Sunteți pe pagina 1din 12

CUPRINS:

Introducere…………………………………………………………………………………….....3

1. ESENŢA ŞI INDICATORII AGREGATELOR MONETARE ………………………..4

1.1. Esenţa agregatelor monetare


…………………………………………………………...4
1.2. Indicatorii dinamici agregatului monetar M3 ………………………………………...6

2. ANALIZA EVOLUŢIEI ȘI PERSPECTIVELE AGREGATULUI


MONETAR M3 ÎN TRIMESTRU II AL ANULUI 2016 ......................................7

2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică şi factorii de influenţă a agregatului monetar


M3 .......................................................................................................................................7
2.2. Tendințele și perspectivele agregatului monetar M3……………………………….…9

Încheiere.......................................................................................................................................10

Bibliografie...................................................................................................................................11

2
Introducere

Actualitatea temei. Agregatul monetar M3, fiind cel mai larg agregat monetar, redă cel
mai bine situaţia masei monetare în circulaţie la un moment dat, iar studiu evoluţiei acestui
indicator monetar constituie, în prezent, unul din factorii ce sunt luaţi în calcul de autorităţile
monetare în procesul de elaborare şi realizare a politii monetare.Toate acestea confirmă că tema
propusă spre cercetare este actuală şi la moment.
Scopul prezentei lucrări este de a analiza aspectele teoretice şi cele ce ţin de evoluţia şi
componenţa agregatului monetar M3, precum şi de a identifica tendinţele şi perspectivele pe
termen scurt a acestui indicator.
În vederea realizării acestui scop au fost stabilite următoarele sarcini:
- evidenţa agregatului monetar M3
- evidenţa instrumentelor de cercetare a agregatului monetar M3
- aplicarea calculelor privind evoluţia indicatorilor agregatului monetar M3
Obiectul cercetat în prezenta lucrare este agregatul monetar M3 şi componenţa acestuia.
Subiectul cercetat este dinamica agregatului monetar M3 în trimestrul II al anului 2016
Metodele de cercetare a prevalat metoda monografică, analiză şi sinteză, inducţie şi
deducţie, observare şi selectare, modelarea economică.
Baza informaţională drept suport metodologic în procesul de cercetare au servit un şir
de surse bibliografice ale autorilor autohtoni, români şi ruşi, cum sunt: Statistica financiar-
bacară, Basno, Dardac, Floricel, Monedă, credit, bănci, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997, Rapoartele BNM privind statistica monetară // www.bnm.md/agregate
monetare.
Prezenta lucrare este structurată în Introducere, 2 capitole, Încheiere și Bibliografie . În
Introducere este redată actualitatea temei cercetate, scopul şi obiectul cercetării, sunt trecute în
revistă şi metodele de cercetare utilizate.
Lucrarea a fost structurată în două capitole și anume capitolul I „Esența și indicatorii
agregatelor monetare ” prezintă o sinteză asupra conceptelor de masă monetară și agregate
monetare. Capitolul II „Analiza evoluției și perspectivele agregatului monetar M3 în trimestrul
II al anului 2016” analiza principalilor indicatori ce caracterizează dinamica agregatelor
monetare în trimestrul II al anului 2016.
În Încheiere sunt expuse principalele concluzii pe marginea cercetării efectuate.
Bibliografia conține 15 surse utilizate la elaborarea acestei lucrări.

3
1. ESENŢA ŞI INDICATORII AGREGATELOR MONETARE
1.1. Esenţa agregatelor monetare

Totalitatea instrumentelor care pot funcţiona ca mijloc de circulaţie şi de plată în cadrul


unei ţări formează masa monetară. În scopul optimizării masei monetare este necesară existenţa
unui mecanism practic cu ajutorul căruia se poate analiza volumul şi structura ei. În acest scop
fiecare autoritate monetară stabileşte, ţinând cont de mai multe criterii, anumiţi indicatori
monetari – agregate monetare care să le permită reglarea masei monetare în circulaţie.

