Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing.

Augustin Purnuş

Cursul 5
ANALIZA RESURSELOR

1. NECESITATEA ȘI PROCEDEELE DE ANALIZĂ A RESURSELOR

Problema fundamentală în planificarea și urmărirea realizării proiectelor, respectiv a optimizării

duratelor de execuție a lucrărilor de construcții-montaj, o constituie distribuirea și folosirea
rațională a resurselor existente în funcție de necesar.

La optimizarea consumului de resurse se folosesc metode și procedee ale analizei drumului critic,
ale programării liniare, ale statisticii matematice.

Analiza resurselor comportă două etape principale și anume:

 planificarea resurselor;
 îmbunătățirea programării resurselor.
Planificarea resurselor constă în stabilirea și eșalonarea necesarului de resurse conform
programului de termene rezultat din analiza drumului critic având drept criteriu de bază timpul.

Îmbunătățirea programării resurselor se face ținând seama de modul de utilizare a resurselor prin
două procedee și anume:

 nivelarea resurselor, prin care se urmărește obținerea unor durate minime de

realizare a proiectelor, în condițiile uniformizării consumului de resurse pe întreaga
perioadă de execuție a proiectului, sau pe intervale de timp determinate.
 alocarea resurselor, prin care se urmărește obținerea unor programe având durata
de execuție minimă, ținând seama de cantitățile de resurse existente;

2. CLASIFICAREA RESURSELOR

Prin resursă se înțelege orice mijloc care participă la realizarea unei lucrări. La realizarea unui
proiect se utilizează mai multe categorii de resurse, care se clasifică după natura lor și după
proprietatea de conservare.

După natura lor, resursele sunt: umane, materiale, utilaje, financiare și altele.

După proprietatea de conservare:

1
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

* resurse stocabile (consumabile), care își păstrează proprietățile în timp și se

consumă pe măsura participării lor la realizarea lucrării; (materii prime și materiale,
resurse financiare). Se măsoară în unitățile fizice ale acestora.
* resurse nestocabile (reînnoibile), care pentru a putea fi utile în procesul de producție
trebuie utilizate din momentul asigurării lor. Nefolosirea lor la timpul potrivit duce la
pierderea capacității de producție, (forța de muncă, utilajele de construcții). Se măsoară
în ore.

3. DETERMINAREA NECESARULUI DE RESURSE

În vederea asigurării necesarului de resurse pentru realizarea unui proiect, trebuie să se

analizeze mijloacele participante la realizarea activităților din cadrul acestuia.

a. Resursele unei activități. Se notează cu n numărul resurselor analizate și cu Rip,

cantitatea de resursă de tip p necesară activității i, cu p de la 1 la n.

Cantitatea de resursă de tip p, Rip, se determină pe baza cantității de lucrare și a normei de

consum.

Astfel,

Rip  Qi  N ip

unde Qi reprezintă cantitatea de lucrare corespunzătoare activității i;

Nip - norma de consum pentru activitatea i și resursa p.

Intensitatea resursei de tip p, sau cantitatea de resursă de tip p care se consumă în unitatea de
timp este dată de relația:

Rip
I ip 
t i   ip

unde Iip reprezintă intensitatea resursei de tip p corespunzătoare activității i;

ti - durata de realizare a activității i (zile/schimburi)

ip - randamentul de utilizare a resursei p.

b. Resursele unei lucrări. Se exprimă de regulă sub formă de diagrame denumite

profiluri de resurse sau histograme de resurse.

Pentru fiecare resursă în parte, se folosesc trei tipuri de profiluri:

2
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

* profilul resurselor disponibile normale;

* profilul resurselor disponibile excepționale;
* profilul resurselor necesare, care corespunde programului de lucru adoptat și care se
obține pe baza graficului de eșalonare calendaristică.
Scopul elaborării histogramelor de resurse îl reprezintă punerea de acord între profilul resurselor
necesare cu profilul resurselor disponibile (normale sau excepționale).

Pentru exemplificare, se utilizează un extras dintr-un grafic de eșalonare calendaristică,

corespunzător programării execuției unui proiect, activități consumatoare de același tip de
resursă, pentru care se prezintă profilul resursei disponibile normale.

