DRU

-Dezvoltare personala
-Dezvoltarea RU
 Adulții învață în mod diferit
 Programe de training
 Experiența la locul de muncă
 Școală/universitate
 Viață, în general
 Medii virtuale de învățare
 Altul, care.......

 Scrieți ultimul lucru pe care vă amintiți că l-ați invățat și alegeți

contextul din lista de mai sus.
 În care dintre mediile de mai sus considerați că ați învățat mai mult
și stabiliți ponderea (%) fiecăruia.
 Învățarea la adulți
• Adulții doresc alte forme de învățare decât cele utilizate
pentru copii în şcoală;
• Adulții au o vasta experiență de viață iar formatorul are
sarcina să îi ajute să folosească această experiență;
• Memoria poate fi diminuată dar sporeşte interesul,
spiritul de observație şi abilitatea de a raționa şi
argumenta;
• Adulții decid singuri ceea ce vor să facă pentru
autodezvoltare – propriul contract.
 Adulții învață în mod diferit
• Vârsta
Variabile
• Contextul învățării
• Sarcina de lucru
• Timpul pus la dispoziție
• Interes: dezvoltare, achiziții de cunoștințe
• Personalitate
• Modul în care gândim – raționamentul defensiv;
modalitatea în care ne analizăm comportamentul (Argyris
Ch.)
 Stadii ale învățării dirijate
(1) conştientizarea problemei, unei situații noi, necunoscute
anterior;

(2) trezirea interesului odată cu reala înțelegere a

problemei;

(3) schimbarea atitudinii se realizează după ce au fost

acumulate destule informații;

(4) schimbarea comportamentului ca urmare a modificării

atitudinii;

(5) fixarea unui nou comportament prin crearea unor noi

obiceiuri, noi deprinderi și noi tradiții întemeiate pe tot ceea
ce a fost învățat, asumat, modificat și validat.
Ce ne împiedică să învățăm? (Argyris)
- pe lângă lipsa de motivație, a interesului...
o diferența dintre (1) „teoria îmbrățișată” și (2)
„teoria utilizată”
o (1) „teoria îmbrățișată” - cred în îmbunătățire
continuă a serviciului oferit de mine;
o (2) „teoria utilizată”- la întrebarea: „ce am fi
putut face mai mult pentru client?”, răspunsul
este: „trebuia să fi promis clientului mai puțin.
 Exercitiu
• Ați simțit vreodată, în cariera dvs. sau în
viața de familie (de ex. în relație cu copiii
dvs), că au existat diferențe între teoria
îmbrățișată și cea utilizată?
• Dați-mi un exemplu, vă rog.
congruență între „vorbe” și „fapte”
 DISTRIBUIŢI 1,2,3,4 PE FIECARE COLOANĂ
(1 – vi se potriveşte cel mai puţin)

A B C D
1 Când învăţ 2 1 3 4
2 Învăţ cel mai bine prin
4 2 3 1
3 Atunci când învăţ

4 Învăţ prin

5 Atunci când învăţ

6 Atunci când învăţ

 DISTRIBUIŢI 1,2,3,4 PE FIECARE COLOANĂ
(1 – vi se potriveşte cel mai puţin)

A B C D
7 Învăţ cel mai bine prin

8 Când învăţ

9 Învăţ cel mai bine când

10 Când învăţ

11 Atunci când învăţ

12 Învăţ cel mai bine când

1. Când învăţ
• A. îmi place să am de-a face cu emoţiile şi
sentimentele mele
• B. îmi place să observ şi să ascult
• C. îmi place să mă gândesc la idei,
concepte
• D. îmi place să fac lucruri, să pun lucruri în
acţiune
2. Învăţ cel mai bine când
• A. am încredere în intuiţiile şi sentimentele
mele
• B. ascult şi urmăresc cu atenţie
• C. mă bazez pe gândirea logică
• D. mă întrebuinţez serios să termin
lucrurile
3. Când învăţ
• A. am sentimente şi reacţii puternice
• B. sunt tăcut(ă) şi rezervat(ă)
• C. am tendinţa să găsesc logica lucrurilor
• D. mă simt responsabil(ă) pentru ceea ce
fac
4. Învăţ prin
• A. implicare emoţională
• B. observaţie
• C. gândire
• D. aplicaţii practice
5. Când învăţ
• A. sunt deschis(ă) experienţelor noi
• B. mă uit la toate aspectele lucrurilor
• C. îmi place să analizez lucrurile, să le
împart în părţi componente
• D. îmi place să aplic în practică
6. Când învăţ
• A. sunt o persoană intuitivă
• B. sunt o persoană care observă
• C. sunt o persoană logică
• D. sunt o persoană activă
7. Învăţ cel mai bine prin
• A. relaţii personale
• B. observaţie
• C. teorii raţionale
• D. experimentare, aplicaţii practice
8. Atunci când învăţ
• A. mă simt personal implicat
• B. îmi rezerv timp înainte de a acţiona
• C. îmi plac ideile, conceptele, teoriile
• D. îmi place să văd rezultatele muncii
mele
9. Învăţ cel mai bine atunci când
• A. mă bazez pe sentimentele mele
• B. mă bazez pe observaţiile mele
• C. mă bazez pe ideile mele
• D. pot să încerc să aplic lucrurile în
practică
10. Atunci când învăţ
• A. sunt o persoană deschisă, care acceptă
orice informaţii
• B. sunt o persoană rezervată
• C. sunt o persoană raţională
• D. sunt o persoană responsabilă
11. Când învăţ
• A. mă implic
• B. îmi place să observ
• C. sunt o persoană raţională
• D. îmi place să fiu activ(ă)
12. Învăţ cel mai bine când
• A. sunt receptiv(ă) şi deschis(ă)
• B. sunt precaut(ă)
• C. analizez ideile
• D. sunt practic(ă)
Se însumează pe coloane
A B C D

