculare au loc urmatoarele, cu exceptia::
a.in artere sunt pompati 75 L de sange;
b.se creeaza o unda electrica;
c.se inmagazineaza o parte din energia sistolica in energie elastica a peretilor arteriali;
d.energia diastolica se poate inmagazina datorita elasticiatii;
e.in artere sunt pompati 75 ml de sange;
25. Arterele mari:
a.amortizează unda de şoc;
b.înmagazinează o parte a energiei produsă de unda de şoc;
c.retrocedeaza in diastola energia inmagazinata in timpul sistolei;
d.si pot modifica diametrul lumenului prin relaxarea muschilor striati;
e.au proprieatea de a-si contracta muschii striati prezenti in peretii lor;
26.Contractilitatea vaselor:
a.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor
netezi din peretele lor;
b.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor
striaţi din peretele lor;
c.permite un control fin al distribuţiei sângelui către diferite organe;
d.permite un control fin al distribuţiei sângelui către diferite tesuturi;
e.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin relaxarea muşchilor
striaţi din peretele lor;
27.Contractilitatea vaselor:
a.este proprietatea vaselor de a-şi modifica activ calibrul prin contracţia muşchilor netezi din
tunica interna;
b.este proprietatea vaselor de a-şi modifica activ calibrul prin contracţia muşchilor striaţi din
tunica medie;
c.este proprietatea vaselor de a-şi modifica activ calibrul prin contracţia muşchilor netezi din
tunica medie;
d.permite un control fin al distribuţiei sângelui către diferite tesuturi;
e.este proprietatea arterelor mari de a-şi modifica activ calibrul prin relaxarea muşchilor striaţi
din tunica medie;
28. Tonusul musculaturii netede vasculare depinde de:
a.activitatea nervilor simpatici;
b.presiunea partiala a CO2;
c.concentraţia locală a unor metaboliţi;
d.activitatea unor mediatori;
e.activitatea unor hormoni;
29.Nu se pot afirma urmatoarele despre contractilitatea vaselor, cu exceptia:
a.permite un control fin al distribuţiei sângelui către diferite organe;
b.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului calibrul prin contracţia muşchilor striaţi din
tunica medie;
c.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor netezi din tunica
medie;
d.este este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contracţia muşchilor netezi din tunica
interna;
e.este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin relaxarea muşchilor striaţi din tunica
medie;
30.Circulaţia arterială are unele caracteristici:
a.suprafaţa de secţiune scade spre periferie;
b.viteza de curgere este invers proporţională cu suprafaţa de secţiune;
c.suprafata de secţiune mare, viteză de curgere mare;
d.suprafaţa de secţiune creste spre periferie;
e.viteza de curgere este direct proportionala cu suprafata de sectiune;
31.Presiunea arterială maximă are valori de, cu exceptia:
a.120 mm Hg;
b.80 mm Hg;
c.130 mm Hg;
d.140 mm Hg;
e.150 mm Hg;
32.Presiunea arterială:
a.cea minimă este de 80 mm Hg;
b.cea minimă se mai numeşte diastolică;
c.se apreciază prin măsurarea tensiunii arteriale;
d.cea maxima este 70 mm Hg;
e.cea maxima se mai numeste si diastolica ;
33.Tonusul musculaturii netede a arterelor nu depinde de, cu exceptia :
a.concentratia locala a unor metaboliti;
b.activitatea nervilor simpatici;
c.de presiunea venoasa;
d.de activitatea unor mediatori ;
e.de concentratia a enterokinazei;
34.Despre presiunea arterială maximă se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.are valoare de 120 mm Hg;
b.este numita si diastolica;
c.se poate masura cu ajutorul sigmomanometrului;
d.este numita si sistolica;
e.are valoare de 150 mm Hg;
35.Despre presiunea arterială minima se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.are valoare de 120 mm Hg;
b.este numita si diastolica;
c.se poate masura cu ajutorul sigmomanometrului;
d.este numita si sistolica;
e.are valoare de 80 mm Hg;
36.Despre rezistenţa periferică se pot afrirma urmatoarele, cu exceptia:
a.reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii sângelui prin vase;
b.este invers proporţională cu lungimea vasului;;
c.este invers proporţională cu vâscozitatea sângelui;
d.este direct proportionala cu vâscozitatea sângelui;
e.reprezintă totalitatea factorilor care favorizeaza curgerea sângelui prin vase;
37. Miocardul se caracterizează prin următoarele:
a. miocardul este alcatuit din trei tipuri de cellule musculare;
b. elasticitatea este una din proprietatile miocardului;
c. exista un sincitiu atrial;
d. exista un sincitiu ventricular;
e. exista doua sincitii izolate electric.
