Sunteți pe pagina 1din 2

ddddddAsistarea zilnică

(1) Măsura educativă a asistării zilnice constă în obligaţia minorului de a respecta


un program stabilit de serviciul de probaţiune, care conţine orarul şi condiţiile de
desfăşurare a activităţilor, precum şi interdicţiile impuse minorului.
(2) Măsura educativă a asistării zilnice se ia pe o durată cuprinsă între 3 şi 6 luni,
iar supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probaţiune.

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-120

ASPECTE PRIVIND LUAREA MǍSURII ARESTULUI PREVENTIV ÎN LUMINA DISPOZIŢIILOR NOULUI COD DE
PROCEDURǍ PENALǍ Avocat Cătălin MARIN* Baroul Bucureşti Rezumat Arestarea preventivă este cea
mai aspră măsură privativă de libertate ce poate fi dispusă de judecător sau, după caz, de instanţa de
judecată şi constă în deţinerea persoanei faţă de care s-a luat această măsură în locuri anume destinate
celor privaţi de libertate în cauzele penale. Art. 223 NCPP înglobează două mari categorii de ipoteze în
care măsura arestării preventive poate fi dispusă, fiecare dintre acestea având condiţiile sale proprii.
Ipotezele reglementate de lege cuprind atât cazurile, cât şi condiţiile în care poate fi luată măsura
arestării preventive şi sunt aplicabile fie în situaţia în care măsura preventivă este dispusă în faza de
urmărire penală, fie atunci când arestarea preventivă este dispusă în procedura de cameră preliminară
ori în cursul fazei de judecată în primă instanţă sau în apel. Cuvinte-cheie: arestarea preventivă, pericolul
pentru ordinea publică, suspiciunea rezonabilă 1. Succintă privire asupra măsurilor de prevenţie
Măsurile procesuale sunt apreciate ca fiind instituţii de constrângere ce pot fi dispuse de către organele
judiciare penale pentru buna desfăşurare a procesului penal şi asigurarea realizării obiectului acţiunilor
exercitate în procesul penal1 . Astfel cum sunt definite mai sus, măsurile procesuale apar ca posibilităţi,
acestea nefiind caracteristice oricărei cauze penale2 . Organele judiciare dispun luarea măsurilor în
funcţie de împrejurările concrete ale fiecărei cauze penale. Prin măsuri de drept procesual penal se
înţeleg măsurile procesuale sau procedurale ce se pot dispune de către organele de urmărire penală sau
de instanţa de judecată în scopul asigurării bunei derulări a procesului penal3 . Măsurile procesuale
reprezintă măsuri de drept procesual penal (privative sau restrictive de drepturi şi libertăţi), având drept
scop asigurarea bunei desfăşurări a cauzei penale. Măsurile procesuale se clasifică în măsuri cu caracter
personal şi măsuri cu caracter real. Măsurile procesuale cu caracter personal vizează măsurile privative
sau restrictive de drepturi şi libertăţi (de exemplu, reţinerea) sau de ocrotire. Măsurile cu * e-mail:
av.catalinmarin@yahoo.com 1 I. Neagu, Tratat de procedură penală, Partea generală, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2010, p. 540. 2 M. Olariu, Procedură penală, Partea generală, Ed. Pro Universitaria,
Bucureşti, 2013, p. 219. 3 M. Udroiu, Procedură penală, Partea generală, Partea specială, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2013, p. 242. caracter real privesc măsurile asigurătorii, restituirea lucrului, restabilirea
situaţiei anterioare4 . Doctrina veche a definit măsurile de prevenţie ca fiind instituţii de drept procesual
penal, puse la dispoziţia organelor judiciare constând în anumite privaţiuni sau constrângeri personale
sau reale, determinate de condiţiile şi împrejurările în care se desfăşoară procesul penal5 . În Noul Cod
de procedură penală, măsurile preventive sunt enumerate limitativ [art. 202 alin. (4)]: reţinerea,
controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă. Astfel, alte
măsuri procesuale, care chiar dacă sunt restrictive de libertate, nu intră în categoria măsurilor
preventive. Prevederile art. 202 NCPP stabilesc, în mod limitativ, parametrii ce trebuie avuţi în vederea
dispunerii măsurilor preventive. Faţă de prevederile art. 136 C. pr. pen. din 1968, Noul Cod de procedură
penală nu mai prevede ca scop asigurarea evitării sustragerii de la executarea pedepsei, scopul măsurii
preventive fiind asigurarea bunei derulări a procesului penal. Măsurile preventive nu sunt incompatibile
cu prezumţia de nevinovăţie deoarece nu presupun săvârşirea unei fapte penale, ci doar existenţa unei
suspiciuni rezonabile, astfel cum este înţeleasă din jurisprudenţa Curţii Europene ca ipoteză în care un
observator obiectiv poate să bănuiască din datele cauzei că o persoană a comis sau nu o infracţiune, fără
a exista vreo interferenţă cu principiul prezumţiei de nevinovăţie. De asemenea, scopurile reglementate
în noua reglementare procesual penală privesc strict activitatea procesual penală: asigurarea bunei
desfăşurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărire, ori
de la judecată sau scopul prevenirii comiterii unei noi infracţiuni [art. 202 alin. (1) NCPP]. Prevederea
explicită a proporţionalităţii se regăseşte în alin. (3) al art. 202 din noua reglementare: orice măsură
preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi
necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

S-ar putea să vă placă și