Sunteți pe pagina 1din 8

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI MAN1 a2

Admitere: Studii universitare de masterat – iulie 2016


Facultatea: MANAGEMENT

TEST-GRILĂ

1. În funcţie de orizontul de timp se deosebesc următoarele categorii de decizii:


a. pe termen scurt, mediu şi lung;
b. unice şi repetitive;
c. previzionale, operative şi postoperative;
d. strategice, tactice şi curente;
e. preventive şi corrective.

2. Ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor cu caracter organizatoric, precum și al raporturilor care se


stabilesc între acestea în vederea realizării obiectivelor organizației, constituie:
a. organigrama;
b. triunghiul de aur al organizării;
c. structura organizatorică;
d. organizarea procesuală;
e. harta proceselor.

3. Pregătirea cercetării ca etapă de perfecționare a structurii organizatorice, presupune:


a. atragerea personalului la procesul de perfecționare, precizarea ariei studiului și stabilirea
echipei;
b. investigația, precizarea problemelor, precizarea ariei studiului;
c. identificarea problemelor, precizarea ariei studiului și stabilirea obiectivelor studiului;
d. analiza structurii actuale, precizarea problemelor, elaborarea măsurilor de perfecționare;
e. investigația, analiza și precizarea măsurilor de perfecționare.

4.Principalul dezavantaj al structurii funcționale este încălcarea următorului principiu:


a. principiul supremației obiectivelor;
b. principiul permanenței conducerii;
c. principiul definirii armonioase a posturilor și funcțiilor;
d. principiul unității de decizie și acțiune;
e. principiul interdependenței minime.

5. Care din următoarele faze definite de Stanley Davis, prin care se poate asigura asimilarea cu succes
a organizării matriceale, este cea în care managerii de proiect au rolul cel mai important, iar pentru
fiecare proiect se formează echipe de implementare, beneficiind de o mare autonomie decizională și
operațională:
a. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
b. matricea matură;
c. piramida tradițională;
d. matricea aflată permanent în afara structurii organizatorice formale;
e. matricea operațională.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI MAN1 a2
Admitere: Studii universitare de masterat – iulie 2016
Facultatea: MANAGEMENT

6. Organizarea pe lângă compartimentele operaționale și a unor compartimente funcționale, care însă


nu au competență decizională asupra executanților, aceștia răspunzând numai în fața șefilor ierarhici
direcți, caracterizează structura:
a. ierarhică;
b. ierarhic-funcțională;
c. funcțională;
d. tip rețea;
e. matriceală.

7.Înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații reprezintă forma de


manifestare a următoarei deficiențe tipice majore a sistemului informational:
a. filtraj;
b. distorsiune;
c. codificare defectuoasă;
d. redundanță;
e. supraîncărcare a circuitelor informaționale.

8.Procesul tipic de management cuprinde, în raport cu intensitatea exercitării funcţiilor


managementului :
a. două faze;
b. patru faze;
c. cinci faze;
d. trei faze;
e. şase faze.

9. Prin “ansamblul activităților omogene și/sau complementare, desfășurate de personal cu o anumită


specializare, folosind metode și tehnici specifice, cu scopul realizării obiectivelor derivate de gradul I”
desemnăm următoarea componentă a organizării procesuale:
a. activitate;
b. funcție;
c. atribuție;
d. funcțiune;
e. sarcină.

10. Asimilarea de noi produse reprezintă o activitate component a funcțiunii de :


a. producție;
b. financiar-contabilă;
c. cercetare-dezvoltare;
d. comercială;
e. management.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI MAN1 a2
Admitere: Studii universitare de masterat – iulie 2016
Facultatea: MANAGEMENT

11. Identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor sistemului decizionale este
scopul etapei de :
a. analiză a sistemului decizional al organizaţiei;
b. perfecţionarea sistemului decizional actual al organizaţiei;
c. control al rezultatelor perfecţionării sistemului decizional;
d. descrierere a sistemului decizional actual al organizaţiei;
e. stabilire a efectelor economice ale măsurilor de perfecţionare.

12. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a culturii organizaționale?


a. valorile;
b. normele;
c. structurile;
d. comportamentul și regulile;
e. filosofia.

13. Care dintre următoarele afirmații este falsă?


a. cultura organizației este influențată încă de la crearea acesteia de către fondator, după care
ea suferă modificări sub influența celor care lucrează în organizație;
b. cultura organizației este influențată de cultura națională, respective de valorile și normele
specifice contextului national în care funcționează organizația;
c. cultura organizației are ca scop adaptarea la mediul ambient extern și integrarea internă;
d. componentele culturii organizaționale, ca manifestări, sunt interpretate de către angajați,
dându-le anumite semnificații;
e. un rol important în integrarea internă îl are elaborarea strategiei organizației.

14. Tipuri de culturi organizaționale sunt:


a. turn Eiffel;
b. incubator;
c. rachetă;
d. familia;
e. toate variantele sunt corecte.

15. Leadershipul este :


a. trăsătură înnăscută;
b. ceva ce nu poate fi învățat;
c. trăsătură inerentă tuturor managerilor;
d. abilitatea de a determina o persoană (grup) să acționeze cu competență și deplină
dedicare pentru realizarea unui obiectiv într-un cadru organizational;
e. nevoia de a controla și dirija alți oameni.

16. Supravegherea strictă a subordonaților de către șef, fluxuri informaționale direcționate


preponderant de sus în jos, insuflarea de teamă subordonaților, firca acționând ca o modalitate de
control reprezintă principalele dimensiuni ale stilului de leadership:
a. birocratic;
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI MAN1 a2
Admitere: Studii universitare de masterat – iulie 2016
Facultatea: MANAGEMENT

b. laissez-faire;
c. democratic;
d. autocratic;
e. ale primelor două stiluri (variantele a și b).

17. Una dintre următoarele elemente nu reprezintă calități specifice liderilor:


a. manifestarea de interes și acțiune ridicată;
b. deschidere spre cei din jur;
c. implicare;
d. spirit de echipă;
e. elaborarea strategiei pornind numai de la propriile idei.

18. Investigația și analiza structurii existente, ca etapă a perfecționării structurii organizatorice,


presupune:
a. stabilirea echipei de cercetare, prezentarea organigramei și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
b. prelucrarea informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii și elaborarea
măsurilor de perfecționare;
c. stabilirea obiectivelor studiului, analiza structurii informale și elaborarea măsurilor de
perfecționare;
d. culegerea și sistematizarea datelor referitoare la structura existentă, prelucrarea
informațiilor referitoare la obiectivele organizației, analiza structurii organizatorice și
raționalizarea acesteia;
e. analiza structurii, elaborarea măsurilor de perfecționare și aplicarea măsurilor.

19. Pentru analiza structurii organizatorice pe baza modalităților de reprezentare a acesteia se vor
analiza:
a. structura ierarhică, structura funcțională și structura de stat-major;
b. structura funcțională, structura pe produs și structura matricială;
c. posturile, funcțiile, nivelurile ierarhice, compartimentele și relațiile organizaționale;
d. ROF-ul, organigrama și fișele posturilor;
e. structura de management și structura de producție;

20. Indicați care din următoarele afirmații este falsă:


a. politica organizației cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se referă fie la
ansamblul activităților, fie la componente majore ale acesteia, împreună cu volumul și
structura resurselor disponibile, acțiunile majore de întreprins, principalii responsabili și
executanți, sursele de finanțare, termenele finale și intermediare, indicatorii de eficiență
globali și parțiali;
b. misiunea organizației constă în prefigurarea stării sale pe termen lung, enunțarea
cuprinzătoare a scopurilor fundamentale și a concepției privind evoluția și desfășurarea
activităților firmei, prin care se diferențiază de organizații similar și din care decurge sfera sau
domeniul de activitate și piața deservită;
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI MAN1 a2
Admitere: Studii universitare de masterat – iulie 2016
Facultatea: MANAGEMENT

c. obiectivele fundamentale sunt acele obiective ce au în vedere orizonturi îndelungate, de


regulă 3-5 ani și se referă la ansamblul activităților organizației sau la componente majore ale
acesteia;
d. alianța strategică constituie o relație special între două organizații, în care partenerii alocă o
cantitate apreciabilă de resurse, într-o viziune pe termen mediu, în vederea realizării unor
obiective prioritare comune;
e. strategia organizației reprezintă ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen
lung, principalele modalități de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii
avantajului competitiv, potrivit misiunii organizației.