38. Miocardul cuprinde următoarele tipuri:
a. germinativ;
b. de tip 1;
c. de recepţie;
d. unde se initiaza impulsul;
e. de lucru.
39. Muşchiul cardiac prezinta urmatoarele proprietati:
a. excitabilitatea;
b. elasticitatea;
c. contractilitatea;
d. conductibilitatea;
e. plasticitatea;
40. Nodulul atrioventricular prezintă următoarele caracteristici:
a. se continuă cu fasciculul His;
b. imprimă inimii ritmul nodal;
c. funcționează numai dacă este lezat nodulul sinoatrial;
d. determină contracții cu o frecvență de 40/min;
e. imprimă inimii ritmul joncțional;.
41. Fibrele musculare cardiace:
a. funcţionează ca un sinciţiu;
b. constituie miocardul de lucru;
c. sunt netede cu fibre dispuse circular;
d. raspund la stimuli prin contractie ;
e.sunt de doua tipuri;
42. Pulsul arterial se caracterizează prin următoarele:
a. se percepe comprimând o arteră superficială pe un plan osos;
b. reprezintă o expansiune sistolică a peretelui arterial datorită cresterii presiunii sangelui;
c. înregistrarea grafică a pulsului se numeşte electrocardiogramă;
d. este provocat de curentii de depolarizare miocardica
e. prin palparea pulsului se obţin informaţii privind ritmul inimii.
43. Valvele atrio-ventriculare:
a. sunt în număr de două;
b. cea stângă este valva mitrală;
c. cea dreaptă este valva tricuspidă;
d. se deschid în timpul sistolei ventriculare;
e. se închid în diastola ventriculară.
44. Valvele atrio-ventriculare se caracterizează prin:
a. permit sângelui să treacă din atrii în ventricule;
b. se deschid in timpul diastolei;
c. permit deplasarea sângelui în ambele sensuri;
d. se închid în timpul diastolei ventriculare;
e. se deschid în sistola arteriala.
45. Valvele semilunare ale arterei aorte:
a. se deschid în timpul sistolei ventriculare;
b. permit expulzia sângelui în ventricule;
c. se închid în diastola ventriculară;
d. permit revenirea sângelui în ventricule;
e. se deschid cand presiunea ventriculara o depaseste pe cea din artere.;
46. Diapedeza reprezintă capacitatea leucocitelor de a efectua următoarea acţiune, cu unele EXCEPŢII:
a. fagocitoza;
b. distrugerea particulele străine;
c. diviziune;
d. traversare a peretelui capilar;
e. participarea la timpul plasmatic al coagularii.
47. Leucocitele se clasifică în :
a. granulocite;
b. poligranulocite;
c. mononucleare;
d. agranulocite;
e. timocite.
48. Din granulocite fac parte:
a. monocite;
b. neutrofile;
c. limfocite;
d. eozinofile;
e. bazofile.
49.Fusurile neuromusculare sunt situate în următoarele structuri, cu EXCEPŢIA:
a. printre fibrele musculare netede;
b. în grosimea capsulei articulare;
c. la nivelul ligamentelor articulare;
d. printre fibrele musculare striate;
e. printre fibrele extrafusale
50.Fusurile neuromusculare:
a. au o inervaţie motorie;
b. au o inervaţie senzitivă;
c. sunt stimulate de tensiunea dezvoltată în timpul contracţiei musculare;
d. sunt stimulate de atingeri;
e. recepționează durerea articulară.