TOTAL
Probe de verificare a calculelor
A B C D

10

10

10
TOTAL
120

min. 12 - max. 48
 CICLUL ÎNVĂŢĂRII – 4 stadii
Experienţă concretă (EC)
“a simţi”

- 100%
- 80%

-25 - 60%
- 40%

Experimentare - 20% Observaţie reflectivă

activă (EA) 35 29 (OR)
“a face” “a observa”

-30
Etalon: 1446 de
subiecţi de vârste
între 18 şi 60 de ani,
din SUA
Conceptualizare abstractă (CA)
(Kolbe, 1985)
“a gândi”
 Cele patru stadii ale ciclului
învăţării şi punctele tale forte
• Învăţarea prin implicarea emoţională
– Din experienţe specifice
– Prin contacte cu ceilalţi
– Fiind sensibil(ă) la sentimente şi la ceilalţi
• Învăţarea prin observare şi urmărire
– Observarea atentă înainte de a judeca
– Observarea lucrurilor din mai multe
perspective
– Căutarea semnificaţiei lucrurilor
 Cele patru stadii ale ciclului
învăţării şi punctele tale forte
• Învăţarea prin gândire
– Analiza logică a ideilor
– Planificarea sistematică
– Acţiune bazată pe înţelegerea intelectuală a
situaţiei
• Învăţarea prin acţiune
– Abilitatea de a face lucrurile până la capăt
– Asumarea riscurilor
– Influenţarea oamenilor şi evenimentelor prin
acţiune
 Stilul de învăţare
• Avem de fapt un mixaj de preferinţe pentru
anumite stadii ale ciclului învăţării
• Din combinarea scorurilor două câte două
se pot identifica patru tipuri ale stilului
de învăţare
– Acomodator
– Divergent
– Convergent
– Asimilator
 Se scade (algebric) utilizând
sumele obţinute pe coloane:

TOTAL A B C D
EC OR CA EA

CA – conceptualizare abstractă; EC – experienţă concretă

EA – experimentare activă; OR – observaţie reflectivă

C - A = CA – EC = _____
D - B = EA – OR = _____
 EXEMPLU:
scor stadii şi diferenţe
A B C D

EC OR CA EA
12 23 44 41 120

C-A= 32

D-B= 18
EXEMPLU: diagrama scoruri stadii
EC
50

40

30

20
12
10
41
EA 0 23 OR

44

CA
EXEMPLU:
diagrama stilurilor de învăţare
-35

-30

-25

-20
acomodator divergent
-15

-10

-5
ca
0

10

15
convergent asimilator
20

25

30

35
35 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 -20 -25 -30 -35

db
 STILURILE DE ÎNVĂŢARE
Exemplu: psihologi consilieri
Experienţă concretă (EC)
“a simţi”

ACOMODATOR -11 DIVERGENT

-5

Lili
0
Experimentare Lory Observaţie reflectivă
activă (EA) 19 15 11 0 -7 - 10 (OR)
“a face” “a observa”
Oana Geta
Mirela G
9
Alina
Dani
CONVERGENTMirela P 13
Ramona ASIMILATOR
Dorina
19
Monica
Radu
Conceptualizare abstractă (CA)
“a gândi”
 STILURILE DE ÎNVĂŢARE
Exemplu: studenţi în administraţie publică
Experienţă concretă (EC)
“a simţi”

ACOMODATOR -11 DIVERGENT

Crina -5

0
Experimentare Observaţie reflectivă
activă (EA) 19 15 11 0 -7 - 10 (OR)
“a face” “a observa”
9
Adina
CONVERGENT 13
ASIMILATOR
Oana
19

Mihaela
Conceptualizare abstractă (CA)
“a gândi” Valy
Oxana
 STILURILE DE ÎNVĂŢARE
ale participanţilor la seminar
Experienţă concretă (EC)
“a simţi”

ACOMODATOR -11 DIVERGENT

-5

0
Experimentare Observaţie reflectivă
activă (EA) 19 15 11 0 -7 - 10 (OR)
“a face” “a observa”
9

CONVERGENT 13
ASIMILATOR
19

Conceptualizare abstractă (CA)