21. Unii dintre determinanții de natură endogenă ai strategiei organizației se regăsesc printre
elementele enumerate mai jos:
1.dimensiunea organizației;
2.complexitatea organizației;
3.legislația ce reglementează activitățile organizației;
4.dispersia teritorială a subdiviziunilor organizașiei;
5.nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
6.piața și sistemul bancar;
7.potențialul uman al organizației.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare se referă numai la determinanții
endogeni ai strategiei organizației:
a. 1-3-4-5;
b. 1-2-4-7;
c. 2-4-5-7;
d. 1-2-5-7;
e. 2-3-5-7.

22.. Una din următoarele tipuri de strategii nu corespunde clasificării strategiilor organizaționale în
funcție de modul de obținere a avantajului competitiv:
a. strategii orientate spre reducerea costurilor;
b. strategii orientate spre diferențiere;
c. strategii axate pe găsirea unei nișe a pieței;
d. strategii orientate pe calitate;
e. strategii de consolidare.

23. Funcţia de prevedere constă în :


a. ansamblul proceselor de descompunere a activităţilor conduse (obiectului condus) în
elementele componente, de analiză a acestor elemente şi de recompunere a lor sub un efect
de sinteză ameliorat;
b. ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină obiectivele organizaţiei şi a
componentelor acesteia;
c. ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului organizaţiei şi
a subsistemelor component, în cadrul obiectivelor stabilite prin prevedere şi a sistemului
organizatoric creat;
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI MAN1 a2
Admitere: Studii universitare de masterat – iulie 2016
Facultatea: MANAGEMENT

d. ansamblul proceselor prin care se determină personalul organizaţiei să participe la realizarea


obiectivelor stabilite, pe baza luării în considerare a factorilor motivaţionali;
e. ansamblul proceselor prin care performanţele organizaţiei şi ale componentelor acesteia sunt
comparate cu obiectivele, cu scopul depistării abaterilor, a cauzelor care le-au generat şi a
luării unor decizii pentru eliminarea deficienţelor constatate.

24. Una dintre cerinţele de raţionalitate a deciziei de management este:


a. obiectivitatea;
b. continuitatea;
c. oportunitatea;
d. irecognoscibilitatea;
e. sustenabilitatea;

25. Deciziile care se adoptă cu o frecvenţă mare, pe un interval de timp foarte redus, iar aplicarea lor
afectează un sector restrâns al activităţii organizaţiei sunt:
a. deciziile curente;
b. deciziile în condiţii de certitudine;
c. deciziile strategice;
d. deciziile tactice;
e. deciziile unipersonale.

26. Printre elementele enumerate mai jos se regăsesc etapele de aplicare a managementului prin
proiecte:
1.identificarea și definirea activităților care vor face obiectul proiectului;
2.informarea salariaților cu privire la obiectivele proiectului;
3. desemnarea persoanei care va coordona proiectul și trainingul salariaților care vor fi
implicați în derularea proiectului;ț
4. desemnarea managerului de proiect;
5. analiza compatibilității dintre obiectivele proiectului și misiunea organizației;
6. alegerea formei organizatorice și stabilirea colectivului de proiect;
7.elaborarea programului general de acțiune,
8.reproiectarea sistemului de management în vederea demarării proiectului;
9.realizarea proiectului;
10. evaluarea rezultatelor și dizolvarea colectivului de proiect;
11.evaluarea rezultatelor și formularea unor recomandări cu caracter corectiv;
12.operaționalizarea unor perfecționări.
Precizați care dintre combinațiile prezentate în continuare reflect correct etapele aplicării
managementului prin proiecte:
a. 1-4-6-7-9-10;
b. 1-2-3-5-8-9;
c. 2-4-6-9-11-12;
d. 2-3-6-7-9-10;
e. 3-5-8-9-10-12.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI MAN1 a2
Admitere: Studii universitare de masterat – iulie 2016
Facultatea: MANAGEMENT