Denumire Necesar Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)

Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
a A 4 3 3 3 3 3
B 7 2 2 2 2 2 2 2 2
C 5 4 4 4 4 4 4
D 6 3 3 3 3 3 3 3
E 7 2 2 2 2 2 2 2 2
F 6 2 2 2 2 2 2 2
12
11 11 11

10
9 9

8
7 7 7
resurse

b 6
5 5
4
4

2 2
2

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
timp

Fig. 1 a - Graficul de eșalonare calendaristică, b - Profilul resursei

4. PROCEDEE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROGRAMELOR DE EXECUȚIE

În general planificarea proceselor de construcții, utilizând drept criteriu de bază timpul, conduce
la obținerea unor histograme de resurse care pot prezenta variații relativ mari.

Având în vedere proprietățile resurselor și faptul că acestea sunt limitate, se impune o realizare
a programelor de execuție având ca scop optimizarea profilului de resurse.

3
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Deoarece nu toate resursele intervin cu aceeași pondere în desfășurarea lucrărilor, apare ca

necesară stabilirea unor priorități în funcție de efectul economic asupra proiectului, în acțiunea
de optimizare.

În practica curentă, se folosesc două procedee de îmbunătățire a programelor: nivelarea

resurselor și alocarea resurselor.

a. Nivelarea resurselor constă în stabilirea unui program de lucru a cărui durată să nu

depășească lungimea drumului critic, prezentând însă un profil optim din punct de vedere al
uniformității nivelului de resurse. Aceasta se poate realiza prin deplasarea activităților în cadrul
rezervelor de timp.

Pentru exemplificare se consideră un extras dintr-un grafic de eșalonare calendaristică,

corespunzător programării execuției unui proiect, în care activitățile sunt consumatoare de același
tip de resursă. Pe baza graficului de eșalonare calendaristică se întocmește histograma de
resurse necesare.

Denumire Necesar Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)

Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
A 4 8 8 8 8 8
a B 4 4 4 4 4 4
C 12 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
D 3 2 2 2 2
E 3 2 2 2 2
F 8 2 2 2 2 2 2 2 2 2

14
12 12 12 12
12
10 10 10
10

8
resurse

6 6 6 6 6
6
b 4 4 4 4
4

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
timp

Fig. 2 a - Graficul de eșalonare calendaristică, b - Profilul resursei

Optimizarea se va realiza prin deplasarea activităților necritice în cadrul rezervelor lor de timp,
conducând la uniformizarea necesarului de resursă.

4
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Denumire Necesar Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)

Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
a A 4 8 8 8 8 8
B 4 4 4 4 4 4
C 12 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
D 3 2 2 2 2
E 3 2 2 2 2
F 8 2 2 2 2 2 2 2 2 2

9
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8

7
6 6
6
resurse

5
b 4

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
timp

Fig. 3 a - Graficul de eșalonare calendaristică, b - Profilul resursei

b. Alocarea resurselor constă în repartizarea resurselor existente astfel încât profilul

resurselor necesare să nu depășească profilul resurselor disponibile, proiectul menținându-se ca
durată în limita drumului critic. Aceasta se poate realiza prin modificarea duratelor de execuție
ale activităților având ca efect modificarea intensității resursei.

Vom considera pentru exemplificare graficul de eșalonare calendaristică din de mai jos. Pe baza
acestui grafic se întocmește histograma de resurse necesare.

Denumire Necesar Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)

Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
a
A 3 4 4 4 4
B 6 6 6 6 6 6 6 6
C 2 8 8 8
D 5 4 4 4 4 4 4
E 3 3 3 3 3

14
12 12
12
10 10 10
10

8
resurse

6 6 6
b 6
4 4 4
4 3 3 3

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
timp

Fig. 4 a - Graficul de eșalonare calendaristică, b - Profilul resursei

5
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Pentru alocarea resurselor, activitatea A se va realiza într-un timp dublu față de planificarea
inițială, intensitatea resursei reducându-se la jumătate. De asemenea, intensitatea resursei
pentru activitatea C a fost redusă la jumătate prin dublarea duratei de execuție.

În urma operației de alocare a resursei a rezultat graficul de eșalonare Gantt și histograma de

resurse din figura de mai jos.

