,,Traista fermecată"

Propunător: Aurora Raiu

Tipul opționalului: integrat

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Nivelul de predare: clasa a II-a

Ritmicitate: 1 oră/ săptămână

Durata: 1 an/ 2020-2021

 ARGUMENT

,,Copiii sunt creativi în mod natural şi doar aşteaptă atmosfera propice pentru a-şi
manifesta creativitatea”
(J.C.Gowan,G.D. Demos)

Cea mai înaltă formă de manifestare a creativităţii literare a elevilor este

compunerea. Ea este "tipul cel mai personalizat dintre toate componentele limbii române" (C.
Parfene, 1980, p.29)
Exprimarea corectă, orală şi scrisă – obiectiv important al procesului de învăţământ în
ciclul primar – constituie unul din instrumentele de bază ale muncii intelectuale, faţă de care nu
poate fi concepută dezvoltarea intelectuală viitoare a elevilor. Ca şi în cazul învăţării celorlalte
instrumente ale muncii intelectuale: a cititului, a scrisului, a calcului aritmetic, capacitatea de
exprimare se formează şi se perfecţionează prin solicitarea efortului intelectual al elevilor.
Compunerile realizează pe de o parte o sinteză a ceea ce învaţă elevii la disciplina limba
şi literatura română, iar pe de altă parte, ele constituie cel mai potrivit prilej de valorificare a
experienţei de viaţă a elevilor, de manifestare a imaginaţiei şi a fanteziei lor creatoare.
Pătrunzând în universul comunicării creative şi încercând să împărtăşească celor din jur
adevaratele valori, copilul va avea sentimentul libertăţii, al propriei satisfacţii, al plăcerii vii de a
crea.
Prin Curriculumul-ul actual, se pune un accent deosebit pe formarea competenţei de
comunicare textuală. Indiscutabil, textul – comunicarea propriu-zisă – este apreciat “drept
expresie generală a comunicării scrise”.
Realizarea unei reviste a clasei are o influenţă deosebită asupre dezvoltării personalităţii
elevilor, le îmbogăţeşte orizontul cultural, le conferă încredere în forţele proprii, le înlesneşte
comunicarea cu ceilalaţi, dezvoltă spiritul de echipă şi deprinderi de muncă în colectiv, îi
familiarizează cu tehnica modernă (calculatorul) şi îi poate orienta spre alegerea unei profesii
interesante, aceea de ziarist.
COMPETENȚE GENERALE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Receptarea unui mesaj literar și exprimarea acestuia prin limbaj artistic
3. Dezvoltarea capacității imaginative și creative
4. Dezvoltarea motivaţiei și a interesului pentru lectură

COMPETENȚE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

- stabilirea succesiunii intamplarilor si a momentului

cel mai captivant;
1.1. Sesizarea
semnificației globale a - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este
mesajului oral din textul vorba în mesaj
literar
- formularea de răspunsuri la înrebări despre
conținutul unui text audiat

- lectură după una sau mai multe ilustrații;

1.2. Desprinderea
semnificației globale a - exerciţii de formulare de propoziţii;
mesajului literar din
lecturarea imaginilor - formularea de răspunsuri scurte, evidențiind
semnificația globală a mesajului literar

1.3. Identificarea - exerciţii de identificare a personajelor;

caracteristicilor unui - exerciţii de enumerare și de comparare a
personaj din textele caracteristicilor personajelor;
literare audiate - jocuri de rol;
- jocuri de simulare
1.4. Manifestarea - exerciţii de ascultare activă a interlocutorului;
curiozității față de - izionarea unor filme pentru copii;
receptarea semnificației - audierea unor povești citite sau înregistrate
mesajelor orale

2. Receptarea unui mesaj literar și exprimarea acestuia prin limbaj artistic

- exerciţii de povestire a întâmplărilor din text;

2.1. Redarea - exerciţii de delimitare a momentelor unei acţiuni;

conţinutului textului într-
o formulare proprie, care
să cuprindă momentele
semnificative
- desprinderea mesajului poeziei cu ajutorul
învățătorului;
- redarea conținutului textului prin intermediul
desenului

- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu

2.2. Exprimarea ajutoruldesenului sau prin simboluri;
de idei, trăiri personale
- confecționarea unei mini-cărți cu imaini din
prin intermediul
poveștile audiate
limbajului artistic
- crearea de povestiri în grup, spus și ilustrate de copii