27.Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc etapele aplicării metodei delegării:


1.identificarea managerilor care trebuie degrevați de anumite sarcini prin delegare;
2.analiza postului de manager care urmează să folosească delegarea;
3.stabilirea subordonaților care vor prelua sarcini prin delegare;
4.soluționarea dilemei încredere-control;
5.stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților delegate pe fiecare subordonat;
6.analiza rezultatelor delegării;
7. recompensarea persoanelor delegate în funcție de performanțe.
Precizați care din variantele de mai jos evidențiază etapele delegării:
a. 1-2-5-6;
b. 2-3-5-6;
c. 2-3-4-6;
d. 1-3-6-7;
e. 4-5-6-7.

28. Scopul etapei de analiză a sistemului decizional al organizaţiei este :


a. cunoaşterea ansamblului de decizii fundamentate, a modului de structurare a autorităţii în
cadrul organizaţiei, precum şi a structurii organismelor de management participativ;
b. identificarea soluţiilor care să conducă la creşterea performanţelor acestei componente a
sistemului de management al organizaţiei;
c. stabilirea efectelor economice ale perfecţionării sistemului decizional;
d. evidenţierea punctelor forte şi slabe din domeniul structurării autorităţii în cadrul
organizaţiei, al componenţei organismelor de management participativ, al cunoştinţelor,
calităţilor şi deprinderilor managerilor, al respectării etapelor de fundamentare şi elaborare
a deciziilor strategico-tactice, al metodelor utilizate în fundamentarea deciziilor, precum şi a
altor aspect legate de procesul de elaborare şi fundamentare a deciziilor în respective
organizaţie;
e. alegerea variantei optime de perfecţionare a sistemului decizional al organizaţiei.

29.Care dintre elementele prezentate în continuare nu constituie una din modalitățile de programare
a muncii managerilor:
a. programul de activitate;
b. agenda;
c. graficul de muncă;
d. tabloul de bord;
e. lista/dosarul de probleme.

30.Stilul de management reprezintă manifestarea ………………………… managerilor în relațiile cu


subordonații, șefii sau colegii. Completați această definiție cu una din următoarele variante:
a. autorității;
b. calităților, cunoștințelor și aptitudinilor;
c. sarcinilor, competențelor și responsabilităților;
d. abilităților;
e. valorilor și atitudinilor.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI MAN1 a2
Admitere: Studii universitare de masterat – iulie 2016
Facultatea: MANAGEMENT

31.Precizați care dintre variantele de mai jos nu exprimă una dintre caracteristicile definitorii pe care
trebuie să le îndeplinească obiectivele strategice:
a. să fie realiste;
b. să fie mobilizatoare;
c. să fie comprehensibile;
d. să fie diferențiate;
e. să fie stimulatoare.

32.Care dintre următoarele componente ale structurii organizatorice reflectă numărul de personae
conduse nemijlocit de un manager?
a. nivel ierarhic;
b. relație ierarhică;
c. pondere ierarhică;
d. poziție ierarhică;
e. statut ierarhic;

33.Dimensiunile individuală, organizațională și socială reprezintă cele trei dimensiuni ale:


a. sistemului informațional;
b. cunoștințelor;
c. datelor;
d. informațiilor;
e. sistemului informatic.

34.Studiile de diagnosticare și analizele SWOT se realizează în etapa de :


a. eElaborare a strategiei;
b. implementare a strategiei,
c. fundamentare a strategiei;
d. evaluare a strategiei;
e. concepere și operaționalizare a strategiei.

35.Procesul de management poate fi realizat prin exercitarea următoarelor funcţii:


a. previziunea, organizarea, comunicarea, antrenarea şi control- reglarea;
b. prevederea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
c. previziunea, organizarea, motivarea şi control- evaluarea;
d. prevederea, comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea;
e. prevederea, organizarea,comunicarea, coordonarea, antrenarea şi control-reglarea.

S-ar putea să vă placă și