Denumire Necesar Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)

Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
a
A 3 2 2 2 2 2 2 2
B 6 6 6 6 6 6 6 6
C 2 4 4 4 4 4
D 5 4 4 4 4 4 4
E 3 3 3 3 3

9
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8

6
resurse

5
4
b 4
3 3 3
3

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
timp

Fig. 5 a - Graficul de eșalonare calendaristică, b - Profilul resursei

În practică, aplicarea celor două procedee poate fi făcută simultan, astfel încât să se obțină un
efect maxim de optimizare în folosirea resurselor.

5. ANALIZA COSTURILOR

Pe lângă analiza resurselor umane, a utilaje și a materialelor, o mare importanță o are analiza
costurilor prin prisma eșalonării acestora pe toată perioada de execuție a lucrărilor de construcții.
Unul din documentele solicitate de Autoritățile Contractante în etapa de licitare-ofertare este
reprezentat de așa-numitul Grafic de Eșalonare a Investiției.
Ca rezultat al necesarului de resurse materiale, umane și utilaje, fiecare activitate va avea
asociată o valoare care reprezintă în această situație, valoarea de ofertă a lucrării.
Similar profilului de resurse, se va elabora graficul de eșalonare a investiției.
Vom considera pentru exemplificare graficul de eșalonare calendaristică din de mai jos.
Considerând valorile activităților, din distribuția acestora pe scara timpului rezultă graficul de
eșalonare calendaristică:

6
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Denumire Durata Valoare Esalonarea execuţiei lucrărilor

Activitate [luni] ofertă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
a A 4 2000 500 500 500 500
B 7 700 100 100 100 100 100 100 100
C 5 2500 500 500 500 500 500
D 6 1800 300 300 300 300 300 300
E 7 2100 300 300 300 300 300 300 300
F 6 1200 200 200 200 200 200 200
1400
1200 1200 1200
1200 1100 1100

1000
800 800 800
800
Valoare

b 600 600
600 500

400
200 200
200

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
timp [luni]

Fig. 6 a - Graficul de eșalonare calendaristică, b - Graficul de eșalonare a investiției

De foarte multe ori însă, pe lângă graficul de eșalonare a investiției se solicită și curba „S” a valorii
lucrărilor. Aceasta nu reprezintă altceva decât curba cumulată a valorii lucrărilor a cărei formă
este litera „S”.

Denumire Durata Valoare Esalonarea execuţiei lucrărilor

Activitate [luni] ofertă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
a A 4 2000 500 500 500 500
B 7 700 100 100 100 100 100 100 100
C 5 2500 500 500 500 500 500
D 6 1800 300 300 300 300 300 300
E 7 2100 300 300 300 300 300 300 300
F 6 1200 200 200 200 200 200 200
12000

10000

8000
Valoare cumulată

6000
b
4000

2000

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
timp [luni]

Fig. 7 a - Graficul de eșalonare calendaristică, b - Curba „S” a valorii lucrărilor

7
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Programele de execuție ale proiectelor de construcții sunt alcătuite din mii de activități ceea ce
face imposibilă analiza manuală a acestor parametri. Din acest motiv se utilizează programe de
calcul specializate care permit elaborarea cu ușurință a graficelor și ca urmare, a analizelor
specifice.
Considerând o lucrare de construcții reală, graficul de eșalonare calendaristică a investiției este
de forma de mai jos:

300,000

250,000

200,000

150,000

100,000

50,000

Fig. 8 Graficul de eșalonare a investiției

Pentru stabilirea efortului financiar al antreprenorului, este necesar să se cunoască momentele

în care se vor face încasările.
Încasări
500,000

-500,000

-1,000,000

-1,500,000

-2,000,000
Curba cumulată a valorii lucrărilor
-2,500,000

-3,000,000

Fig. 9 Curba cumulată a valorii lucrărilor şi încasările previzionate

8
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Considerând că acestea se fac în funcție de progresul lucrărilor, și raportându-le la curba

cumulată a valorii lucrărilor, va rezulta graficul de cash-flow din care vom obține efortul financiar
pe care trebuie să-l facă antreprenorul.

Încasări

Profit
200,000

-200,000

-400,000

-600,000

-800,000 Graficul de Cash-Flow

-1,000,000

Fig. 10 Graficul de Cash-Flow