“a gândi”
 Convergentul
• Combină stadiile CA – conceptualizare
abstractă şi EA – experimentare activă
– Persoanele cu acest stil de învăţare
găsesc utilitate practică ideilor şi teoriilor
– Au abilitatea de a rezolva probleme şi iau
decizii pe baza găsirii soluţiilor la
probleme sau la întrebări
– Preferă sarcinile tehnice şi mai puţin
chestiunile sociale şi interpersonale
– Cariere: specialist, tehnologie.
 Divergentul
• Combină stadiile EC – experienţă concretă
şi OR – observaţie reflectivă
– Persoanele cu acest stil de învăţare văd
situaţiile concrete din mai multe puncte de
vedere
– Preferă să observe decât să acţioneze
– Preferă situaţiile în care se pot genera
multe idei (brainstorming)
– Interese culturale largi, preferă să
acumuleze informaţii, imaginativi,
sensibilitate la emoţii
– Cariere: arte, spectacole, servicii
 Asimilatorul
• Combină stadiile CA – conceptualizare
abstractă şi OR – observaţie reflectivă
– Persoanele cu acest stil de învăţare înţeleg
o varietate foarte mare de informaţii şi le
ordonează în forme concise, logice
– Mai puţin axat pe persoane şi orientat mai
degrabă spre idei şi concepte
– Interesat de soliditatea unei teorii şi mai
puţin de aplicaţiile ei practice
– Cariere: informatică, comunicaţii, ştiinţă
 Acomodatorul
• Combină stadiile EC – experienţă concretă
şi EA – experimentare activă
– Persoanele cu acest stil de învăţare învaţă
în special din experienţe practice
– Îi place să planifice şi să se implice în
experienţe noi, provocatoare
– Tendinţă de a se baza pe instincte şi mai
puţin pe analize logice
– În rezolvarea problemelor se bazează în
special pe alte persoane pentru informaţii,
şi mai puţin pe propria analiză tehnică
– Cariere de acţiune: marketing, vânzări
 Acomodatorul – avantaje,
dezavantaje, antrenament
+ duce lucrurile la Pentru a-ţi dezvolta
bun sfârşit deprinderi de
+ leadership acomodator
+ îşi asumă riscuri • Angajează-te să-ţi atingi
obiectivele
- realizează • Caută noi oportunităţi
îmbunătăţiri triviale • Influenţează şi condu pe
- activităţi fără sens alţii
• Fii personal implicat
• Lucrează în contact cu
ceilalţi
 Divergentul – avantaje,
dezavantaje, antrenament
+ abilitate imaginativă Pentru a-ţi dezvolta
+ înţelege pe ceilalţi deprinderi de divergent:
+ recunoaşte
problemele • Fii sensibil la sentimentele
+ brainstorming altora
• Fii sensibil la valorile lor
- paralizat de prea • Ascultă fiind deschis
multe alternative • Strânge informaţii
- nu poate lua decizii • Imaginează-ţi consecinţele
situaţiilor incerte
 Convergentul – avantaje,
dezavantaje, antrenament
+ rezolvă probleme Pentru a-ţi dezvolta
+ ia decizii deprinderi de convergent:
+ gândeşte deductiv
+ defineşte problemele • Creează căi noi de gândire
şi de a face
• Experimentează idei noi
- rezolvă problema
care nu trebuie • Alege cea mai bună soluţie
- ia decizii grabite • Stabileşte-ţi obiective
• Ia decizii
 Asimilatorul – avantaje,
dezavantaje, antrenament
+ planifică Pentru a-ţi dezvolta
+ creează modele deprinderi de asimilator:
+ defineşte problemele
+ dezvoltă teorii • Organizează informaţia
• Construieşte modele
conceptuale
- Face castele de
nisip • Testează teoriile şi ideile
- Lipsa aplicaţiilor • Planifică experimente
practice • Analizează date cantitative
 Acomodatorul – înclinat către
succes în:
• Cariere în organizaţii • Cariere în afaceri şi
– Domenii promovare
• Management – Domenii
• Adminstraţie P • Marketing
• Administraţie Ed • Guvern
• Finanţe/bănci • Afaceri
– Posturi • Distribuţie
• Contabil – Posturi
• manager/supervizor • Agent de vânzări
• adminstrator • Politician
• Specialist relaţii publice
• Manager general
 Divergentul – înclinat către
succes în:
• Cariere în arte şi • Cariere în organizaţii de
spectacole servicii
– Domenii – Domenii
• literatură
• Asistenţă socială
• teatru
• psihologie
• televiziune
• poliţie
• jurnalism
– Posturi • Nursing/asistenţă medicală
• Actor/actriţă – Posturi
• Muzician, artist • Consilier/terapeut
• Atlet • Asistent social
• designer • Manager de personal
• Consultant pt management
 Convergentul – înclinat către
succes în:
• Cariere de specialist • Cariere în tehnologie
– Domenii – Domenii
• Minerit, forestier • inginerie
• Agricultură • Informatică, calculatoare
• economie
• medicină
– Posturi
• Ştiinţe (fizică, chimie)
• inginer
• Supervizor al liniei – Posturi
de producţie • Fizician, inginger
• Programator
• Tehnician medical
• Cercetător
• Manager
 Asimilatorul – înclinat către
succes în:
• Cariere în informaţii, • Cariere în ştiinţă
comunicare – Domenii
– