Metoda Gauss de rezolvare a sistemelor de

ecuatii liniare

April 2, 2020

Metoda Gauss constă ı̂n aducerea matricei sistemului de ecuaţii liniare

la forma superior triunghiulară, prin transformări elementare ı̂ntre liniile
matricei iniţiale şi apoi ı̂n rezolvarea sistemului de ecuaţii corespunzător noii
matrice.

Algoritmul metodei Gauss

Pas 1) Scriem matricea extinsă Ā a sistemului.
Pas 2) Dăm lui i valoarea 1, adică vom ı̂ncepe aplicarea algoritmului de
la prima linie.
Pas 3) Dacă aii = 0, se caută pe coloana i un element ali 6= 0. Dacă un
astfel de element nu există, atunci sistemul este incompatibil sau compatibil
nedeterminat.
Dacă există ali 6= 0, se schimbă Li cu Ll ı̂n Ā şi trecem la pasul următor.
Pas 4) Dacă aii 6= 0 (numit pivot), facem zerouri pe coloana pivotului,
sub pivot, astfel: ı̂mpărţim linia pivotului la pivot şi o scădem din liniile
următoare. Adică, pentru l = i + 1, m, liniile devin:
ali
Ll ← Ll − Li .
aii
Pas 5) Se măreşte i cu 1: i ← i + 1.
Pas 6) Se rezolvă sistemul diagonal prin metoda substituţiei inverse.

1
Exerciţiul 0.1 Să se rezolve prin metoda lui Gauss sistemul de ecuaţii:



 x + 2y − 3z = 0

2x − y + z = −3



y + 2z = 4.
 
1 2 −3
Rezolvare: Matricea sistemului este A =  2 −1 1 .
0 1 2
Cum matricea este pătratică ı̂i putem calcula determinantul:
 
 1
 2 −3 

det A =  2 −1 1  = −17 6= 0
 0 1 2 
şi cum numărul de ecuaţii
este egal cu numărul de necunoscute, rezultă că
rang (A) = 3 = rang Ā şi deci sistemul este compatibil determinat, iar
soluţia se poate calcula cu regula lui Cramer, sau prin metoda Gauss.
Vom aplica algoritmul metodei Gauss, descris mai sus, pentru a obţine
zerouri sub diagonala principală.
Scriem mai ı̂ntâi matricea extinsă a sistemului
 
1 2 −3 0
Ā =  2 −1 1 −3 
0 1 2 4
şi apoi facem transformări elementare convenabile pentru a obţine zerouri
sub diagonala principală.
Facem zero sub primul pivot, care este a11 = 1, aplicând transformarea
L2 − 2 · L1 şi obţinem:
   
1 2 −3 0 1 2 −3 0
 2 − 2 −1 − 4 1 + 6 −3 − 0  =  0 −5 7 −3  .
0 1 2 4 0 1 2 4

Noul pivot este a22 = −5. Împărţim linia pivotului la pivot, apoi o
adunăm la L3 şi avem
   
1 2 −3 0 1 2 −3 0
 0 −1 7/5 −3/5  =  0 −1 7/5 −3/5  .
0 1 − 1 2 + 7/5 4 − 3/5 0 0 17/5 17/5

2
 Sistemul iniţial este echivalent cu următorul sistem triunghiular, a cărui
matrice este cea de mai sus:

x + 2y − 3z = 0



−5y + 7z = −3



17z/5 = 17/5.

Soluţia lui este (x, y, z) = (−1, 2, 1) .

Exerciţiul 0.2 Să se rezolve prin metoda lui Gauss sistemul de ecuaţii:



 x + y + 3z = 10

−2x + 3y − z = 5



−x − 2y + 3z = 6.

Rezolvare: Matricea extinsă a sistemului este

 
1 1 3 10
Ā =  −2 3 −1 5  .
−1 −2 3 6
Facem zerouri sub primul pivot, care este este a11 = 1.
În cazul nostru, notând formal liniile cu Li , facem transformările ele-
mentare L2 + 2 · L1 , L3 + L1 şi obţinem
   
1 1 3 10 1 1 3 10
 −2 + 2 3 + 2 −1 + 6 5 + 20  =  0 5 5 25  .
−1 + 1 −2 + 1 3 + 3 6 + 10 0 −1 6 16
Următorul pivot este a22 = 5 şi conform algoritmului, ı̂mpărţim linia
pivotului la pivot şi obţinem
 
1 1 3 10
 0 1 1 5 .
0 −1 6 16
Pentru a obţine 0 sub al doilea pivot vom face transformarea L3 + L2 :
   
1 1 3 10 1 1 3 10
 0 1 1 5  =  0 1 1 5 .
0 −1 + 1 6 + 1 16 + 5 0 0 7 21

3
 Astfel am obţinut că sistemul iniţial este echivalent cu următorul sistem
triunghiular, a cărui matrice este cea de mai sus:



 x + y + 3z = 10

y+z =5



7z = 21.

Prin urmare soluţia sistemului este (x, y, z) = (−1, 2, 3) .

Exerciţiul 0.3 Să se rezolve prin metoda lui Gauss sistemul de ecuaţii:

x + y + z − t = 2




2x + y − z + 2t = 9




 −x + 2y + 2z − t = 5



x + 3y − z − 2t = −4.


Rezolvare: Matricea extinsă a sistemului este

 
1 1 1 −1 2
 2 1 −1 2 9 
Ā = 
 −1
.
2 2 −1 5 
1 3 −1 −2 −4
Vom face transformările elementare L2 − 2L1 , L3 + L1 , L4 − L1 pentru a
obţine zerouri sub primul pivot, a11 = 1:
   
1 1 1 −1 2 1 1 1 −1 2
 2 − 2 1 − 2 −1 − 2 2 + 2 9 − 4   0 −1 −3 4 5 
  = .
 −1 + 1 2 + 1 2 + 1 −1 − 1 5+2   0 3 3 −2 7 
1 − 1 3 − 1 −1 − 1 −2 + 1 −4 − 2 0 2 −2 −1 −6

Pentru a obţine zerouri sub noul pivot a22 = −1 facem transformările

L3 + 3L2 , L4 + 2L2 şi avem
   
1 1 1 −1 2 1 1 1 −1 2
 0
 −1 −3 4  =  0 −1 −3
5   4 5 .
 0 3−3 3 − 9 −2 + 12 7 + 15   0 0 −6 10 22 
0 2 − 2 −2 − 6 −1 + 8 −6 + 10 0 0 −8 7 4

4
 Împărţim linia L3 a noului pivot a33 = −6 la pivot şi obţinem:
 
1 1 1 −1 2
 0 −1 −3 4 5 
 .
 0 0 1 −5/3 −11/3 
0 0 −8 7 4

În final calculăm L4 + 8L3 :

   
1 1 1 −1 2 1 1 1 −1 2
 0 −1 −3 4 5   0 −1 −3
  4 5 
 = 
 0 0 −6 10 22  0 0 −6 10 22 
0 0 −8 + 8 7 − 8 · 53 4 − 8 · 11
3
0 0 0 −19/3 −76/3

şi sistemul este echivalent cu următorul sistem triunghiular:



 x+y+z−t=2



−y − 3z + 4t = 5




 −6z + 10t = 22



−19t/3 = −76/3,


a cărui soluţie imediată este (x, y, z, t) = (1, 2, 3, 4) .

Exerciţiul 0.4 Utilizând metoda Gauss arătaţi că următorul sistem de ecuaţii
liniare este incompatibil:



 x1 + x2 + x3 + x4 = 1

2x1 − x2 + x3 − x4 = 2



x − 2x − 2x = −1.
1 2 4

Rezolvare: În matricea extinsă facem transformările L2 − 2L1 şi L3 − L1 :

   
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
 2 −1 1 −1 2  ∼  0 −3 −1 −3 0 .
1 −2 0 −2 −1 0 −3 −1 −3 −2

5
 În continuare calculăm L3 − L2 şi obţinem matricea
 
1 1 1 1 1
 0 −3 −1 −3 0 ,
0 0 0 0 −2
deci sistemul este echivalent cu următorul sistem triunghiular:

x 1 + x 2 + x 3 + x 4 = 1

−3x2 − x3 − 3x4 = 0

0x1 + 0x2 + 0x3 + 0x4 = −2,


care nu are soluţii, deoarece am obţinut contradicţia 0 = −2. Prin urmare

sistemul iniţial este incompatibil.
De altfel, se poate observa, calculând pentru sistemul iniţial cele două
ranguri, că rang A = 2 (deoarece ∆2 6= 0 şi ∆3 , ∆03 = 0) şi rang Ā = 3
(deoarece ∆2 6= 0 şi ∆3 , ∆03 = 0 dar există şi ∆003 = 6 6= 0). Deci rang A <
rang Ā, ceea ce ı̂nseamnă că sistemul dat este incompatibil.
Exerciţiul 0.5 Să se determine parametrul m ∈ R astfel ca următorul sis-
tem să admită şi soluţii diferite de soluţia banală şi să se rezolve:


 x1 + x2 + mx3 − x4 = 0
2x1 + x2 − x3 + x4 = 0


 3x1 − x2 − x3 − x4 = 0
mx1 − 2x2 − 2x4 = 0.


Rezolvare: Matricea sistemului este

 
1 1 m −1
 2 1 −1 1 
A=  3 −1 −1 −1
.

m −2 0 −2
Sistemul liniar omogen admite şi soluţii nebanale dacă şi numai dacă
det A = 0. Calculând determinantul obţinem det A = 4 − 4m, care se an-
ulează dacă şi numai dacă m = 1.
În matricea A considerăm m = 1 şi calculăm transformata ei Gauss:

  L2 − 2L1  
1 1 1 −1 L3 − 3L1 1 1 1 −1 L3 − 4L2
1 −1 L − L 3  3 − 3L2
L
 0 −1 −3
 2 1 
 4 1  

 3 −1 −1 −1  ∼  0 −4 −4 ∼
2 
1 −2 0 −2 0 −3 −1 −1

6
    
1 1 1 −1 1 1 1 −1
 0 −1 −3 3  L −L  0 −1 −3 3 
∼  4∼ 3  .
 0 0 8 −10   0 0 8 −10 
0 0 8 −10 0 0 0 0
Observăm că matricea are rangul 3 şi cum numărul de necunoscute este
4 rezultă că sistemul este compatibil simplu nedeterminat, cu necunoscutele
principale x1 , x2 , x3 şi necunoscuta secundară x4 , pe care o putem nota,
pentru simplitatea calculelor cu 4α ∈ R.
Sistemul obţinut va fi de forma


 x1 + x2 + x3 = 4α

−x − 3x = −12α
2 3


 4x3 = 20α

x4 = 4α.

Soluţia este x1 = 2α, x2 = −3α, x3 = 5α, x4 = 4α, α ∈ R.