51. Impulsurile aferente de la proprioceptorii musculo-articulari sunt conduse spre centrii nervoși, prin:
a. căile sensibilităţii kinestezice;
b. fasciculele spinobulbare;
c. căile sensibilităţii proprioceptive de reglare a mişcării;
d. fasciculele spinocerebeloase ventral şi dorsal;
e. fasciculele spinotalamice.
52. Simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu este rezultatul impulsurilor aferente transmise prin:
a. fasciculele spinobulbare;
b. fasciculul cuneat;
c. fasciculul gracilis;
d. cordoanele posterioare medulare;
e. fasciculele spinotalamice.
53. La contactul cililor celulelor auditive cu membrana tectoria se produc:
a. stimularea celulelor receptoare;
b. deformari mecanice ale cililor;
c. hiperpolarizarea celulelor receptoare;
d. depolarizarea celulelor senzoriale;
e. apariția unui potențial local terminal de placă.
54. Undele sonore:
a. sunt produse de rarefieri ale aerului;
b. se caracterizeaza prin inaltime, determinata de amplitudine;
c. se caracterizeaza prin intensitate, determinata de frecventa;
d. se caracterizeaza prin timbru, determinat de vibratiile armonice superioare insotitoare;
e. sunt produse de condensari ale aerului.
55. Vibraţiile membranei bazilare variază în funcţie de:
a. deplasarea organului Corti;
b. variatiile de presiune ale endolimfei;
c. intensitatea stimulului;
d. distanţa faţă de nicovală;
e. frecventa undelor sonore.
56. Localizarea sursei sonore se realizează prin:
a. detectarea decalajului in timp dintre semnalele acustice care intra in cele doua urechi ;
b. decalajul în spaţiu al celor două semnale acustice;
c. actiunea fortei gravitationale;
d. diferenţa de intensitate a sunetului care ajunge la cele doua urechi;
e. reflexe posturale.
57. În funcție de frecvența sunetelor, membrana bazilară variază astfel:
a. la baza melcului, pentru sunetele cu frecvență înaltă;
b. la vârful melcului, pentru sunetele cu frecvență joasă;
c. proporțional cu intensitatea sunetului;
d. la baza melcului, pentru sunetele cu frecvență joasă;
e. la vârful melcului, pentru sunetele cu frecvență înaltă;
58. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. membrana bazilara de la baza melcului intra in rezonanta cu sunetele cu frecventa de 20-500Hz;
b. urechea umana percepe sunete cu amplitudinea intre 0 si 130 de decibeli;
c. membrana bazilara de la mijlocul melcului intra in rezonanta cu sunetele cu frecventa de 5000Hz;
d. membrana bazilara de la virful melcului intra in rezonanata cu sunetele cu frecventa de 15000Hz;
e. urechea umana percepe sunete cu frecventa intre 20 si 20000Hz.
60. Aria olfactivă este localizată:
a. pe faţa medială a lobului temporal;
b. la nivelel girusului hipocampic;
c. în girusul postcentral din lobul parietal;
d. pe faţa laterală a emisferului cerebral;
e. la nivelul nucleului amigdalian.
61. Referitor la calea olfactivă:
a. nu stabileşte legături directe cu talamusul;
b. este o parte componentă a sistemului limbic;
c. are conexiuni întinse cu paleocortexul;
d. are conexiuni directe cu măduva spinării ;
e. are al treilea neuron în metatalamus.
62. Referitor la calea olfactivă:
a. protoneuronul este reprezentat de celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
b. receptorii sunt reprezentați de celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
c. este formată din trei neuroni;
d. deutoneuronul este localizat în bulbul olfactiv;
e. deutoneuronul este reprezentat de celulele mitrale.
63. Pragul sensibilitatii olfactive este :
a. reprezentat de concentratia maxima dintr-o substanta odoranta ce provoaca senzatia de miros ;
b. pentru mercaptan de 1x10ˉ¹º mg/m³ de aer ;
c. pentru eter este de 1/1 000 000 g/l de aer ;
d. pentru mosc este de 1/10 000 000 g/l de aer ;
e. reprezentat de concentratia minima dintr-o substanta odoranta ce provoaca senzatia de miros.
64. Despre mucoasa olfactiva se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA :
a. este un epiteliu secretor ;
b. secreta mucus ;
c. ocupa zona cornetului nazal superior ;
d. este un epiteliu de acoperire ;
e. este un epiteliu senzorial.
65. În procesul de stimulare a retinei, pigmenţii fotosensibili se descompun în:
a. opsine;
b. vitamina D;
c. derivat de vitamina A;
d. retinol;
e. iodopsină.
66. Reflexul pupilar fotomotor:
a. constă în mărirea pupilei la stimularea retinei cu lumină puternică
b. constă în micșorarea pupilei la scăderea intensității stimulului luminos
c. are centrii în mezencefal
d. se realizează pe seama mușchilor circulari ai irisului
e. se realizează pe seama mușchilor radiari ai irisului
67. Stimularea retinei cu lumină puternică determină:
a. contracția mușchilor circulari ai irisului;
b. micșorarea pupilei;
c. mioză;
d. dilatarea pupilei;
e. midriază.
68. Absorbţia luminii la nivelul retinei are loc în:
a. celulele cu bastonaşe;
b. celulele pigmentare;
c. celulele cu conuri;
d. neuronii multipolari din retina;
e. celulele receptoare.
69. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:
a. în presbiopie;
b. la creşterea elasticităţii cristalinului;
c. la scăderea elasticităţii cristalinului;
d. în miopie;
e. în hipermetropie.
70. În cazul ochiului emetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clară, fără acomodare;
c. retina se afla la 17 mm in spatele centrului optic;
d. imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare;
e. axul optic este mai scurt.
71. În cazul ochiului hipermetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea clară se formează înapoia retinei;
c. axul optic este mai scurt;
d. corecţia se obţine cu lentile divergente;
e. persoana depărtează obiectele de ochi pentru a vedea clar.
72. Urmatoarele afirmatii despre sensibilitatea termica sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
a. corpusculii Ruffini sunt sensibili la temperaturi de peste 50º C;
b. corpusculii Krause sunt mai sensibili la temperaturi sub 20º C;
c. temperaturile sub 10º C sunt percepute ca arsuri;
d. temperaturile sub 10º C sunt percepute ca senzatii dureroase;
e. temperaturile peste 50º C sunt percepute ca arsuri.
73. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. receptorii pentru durere se adapteaza rapid in prezenta stimulului;
b. persistenta stimulului dureros duce la cresterea in intensitate a senzatiei;
c. in conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecare ai senzatiei dureroase;
d. receptorii pentru durere se adapteaza putin sau deloc in prezenta stimulului;
e. persistenta stimulului dureros duce la fenomenul de obisnuinta.
74. Reflexul de grataj:
a. consta in ciupirea tegumentului;
b. consta in inteparea tegumentului;
c. broasca spinalizata indeparteaza cu membrul inferior hirtia imbibata cu acid sulfuric 5%
de pe abdomen;
d. se realizeaza pe un preparat neuro-muscular gastrocnemian-sciatic;
e. se numeste si reflexul de scarpinare.
75. La contactul dintre substantele sapide si celulele gustative se produc:
a. substantele chimice specifice se leaga de receptorii celulelor gustative;
b. depolarizarea celulelor gustative;
c. repolarizarea celulelor gustative;
d. substantele chimice specifice se leaga de moleculele proteice receptoare;
e. iesirea ionilor de sodiu prin canalele ionice deschise.