Sunteți pe pagina 1din 27

 stare conflictuală între valori și principii etice

 stare conflictuală între perspectivele de natură etică


a două persoane sau grupuri

 problemă de natură morală, dificil de rezolvat care


implică două sau mai multe variante de acțiune (ambele
provocând daune) ce se exclud reciproc (Jane M.
Durgin)

 Situații ce implică alegerea dintre două alternative,


care au la bază o revendicare morală, adesea cu
principii contradictorii. (Deborah Antai-Otong)
•Decizia influențată de • Adevărul și aderarea la
interesul /câștigul principiile etice –
personal împărtășite de toți
stakeholderii
Universităților

Conflictul de Onestitatea &


interese Integritatea

Provocări /
dileme etice
Instrumentele
eticii/ Avertizorii
de Loialitate vs
etică/integritate Adevăr

(whistle-blowers)
•Practicile ilegale, imorale •Membrii comunității
sau neetice - dezvăluite academice au expectanțe
de către angajații legate de loialitatea față
universităților, studenți, de organizație/profesie și
entități din afara nivelul de încredere
organizației

Sursele / cauzele apariției dilemelor etice în Universități


Factorii care influențează climatul etic din mediul academic

Standarde Instrumentele
Decizii
managementului Influența
/ valori etice/
eticii stakeholderilor
individuale neetice

Organizaționali
•Valori •Competiția
•Mod de lucru •Condițiile economice
•Filosofia managerială
•Personalitatea •Instituțiile socio-
•Sistemul de recompense/
•Statut familial culturale
sancțiuni
•Carateristicile postului

Individuali Ambientali
 Atragerea de finanțare vs respectarea cerințelor
pentru un nivel ridicat al calității actului educațional

 Inechități în distribuirea resurselor limitate ale


organizației intre domeniile de studiu

 Găsirea unui raport adecvat între activitatea de


predare și cea de cercetare (presiuni asupra
personalului didactic)

 Concurența între organizațiile cu ofertă educațională


asemănătoare pentru atragerea „celor mai buni
studenți” și/sau a unui număr mare de studenți
 Stabilirea cifrei de școlarizare, a criteriilor de selecție –
legătura dintre aceste aspecte și calitatea educației

 Corelarea/ecartul dintre tipul de educație așteptat de


studenți/stakeholderi și cel oferit de universitate

 „asimetria de putere” profesor vs student și/sau funcții


de conducere vs. Funcții de execuție (distanța mare față
de putere – Power distance)

 Stabilirea sistemului de evaluare adecvat/echitabil și


respectarea acestuia (obiectivitatea în evaluare)

 Problemele legate de onestitate, cinste, responsabilitate în


aplicarea actului educațional și de cercetare
 Erodarea încrederii cauzate de:
◦ – ecarturile dintre expectanțele studenților și calitatea serviciului oferit
în realitate – nivel scăzut al satisfacției
◦ Neperceperea corectă de către managementul organizației a
caracteristicilor serviciului educațional așteptate/dorite de studenți

 apariția și proliferarea unui „cerc vicios” cu efecte negative


asupra:
◦ calității actului didactic în ansamblul său
◦ Relației profesor-student
◦ Relației universitate-profesor-student
◦ Relației universitate – stakeholderi - comunitate

 Demotivarea, descurajarea și implicarea slabă a studenților

 slaba eficacitate a actului educațional și erodarea imaginii


universității
•Norme, principii etice,
•Documentarea
valori
•Descrierea situației
•Coduri etice
•Teorii ale eticii aplicabile

Identificarea Studierea/
comportamentului compararea cu
neetic

Analiza dilemei etice

Rezultatul
•Judecăți și analize din
perspectiva teoriilor,
principiilor și valorilor •Comunicarea soluției
eticii
•Argumentarea
•Percepții ale
observatorului
 Avem nevoie de instrumente care să ne ghideze în formularea
unei soluții

◦ Intuițiile:
 – oferă semnale puternice privind caracterul corect sau greșit al unei
acțiuni
 – caracter subiectiv – aprobarea sau dezaprobarea depind de factori
moralmente irelevanți - sensibilitatea fiecăruia la stimuli care pot
provoca o atitudine pozitivă sau negativă

◦ Normele, regulile, cutumele – deprinse de la părinți, bunici, preoți sau


profesori
 Oferă indicii clare privind modul de acțiune - să nu minți, să-ți ții
promisiunile, să vorbești respectuos, să-i ajuți pe cei nevoiași, să nu furi
 Respectarea lor creează încredere între oameni, servește binelui
general
 În situații complicate trebuie să cântărim toate detaliile – aplicarea
rigidă a acestora nu permite oferirea unei soluții corecte
 Uneori acțiunea morală merge împotriva autorității regulilor existente -
mintea deschisă pentru excepții și opțiuni neconvenționale
 Teoriile etice – oferă suport pentru analiza
sistematică a dilemelor etice complexe

◦ Evită erorile judecăților bazate pe intuiții și limitele


caracterul rigid al autorității regulilor

◦ Oferă unul sau mai multe principii generale –rezultate din


analiza sistematică a experiențelor morale și a diversității
valorilor morale – aplicabile unei varietăți de cazuri.