Monica Roman în lucrarea Statistica financiar-bancară defineşte agregatul monetar ca


fiind o parte constitutivă a masei monetare (disponibilităţi monetare şi semimonetare), parte
automatizată prin funcţiile ei specifice, prin agenţi economici specializaţi care emit instrumente
de schimb şi de plată, prin instituţiile financiar bancare care le pun în circulaţie, prin fluxurile
reale pe care le mijlocesc1.
Astfel, agregatele monetare sunt indicatori ce redau structura şi mărimea masei monetare
existente în circulaţie, la un moment dat. Putem defini un agregat monetar ca fiind un grup de
active monetare ce au acelaşi nivel de lichiditate sau care pot fi grupate în aceeaşi categorie în
funcţie de anumite criterii stabilite de către banca naţională.
Dat fiind faptul că agregatul monetar reprezintă un instrument util politicii monetare,
motiv pentru care selectarea agregatelor monetare trebuie să ofere răspunsuri asupra caracterului
politicii monetare şi efectul acesteia în economia reală, selectarea lor se face după mai multe
criterii2:

a. eficacitatea agregatelor monetare,care prevede capacitatea acestora de a se constitui în


obiective intermediare ale politicii monetare. Acestea trebuie să ofere informaţii complexe şi să
atragă atenţia asupra evoluţiei comportamentului agenţilor economici.
b. caracterul controlabil, evidenţiază influenţa pe care o poate exercita autoritatea
monetară atunci când se constată că evoluţia unui agregat nu este corespunzatoare şi se încearcă
corijarea acestuia.
c. disponibilitatea statistica, desemnează calitatea agregatului monetar de a fi rapid
disponibil şi în măsură de a permite autorităţilor monetare o reactie rapidă. În general, se
recomandă agregate mai restranse, mai uşor de calculat.

1
ROMAN,Monica,Statisticafinanciar-bancară.[Online].Chisinau;Moldova,2016 [citat 12 ianuarie 2017]
Disponibil<http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp>
2
TURLIUC, V ; COCRIS, V. Monedă şi credit. Bucureşti: Editura Economică, 2005 p. 86
4
Chiar dacă principiile de definire a agregatelor sunt aceleaşi, numărul şi structura
agregatelor monetare diferă în general de la ţară la ţară, în funcţie de etapa de dezvoltare şi
evoluţia economică specifică, de stadiul pieţei financiare sau de cerinţele imediate sau de
perspectivă ale practici monetare.
În general, masa monetară poate fi structurată în următoarele agregate monetare3:
1) agregatul M1 regrupează toate mijloacele de plată efective şi depunerile în conturi
curente, deci toate mijloacele băneşti cu circulaţie curentă, este cea mai activă componentă a
masei monetare, în sensul ca intermediază cel mai mare numar de acte de vânzare-cumparare din
economie.
2) agregatul M2 este mai cuprinzator şi include în afară de M1 ansamblul plasamentelor
la termen în vederea economisirii, posibil a fi transformate în lichidităţi, într-un anumit interval
de timp;
3) agregatul M3 include pe langa M2 active cu diferite grade de lichiditate, în structura
cărora se află certificatele de depozit, bonurile de casa.
În acest sens există modele diverse promovate de diferite şcoli. Şcoala americană,
considerată modernă, se distinge de cea franceză, cu o tradiţie indelungată în domeniu, şi fiecare
de cea austriacă, germană sau italiană. În SUA se operează cu 5 agregate, în Franţa 4 cu 3
agregate şi în Anglia5 cu 4.
Un deosebit interes, în studiu masei monetare, îl prezintă agregatul M3, dat fiind faptul că
acest indicator monetar, nu reprezintă altceva decât masa monetară în sens larg.
M3 reprezentând masa monetară în circulaţie la un moment dat într-o economie, ce
trebuie să corespundă cerinţelor pieţei. În ţările dezvoltate, M3 cuprinde M2 plus active cu grade
diferite de lichiditate şi în structura cărora pot fi incluse certificatele de depozit, bonuri de casă,
conturi de economii pe termen mediu ş.a
Tabelul 1.1
Componenta masei monetare și metodologia de calcul a agregatelor
monetare de catre BNM
M3
M2
Depozitele in valuta
straina
M1
Bani in Depozite la
Depozite la Instrumentele
circulatie(Mo) vedere
termen pieti monetare
Sursa: Date statistice ale Bancii Naționale a Moldovei // www.bnm.md

3
ROSCA, Teodor. Monedă şi credit. Cluj-Napoca: Sarmis, 1996, p. 105
4
Ibidem, p. 106
5
BASNO, DARDAC, F., Monedă, credir, bănci, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997, p. 79
5
Observăm ca volumul întreg al masei banești în Republica Moldova este încadrat în
agregatul moneatar M3. Comparativ cu alte state, în Moldova aceasta include mai puține
active, lipsind certificatele de depozit, bonuri de casă și alte tipuri pe termen lung și mediu ce
pot fi transformate mai lent în lichidităti, fapt ce demonstrează înca o dată nivelul economic al
țării. Acest agregat, ca și restul,nu este cinstant, ci se reinoiește prin procesul de creare-
distrugere a monedei, însa în ultima perioada de timp se evidentiază o încercare de diminuare
esențiala a creșterii acestuia, ca fiind o prevedere a politicii monetare și valutare abordate de
catre Banca Națională.

1.2. Indicatorii agregatelor monetare


Agregatul M3 ca și restul celorlalte nu este constant și se modifică de la o perioada la
alta. Dimensiunea masei monetare sau a agregatelor monetare, urmarirea evoluției și efectele
lor e posibilă cu ajutorul indicatorilor monetari. Aceștia pot fi:
- de nivel(reprezintă mărimea masei monetare pe fiecare agregat monetar)
- de structura(redă ponderea fiecarui component în totalul ei)
- de dinamica(remarca modificarea parametrilor cantitativi de la o perioada la alta)
Indicatorul de dinamica al masei monetare. Dinamica masei monetare remarcă
modificarea parametrilor cantitativi ai ei de la o perioada la alta și se evaluează prin
indicatorii creșterea absolută (∆AM) și creșterea relativă (IAM) a masei monetare.
Creșterea absolută:
∆ MM n/0 = MMn-MM0 (1.1)
unde :
∆ MM – creșterea absolută a masei monetare;
MM n – masa monetară la data de analiză;
MM 0 - masa monetară la data de referință.
Indictorul creșterea relativă a masei monetare ¿MM/0) se calculeză potrivit relației;
Creșterea relativă:
MM n
IMMn/0 = ( −1)x100%
MM 0
(1.2)

Dacă analiza dinamicii agregatelor monetare permit cercetătorului să determine


principalele tendinţe în evoluţia agregatului monetar studiat, fie în mărimi absolute, fie în mărimi
relative, atunci analiza factorială îi permite să determine care sunt factorii principali care au
determinat tendinţele respective. Astfel analiza dinamicii agregatelor monetare este insuficientă

6
cercetătorului pentru a-şi expune opinia privind perspectivele agregatului monetar analizat, iar
analiza factorială este imposibilă fără analiza dinamică.

2. ANALIZA EVOLUŢIEI ȘI PERSPECTIVELE AGREGATULUI


MONETAR M3 ÎN TRIMESTRUL II AL ANULUI 2016

2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică şi factorii de influenţă a agregatului monetar M3

Perioada în care BNM realizarea obiectivului principal al politicii monetare îl realiza prin
mecanismul fixării agregatelor monetare, evoluţia agregatului M3 era un subiect cheie al
studiilor şi acţiunilor Băncii Naţionale în domeniul reglării masei monetare în circulaţie.
Însă dat fiind faptul că legătura dintre evoluţia agregatelor monetare şi rata inflaţiei în
cazul Republicii Moldova este mai puţin previzibilă, iar instrumentele de politică monetară
existente nu pe deplin asigură gestiunea eficientă a ofertei de bani care să garanteze stabilitatea
preţurilor, a apărut necesitatea calibrării politicii monetare în funcţie de evoluţia ratei inflaţiei, şi
nu în funcţie de o ţintă intermediară, s-a renunţat la mecanismul ţintirii agregatelor monetare şi s-
a trecut la mecanismul ţintirii inflaţiei.
Evoluţia structurii agregatului monetar M3 pe întreg trimestrul II este determinat de
unele modificări. În continuare vom analiza evoluţia structurală a agregatului monetar M3, pe
trimestrul II a anului 2016 pentru a formula anumite concluzii.
Tabelul 2.1
AGREGATELE MONETARE
în perioada martie-iunie 2016
M3 Ajustate sezoniere

M2 Total

M1 Depozit
e în
Bani în Depozit M1 M2 M3
Depozite la Instrum Total
valută
circulati e la
termen pieței
Total străină
e (M0) vedere
monetare

14618,4 7442,4 22060,8 16538,9 0,0 38599, 24581,4 63181,1 22060 38599,7 63181,
Martie
7 ,8 1

23683,
Aprilie 15553,7 8129,3 23683,0 17082,1 0,0 40765,1 24144,2 64909,3 40765,1 64909,3
0

24155,
Mai 15553,1 8602,0 24155,1 17457,6 0,0 41612,7 24396,6 66009,3 41612,7 66009,3
1

Iunie 15653,1 8751,8 24404,9 17835,4 0,0 42240,3 24115,7 66356,0 24404, 42240,3 66356,0

7
9

Sursa: Rapoarte BNM privind agregatele monetare [online] 2016 .[citat 11 ianuarie 2017].
Disponibil:<http://bnm.md/md/agregate_monetare>.
Conform datelor din tabel observăm ca s-a înregistrat o creștere a agregatului monetar
M3 pe parcursul trimestrului II al anului 2016.

Tabelul 2.2

DINAMICA AGREGATULUI MONETAR M3


în perioada aprilie-iunie 2016
Luna M3 (mln.lei) ΔAM creşterea absolută IAM creşterea relativă
(mln.lei) (%)
Martie 63181,1 0 0
Aprilie 64909,3 1728,2 2,73
Mai 66009,3 1100,0 1,83
Iunie 66356,0 346,7 0,53
Creşterea totală 3174,9 5,07
Sursa: Raport anual 2016 al Băncii Naţionale a Moldovei.

67000
66356
66009.3
66000
64909.3
65000

64000
63181.1
63000

62000

61000
Martie Aprilie Mai Iunie

În trimestrul II al anului 2016 agregatul monetar M3 a înregistrat o tendinţă de creştere


(fig.2.1.) , majorându-se în perioada martie-aprilie de la 63181,1 mil. lei la 64909,3 mil. lei,
ceea ce presupune o creștere absolută în valoare de 1728,2 mil. lei, respectiv o creștere realtivă
egală cu 2,73% și o creștere absolută în perioada aprilie-mai în valoare de 1100,0 mil. lei ,
respespectiv creșterea relativă egală cu 1,83 %. În lunile mai-iunie agregatul M3 a înregistrat o
creștere absolută egală cu 346,7 mln.lei, respectiv o creștere relativă egală cu 0,53 %. În total pe
parcursul trimestrului II al anului 2016 s-a înregistrat o creștere absolută în valoare de 3174,9 mil
lei, respectiv o creștere relativă egală cu 5,07 % față de perioada de referință. (Tab. 2.2)

8
Sursa: Rapoarte BNM privind agregatele monetare [online]. Disponibil: <http://bnm.md/md/agregate_monetare >.

Fig. 2.1. Diagrama evoluţiei agregatului monetar M3 în


trimestrul II al anului 2016 (mil. MDL).
36.34
Depozite în valută straină 36.9
37.2
38.9
0
Instr. pieței monetare 00
0
26.88
Depozite la termen 26.45
26.32
26.18
13.19
Depozite la vedere 13.03
12.52
11.78
23.59
Bani în circulație 23.56
23.96
23.14
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Martie Aprilie Mai Iunie

Depozitele în valută şi depozitele la termen deţin cea mai mare pondere în structura
agregatului monetar M3, cota acestora în perioada analizată a variat de la 37,2%, şi respectiv
26,32%, în aprilie 2016, la 36,34% şi respectiv 26,88%, în iunie 2016 (fig.2.2.).

Sursa: Rapoarte BNM privind agregatele monetare [online] 2016 [citat 10 ianuarie 2017] .
Disponibil: < http://bnm.md/md/agregate_monetare >.
Fig. 2.2. Diagrama structurii agregatului monetar M3 în perioada aprilie-iunie 2016 (%).

O cotă semnificativă în structura agregatului monetar M3 o deţin şi banii în circulație,


ponderea cărora în perioada aprilie-iunie 2016 a evoluat de la 23,96%, aprilie 2016, la 26,88%,
în iunie 2016.
Din cele menţionate putem conchide că principalii factori care au determinat majorarea în
perioada respectivă a agregatului M3 sunt majorarea depozitelor în valută precum şi a
numerarului şi depozitelor la vedere. Criza financiară mondială, precum şi nesiguranţa populaţiei
şi a agenţilor economici în stabilitatea sistemului bancar autohton, reducerea esenţială a ratei
dobânzii la depozite au determinat creşterea numerarului în circulaţie şi renunţarea deţinătorilor
de monedă de a plasa mijloacele financiare disponibile în depozite pe termen lung.

9
2.2.Tendințele și perspectivele agregatului monetar M3

Criza financiară mondială precum şi nesiguranţa populaţiei şi a agenţilor economici în


stabilitatea sistemului bancar autohton, reducerea esenţială a ratei dobânzii la depozite au
determinat creşterea numerarului în circulaţie şi renunţarea deţinătorilor de monedă de a plasa
mijloacele financiare disponibile în depozite pe termen lung ceea ce într-un final vor conduce la
majorarea agregatul monetar M3 în următoarele trimestre ale anului 2016.
Se presupune o majorare a agregatului monetar M3 și datorită depozitelor care se va fi
influențată, totalmente, creșterii depozitelor în valuta străină, cauzată de recalculul în lei a
acestora, în legătură cu deprecierea monedei naţionale faţă de principalele valute străine.
Dacă vorbim despre tendinţele evoluţiei structurii agregatului monetar M3 acesta va
continua să şi schimbe structura conform politicii monetare dusă de autorităţi. Aceste măsuri
sunt înterprinse pentru a asigura o creştre economică şi o stabilitate a preţurilor.
Factorii ce vor avea o importanţă mare în modificarea structurii agregatului monetar M3
vor continua să fie majorarea depozitelor la vedere sau chiar însăşi întreg agregatul M1 si M2.
Dacă se va mări nivelul rezervelor obligatorii atunci se va înregistra o presiune mare asupra
agregatelor monetare ce va duce la reducerea lichidităţii pe piaţă şi la diminuarea ritmurilor de
creşterea creditelor.

10
ÎNCHEIERE

Masa monetară în sens larg, sau agregatul monetar M3, este unul din indicatorii monetari care
redau cel mai bine situaţia monedei, la un moment, şi indicatorul la modificarea cărora sunt sensibili
cursul monedei naţionale şi nivelul preţurilor într-un stat.

Conform analizei efectuate observăm că agregatul monetar M3 a înregistrat pe parcursul


trimestrului II al anului 2016 o creștere absolută în mărime de 3174,9 mln. lei , respectiv o creștere
relativă în marime de 5,07 % față de perioada de referință.

