Înmulțirea la animale

Animalele se înmulțesc aproape exclusiv sexuat, puținele excepții aparțin spongierilor și

celenteratelor. Înmulțirea animalelor se face cu ajutorul celulelor sexuale (gameților).
Aceștia sunt de două tipuri:
ovule: celule mari, imobile, caracteristice organismelor femele;
spermii (spermatozoizi): celule mai mici, în general mobile, aparțin organismelor
mascule.
Celulele sexuale (gameții) sunt produse de organe specializate numite gonade (sau
glande sexuale). Gonada femelelor se numește ovar iar gonada masculului testicul. Ambele tipuri
de gonade sunt organe pereche și produc regulat gameți.
Fecundația
Fecundația reprezintă unirea celor două celule sexuale și apariția primei celule ale unui
nou organism. Fecundația are loc între spermatozoid și ovul. Cele două celule sunt haploide
(adică au un singur set de cromozomi), iar prin unirea lor rezultă celula-ou numită și zigot.

Comportament sexual la animale:

La viermi Unele anelide (de exemplu Lumbricus terrestris, adică râma) sunt
hermafrodite, având atât organe sexuale masculine cât și feminine. Totuși acești viermi se
acuplează înconjurandu-se de un manșon de mucus. Râmele depun ouăle într-o formațiune
numită clitellum. Oxiurii sunt viermi paraziți în intestinul gros al omului. Noaptea, femela
depune în jurul orificiului anal al omului adormit ouăle, care prin scărpinat ajung sub unghii și de
acolo înapoi în tubul digestiv.
La moluște Sexele sunt, în general separate, deși unii melci sunt hermafrodiți. Un
comportament de reproducere interesant se înregistrează la anumite specii de cefalopode
(caracatițe, sepii și calmari) la care masculul posedă un tentacul plin cu pachețele de
spermatozoizi, tentacul numit hectocotil. Aceste tentacule sunt introduse în cavitatea paleală a
femelei și sunt rupte din corpul masculului.
 La artropode sexele sunt separate și apare acuplarea și depunerea ouălor. Unii
crustacei își cară ouăle pe corpul femelei. Păianjenii depun ouăle într-o țesătură numită pontă în
care se dezvoltă puii. Insectele au o dezvoltare interesantă, tipul numit dezvoltare holometabolă
în care individul trece prin mai multe stadii de dezvoltare: ou-larvă-nimfă-adult. Ouăle sunt
depuse în pământ sau pe diverse suprafețe, iar din ouă ies larvele. Larvele insectelor seamănă
izbitor cu viermii, dovedind o înrudire filogenetică certă. Larvele muștelor sunt viermi lungi, de
culoare alb-murdar, larvele fluturilor se numesc omizi. Larvele se transformă în structuri imobile
numite nimfe (sau pupe) în care au loc intense procese de refacere tisulară. Din nimfe ies adulții
(stadiul de imago) care nu seamănă deloc cu larvele.

La pești Fecundația este externă: femelele depun pe fundul apei ovulele (numite icre)
iar masculul care trece prin zona depune deasupra acestora spermatozoizii (numiți lapți). După
fecundație se formează ouăle din care ies peștișorii (numiți și alevini). Un comportament
interesant înregistrează căluțul-de-mare, la care masculul ține în interiorul său ouăle fecundate și
apoi eliberează peștișorii.
 La amfibieni Fecundația este tot externă, dar cei doi parteneri se întâlnesc și masculul
ține strâns femela în timp ce depune spermiile deasupra ovulelor acesteia (pseudo-împerechere).
La broaște are loc o metamorfoză, adică puii trec prin mai multe stadii de larve (numite
mormoloci) până să-și piardă coada și să devină broaște adulte.
La reptile Fecundația este internă, masculul se acuplează cu femela iar femela depune
ouăle la exterior (excepție fac unele viperide care țin ouăle în interiorul organismului femelei
până eclozeaza puii). Se cunosc și comportamente de curtare (încercare de atragere a atenției
femelei de către mascul) la unii șerpi și la crocodili.
La păsări Fecundația este internă, are loc acuplarea masculului cu femela, iar femela
depune ouăle, uneori în cuiburi improvizate sau atent realizate. Majoritatea păsărilor au grijă de
pui până ce aceștia ating maturitatea.
La mamifere Fecundația este internă. Din punct de vedere al dezvoltării embrionului
mamiferele se împart în trei categorii: monotremele (ornitorincii și echidnele) depun ouă și-și
hrănesc puii cu laptele ce se scurge pe firele de păr ale femelei, marsupialele nasc puii incomplet
dezvoltați și-i maturizează ântr-un "buzunar" numit marsupiu și placentare care formează puii în
interiorul unui organ numit uter într-o formațiune ce se numește placentă, apoi îi nasc și îi
hrănesc cu lapte produs de glandele mamare.

Reproducerea la om

Omul (Homo sapiens) aparține clasei mamiferelor, deci toate caracteristicile înmulțirii
la om respectă planul general al înmulțirii mamiferelor. Există două sexe (femeie și bărbat)
diferențiate anatomic, morfologic și fiziologic. Cele două sexe posedă câte o pereche de glande
sexuale (gonade) care secretă celule sexuale (gameți). Gonadele feminine se numesc ovare, iar
gonadele masculine se numesc testicule. Ovarele secretă ovulul, gametul feminin, iar testiculele
secretă spermatozoizii, gameții masculini.
Anatomia aparatului genital feminin

Anatomia aparatului genital masculin