ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA

SI
NORMELE JURIDICE LA ROMANI IN SEC IV-XIV
(etapa monarhiei faramitarii feudale)

Forma de organizare a poporului daco-roman si mai apoi a poporului roman a fost obstea
sateasca teritoriala, dar care de acuma a devenit o farmatiune politico-militara unirea lor formand
niste uniuni de obsti sau romaniile populare cum le a denumit Iorga.

Conducerea
- aceste obsti au avut in frunte un jude, ajutat de un consiliu format din batranii satului

Proprietatea
- autohtonii au cunoscut proprietatea devalmasa asupra fondului funciar si anume partile pt
agricultura erau desemnate annual prin tragere la sort, iar padurea, apele, izlazul erau
folosite la comun in timp ce gospodaria si terenurile aferente ei devin proprietate
personala fiind mostenite in familie

Familia
- De tip “lastar”: familie mare cu sistem patriliniar si patrilocal cu aspect de endogamie
(contractarea obligatorie a casatoriei in sanul aceleasi obsti) vicinala (intre vecinatati)
si exogamie (era interzisa casatoria intre membrii aceleasi obsti) patronomica ( numele
pe care il poarta toti membrii dupa tata)
- Aceasta familie se deosebea de familia slava prin varsta mai mare a mirelui; prin
pastrarea ordinii varstei la casatorie; privilegiul succesoral al ultimului nascut.

Sistemul punitiv ( sistemul pedepselor)

- Cea mai grava pedeapsa era excluderea din obsti ( infractiune asupra persoanelor)
- In cazul infractiunilor contra bunurilor – supunerea vinovatului obrobiului public,
prin purtarea sa prin sat cu lucrul furat pentru a fi aratat si dispretuit (acest dispret
echivala cu moartea civila)
- Instantele de judecata erau aceleasi pentru cazurile civile sau cele penale. Judecata
era facuta de catre judelesatesc impreuna cu sfatul oamenilor buni si batrani

Pt sec X in Transilvania – anonimus a gasit aici voievodate si anume

voievodatul V. Menumorut in Crisana cu centru in cetatea Mihalia, voievodatul
Ducelui Vlad in Banat cu centru probabil in cetatea Cuvin, si voievodatul Ducelui
Gelu in Transilavania cu centru in apropierea Clujului.
 Pt sec XI in Transilvania avem date despre voievodatul banatean a lui
Ahtun si voievodatul transivan a lui Gyula, acestea nu au fost unicele formatiuni
de tip statal existente pe teritoriul Romaniei in sec X-XI ci s-au gasit si acele
deosebite tari romanesti cu ar fi Tara Bistritei, Tara Maramuresului, Tara
Nasaudului

Pt zona Olteniei si Munteniei, cel mai important document cu privire la existent

formatiunilor politice de pe teritoriul Rominiei este Dilpoma Ioanitilor.