- realizarea unor lucrări în care să se asocieze

2.3. Asocierea elemente
de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare
unor ele-mente simple de
artistică (ex.: ilustrarea unei poveşti cunoscute prin desen)
ex-primare prin
intermediul - realizarea de scurte dramatizări (fragmente din
poveşti).
artelor vizuale, cu
alte forme de exprimare: - realizarea unor lucrări în perechi/ grup, cu utilitate
muzică și literatură pentru toţi membrii grupului: puzzle, cărţi de joc, loto cu
imagini etc.
 2.4. Manifestarea
iniţia-tivei în comunicare
față de situaţii prezentate
în textul literar
3. Dezvoltarea capacitatii imaginative si creative
3.1. Imaginarea
unor întâmplări și fapte
pre-zentate în textele
literare
3.2. Exprimarea
trăirilor interioare ale
personaje-lor din textul
literar
3.3. Deosebirea
însuși-rilor obişnuite de
cele neobişnuite
3.4. Crearea de
mesaje și compoziţii
artistice
4. Dezvoltarea motivației și a interesului pentru lectură
4.1. Manifestarea
intere-sului pentru lectura
unor texte literare variate
4.2. Formarea
deprinde-rilor și
atitudinilor pozitive față
de actul lecturii
- exerciţii de interpretare a textului literar,
exprimând pro-priile păreri, idei, sentimente;
- discuţii și dezbateri în grup.
- realizarea unor dialoguri improvizate pe teme legate
de textul literar;
- jocuri de mimică;
- interpretarea unui rol în mai multe variante.
- jocuri de rol;
- jocuri de simulare;
- interpretarea unui rol în mai multe variante;
- audierea unei povești, însoțită de răsfoirea
cărții ce conține textul și observarea imaginilor
- exerciţii de diferenţiere a însusirilor obişnuite
de cele neobişnuite;
-exerciţii de atribuire a unor însușiri obişnuite și/sau
neobişnuite unor obiecte.
- exerciţii de completare sau modificare a
secvenţelor textului;
- exerciţii de alcătuire a unor compoziţii după model
sau libere.
- audierea unor povești citite, înregistrate sau
povestite de adulți;
- exerciţii de organizare a unei biblioteci a clasei.
- conversații scurte în grup, pe baza unui text audiat
sau a unei imagini
- crearea de povești imaginare pornind de la idei sau
 imagini create de copii

4.3. Valorificarea - exerciţii de comparare a unor întâmplari din

in activitatea cotidiana a textele citite, cu situaţii din viata cotidiană;
informaţiilor dobândite - exerciţii de recitare a unor poezii;
- exerciţii de folosire a unor proverbe si
din texte literare
zicători.
- exerciţii de exemplificare a creaţiilor literare
4.4. Manifestarea cu tematica asemănătoare textului studiat;
curio-zităţii faţă de -vizionarea de fragmente din filme de desene animate,
mesajele literare cu caracter educativ.
transmise prin limbaj
artistic - vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi,
adecvate vârstei.

CONȚINUTURI:

 Texte din literatura pentru copii, română și universală, adecvate particularitaţilor de

vârsta ale elevilor
 Jocuri didactice ce îmbină tehnici variate, în funcţie de materialele folosite: dactilopictură,
amprentare pe pânză; desen pe nisip; colaj; lucru cu materiale din natură
 Acte de vorbire: a prezenta personajele lecturii audiate, a identifica un obiect, o persoană,
a cere și a da informații despre textul lecturat, a formula o idee, a recunoaște personajele
pozitive și negative
 Elemente de construcție a comunicării
 Texte literare pentru copii (texte de mică întindere): basme, poveşti, poezii, fabule, povestiri
 Dramatizări audio şi video a unor texte literare pentru copii
 Prezentări Power Point a unor poveşti ilustrate
 MODALITĂŢI DE EVALUARE:

Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare, metode şi procedee de

examinare. Acestea pot fi clasificate astfel:

 observarea curentă a comportamentului de învăţare al elevilor;

 diferite tipuri de probe (orale, scrise, practice);
 analiza rezultatelor diverselor activităţi ale elevilor (proiect, , portofoliu etc.).
În cadrul opţionalului aplicat vom utiliza atât metodele tradiţionale de evaluare cât şi metode

alternative. Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă şi pe învăţarea prin cooperare în vederea

stimulării iniţiativei şi a spiritului întreprinzător al elevilor, realizându-se prin:

 Portofoliul clasei
 Portofoliul individual al fiecărui elev;
 Probe orale şi probe practice ( desene).
 Jocuri de rol;
 Dramatizări;
 Expoziţii de desen la nivelul clasei şi al şcolii;
 Concursuri şi momente cultural-artistice.

BIBLIOGRAFIE
 MEC – Ghidul programului de informarea – formarea a institutorilor si invatatorilor –
Curriculum pentru clasa a III-a – Bucuresti, 2004
 E. Petroaia, D. Paraiala – Discipline optionale la clasele I – IV – Editura Polirom, 2000
 L. Anucuta, P. Anucuta – Jocurile de creativitate – Editura Excelsior, Timisoara, 1997
 D. Gherghina, I. Danila, C. Novac – Indrumator metodic- Comunicarea scrisa elaborata,
Editura Didactica Nova, Craiova, 2002
 Marcela Penes – Bucuria de a scrie... compuneri, Editura Aramis, 1998
 A. Stoica – Evaluarea progresului scolar – de la teorie la practica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 2003