Analiza dinamică şi factorială a acestui indicator monetar oferă informaţii necesare autorităţii
monetare în vederea configurării politicii monetare, şi adoptării deciziilor acesteia ce ţin de instrumentele
ce trebuiesc aplicate în vederea asigurării obiectibului principal al politicii monetare.

Analiza evoluţiei agregatului monetar M3, în trimestru II al anului 2016, a arătat o creştere
semnificativă a volumului masei monetare în circulaţie, creştere ce a fost însoţită de o creştere a nivelului
inflaţiei.

În structura agregatului monetar M3 cea mai mare pondere o deţin depozitele la termen şi
depozitele în valută străină, ceea ce vorbeşte despre reducerea încrederii în moneda naţională, deţinătorii
de resurse financiare disponibile fiind dispuşi să-şi plaseze resursele în depozite într-o valută decât în
monedă naţională.

Masa monetară în Republica Moldova este influenţată de obiectivele şi specificul pieţei


monetar-valutare. Instrumentele de politică monetară influenţează masa monetară şi, respectiv,
agregatele monetare. Cea mai mare provocare a pieţei monetare este gestionarea fluxului valutei
străine, provenit în mare parte din remitenţe (aproape 35 % din PIB) şi Fluxul de Investiţii
Străine Directe (în jur de 10 % din PIB).

Republica Moldova are parte de o politică economică lipsită de succese semnificative.


Unul din scopurile primordiale a decidenţilor de politici economice este asigurarea stabilităţii
macroeconomice a ţării, fapt ce poate fi efectuat prin intermediul aplicării anumitor instrumente
11
specializate. Agregatele monetare reprezintă sectorul bancar şi mecanismul de creare, stocare şi
transmisie a banilor. În ciuda unor creşteri formidabile în ultimii 15 ani, sistemul bancar din
Republica Moldova este încă slab dezvoltat.

BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative

1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 1995, nr. 56-57

II. Lucrări ştiinţifice

2.BASNO, C.; DARDAC, N., Monedă, credit, bănci. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1999,
440 p.

3.CIOTEI, C. N. Finanţe-monedă, credit-bănci. Bucureşti: Romania de Maine, 1999. 251 p.

4.DARDAC, N. ; VASCU, T. Monedă - credit : vol. 1. Bucureşti: Editura ASE, 2002. 181 p.

5.DARDAC, N, ; BARBU, T. Monedă, bănci şi politici monetare. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 2005. 440 p.

6.RADULESCU, E, T. Inflaţia, marea provocare. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1999. 174 p.

7.ROSCA, Teodor. Monedă şi credit. Cluj-Napoca: Sarmis, 1996. 304 p.

8.STRATULAT, Oleg. Monedă și credit: [în 2 vol.] Chișinău: ASEM, 2014. –ISBN 978-9975-
75-684-6. Vol. I. -2014

9.TUDORACHE, Dumitru. Moneda, banci, credit. Bucureşti: Sylvi, 2003. 250 p.

10.TURLIUC, V ; COCRIS, V. Monedă şi credit. Bucureşti: Editura Economică, 2005. 250 p

III. Surse statistice şi de date

11. Agregatele monetare.[online].[citat 12 ianuarie 2017] Diponibil<


http://bnm.md/md/agregate_monetare>
13. Buletin lunar (aprilie – iunie 2016). .[online]. [citat 12 ianurie 2017] Disponibil <
http://bnm.md/md/monthly_bulletin/2011 >

12
14. Rapoarte asupra inflaţiei. .[online]. [citat 12 ianuarie 2017] Disponibil <
http://bnm.md/md/inflation_report_mp>

15.Rapoarte de politică monetară..[online].[citat 12 ianuarie 2017] Disponibil


<http://bnm.md/md/monetary_policy_report>

13