◦ Câteva dintre teoriile reprezentative ale eticii:


 Deontologia – etica respectului față de persoane
 Utilitarismul – etica fericirii generale
 Teoria virtuților – etica vieții virtuoase
 Etica bazată pe reguli – conflictul între valori
 Principii aplicabile (bazate pe teoriile lui Kant)
◦ principiul universalizării – acțiunea mea să devină o lege universală
pentru toți oamenii
◦ principiul umanității: acționează astfel încât să tratezi orice ființă umană
ca scop în sine, nu doar ca mijloc.

 Respectarea demnității oamenilor - aprecierea valorii


absolute a oricărei ființe umane, dincolo de utilitate.

 Tratarea celor din jur ca persoane cu propriile dorințe, nevoi


și aspirații.

 Presupune a gândi și acționa dincolo de interesul personal


 Decizia corectă – cea care care respectă drepturile și
nevoile fundamentale ale oamenilor și conduce la obținerea
consimțământului celorlalți
 Studiază obligațiile și comportamentul celor
care practică o profesie
 Care este principiul etic aplicabil în acest caz?
 Acest principiu poate să fie aplicat consistent în acest caz
și în cazuri similare?
 Acest principiu poate fi considerat ca un posibil principiu
de comportament universal?
 Care dintre cursurile de acțiune exemplifică cel mai bine
idealul tratării tuturor persoanelor ca niște scopuri în
sine?
 Care dintre cursurile de acțiune exemplifică și promovează
cel mai mult idealul unei societăți a persoanelor libere,
responsabile, ale căror scopuri sunt să se promoveze unii
pe alții, decât să fie în conflict unele cu altele?
 urmărirea fericirii generale a oamenilor este
scopul moral ultim.

 acțiunile sunt morale în măsura în care produc


cea mai mare cantitate de fericire pentru cel
mai mare număr de oameni
 Principiul = fericirea și bunăstarea fiecăruia
sunt la fel de importante ca a celorlalți

 2 variante:
◦ Utilitarismul clasic – Jeremy Bentham
◦ Utilitarismul lui John Stuart Mill
 Se bazează pe rezultatele acțiunilor - ”Scopul scuză
mijloacele”

 Are la bază Raționamentul Teleologic - acțiunea să


genereze și să aibă drept consecință fericirea cea mai
mare.

 un scop nobil poate justifica orice mijloc

 acțiunea corectă este apreciată doar prin prisma


consecințelor acesteia
 Promovează utilitarismul altruist – distinge binele public de
binele personal

 Individul care atinge cea mai mare virtute = sacrifică binele


personal în interesul binelui public

 Acțiunea este morală proporțional cu cantitatea de fericire


cauzată

 acțiunea corectă este cea care aduce cantitatea cea mai mare de
bine pentru cel mai mare număr de oameni

 evaluarea dezirabilității (eficienței/eficacității) fiecărei acțiuni;

 evaluarea globală a celui mai mare bine, pentru cel mai mare
număr de oameni.
 Care sunt consecințele acțiunilor mele?

 Care sunt efectele pe termen lung ale acțiunii


mele?

 Acțiunea mea promovează cea mai mare fericire?

 o acțiune a unui individ este considerată a fi morală


- conformă principiului utilității - în măsura în care
tinde tot mai mult să sporească fericirea
comunității.
 Se bazează pe scrierile lui Aristotel (Etica Nicomahică, Etica
Eudemică)

 Ce fel de persoane trebuie să fim? Cum ar trebui să trăim astfel


încât viața noastră să fie una împlinită, demnă de o ființă umană?

 Importanța caracterului virtuos - viață împlinită sau fericită

 virtuțile etice - ce anume determină o persoană să fie bună, mai


puțin pe ceea ce înseamnă o acțiune bună

 Promovarea Virtuții - a acționa ca o persoană cu un bun caracter,


care poate fi un exemplu bun de urmat de către ceilalți.

 este intuitivă (are logică și sens) și personală ( circumstanțe


individuale personale – unice), însă obținerea consensului și
rezolvarea conflictelor de etică sunt dificile
 virtuți morale: curajul, cinstea, cumpătarea,
mărinimia vs virtuți intelectuale: înțelepciunea,
inteligența sau discernământul.

 Ce trăsături de caracter pot fi desprinse din


acțiunea care este supusă analizei?

 Cum va afecta acțiunea pe care am ales-o


caracterul meu?

 Cum va afecta acțiunea mea caracterul altor


persoane?

 Este aceasta o acțiune a unei persoane pe care aș


admira-o pentru caracterul său?
 Are la bază regulile deprinse din familie, scoală, religie

 Exigența respectării acestora nu este totuși nelimitată


– flexibilitatea în aplicarea strictă regulilor – în unele
situații actiunea etică/morală presupune încălcarea
regulilor

 Se bazează pe principiul umanității - ființele umane nu


trebuie folosite ca mijloace în atingerea scopurilor

 interzice acțiuni precum: minciuna, umilirea,


batjocorirea, exploatarea celorlalți, discriminarea etc.

 Pot să apară conflicte între valori sau teorii etice


 Identificarea valorilor împartășite de ambele
părți implicate în conflict – armonizarea celor
două perspective prin găsirea de soluții
alternative

 comportamentul preventiv/vizionar – măsuri


care să prevină apariția în viitor unor situații de
natură etică/morală greu de soluționat
 Intuiționismul - acționa pe baza propriului sine, care
indică ce este corect și ce este incorect

 Teoria drepturilor - evaluarea acțiunilor pe baza


drepturilor părților implicate – impărțite în mai multe
categorii:
◦ Drepturile de prim nivel (înalt) - la viață, la autonomie și la
demnitate umană
◦ Drepturi de al doilea nivel - drepturile civile, legale, la
proprietate și privilegiile date de licențe .
◦ Drepturile de al treilea nivel – sociale: la educație de nivel
superior, servicii de sănătate de calitate, dreptul la câștig (de a-ți
câștiga traiul), la protecție socială
◦ Drepturile de al patrulea (inferior) - legate de interese ale
individului care nu sunt de bază sau de dorințele acestuia: de a
acumula bogăție, de a avea o anumită marcă de mașină sau o un
anumit tip de locuință, de a te distra , de a fi atractiv îmbrăcat).
 Testul Fiecăruia - Toți oamenii sunt egali
ca actori etici - în cazul în care considerăm
că pentru noi etic este să facem asta, atunci
toată lumea poate să facă asta.

 Teoria Datoriei - principiu deontologic


◦ abordarea caracterului etic al unei acțiuni din dubla
perspectivă: natura obligatorie a unei anumite
acțiuni și judecata care se face asupra aceea ce
este corect (bine) și ceea ce este incorect (rău).
 Teoria Justiției –
◦ utilizează principii etice universale - reciprocitatea, drepturi
egale pentru toți oamenii, respectul pentru demnitatea oamenilor,
distribuirea echitabilă a drepturilor membrilor comunităţii:
NEVOIE, MERIT, CONTRIBUȚIE, EFORT
◦ "Indivizii ar trebui să fie tratați la fel, cu excepția cazului în
care aceștia diferă în moduri care sunt relevante pentru
situația în care sunt implicați.“
◦ “egalii trebuie să fie tratați în mod egal iar inegalii în mod inegal."
(Aristotel)

 Egoismul etic - (Fritzsche, 1997) este o


perspectivă teleologică - se bazează pe
maximizarea interesului propriu al individului/ al
organizației.
 Testul Viral al Știrilor - Ți-ar plăcea să-ți vezi
acțiunea adoptată ca titlu de știri în ziare?

 Testul Binelui comun - Care dintre sistemele


sociale, instituții, medii și ideologii de care
depinde funcționarea și sănătatea societății
noastre ar putea fi avantajate sau
deteriorate de acțiunile noastre în această
situație? Ce acțiuni le va consolida? Ce acțiuni
le va debilita?
 Pentru a rezolva o problemă de etică nu este suficient să
propunem o soluție/recomandare – este necesară argumentarea

 Temeiuri și dovezi de natură etică – care susțin opinia/soluția


propusă

 Argumentarea morală recurge la termeni evaluativi precum –


bun/rău, corect/greșit, stare de bine/suferință,
cruzime/compasiune, uman/inuman, respectarea
demnității/umilință

 Argumentarea în contradictoriu în cazul unei dileme morale


depinde de puterea argumentelor (nu tot ce are importanță
pentru noi este și moral)

 Argumentul moral trebuie să se încheie cu indicarea unui mod


imperativ de acțiune, o recomandare sau permisiune
 nu toți termenii evaluativi sunt de natură morală:
◦ imperativ moral - poruncește (indică în mod ) categoric,
independent de dorințele noastre particulare
◦ imperativele prudențiale - țin cont de ceea ce ne dorim la
un moment dat

 Recomandările etice pot fi susținute prin:


◦ Raționamente morale – argumentele care justifică
recomandarea fac referire la moralitatea
comportamentelor
◦ Raționamente economice
◦ Raționamente politice
 https://www.ted.com/talks/steve_keil_a_man
ifesto_for_play_for_bulgaria_and_beyond#t-
12639
 https://www.ted.com/talks/adam_grant_are_
you_a_giver_or_a_taker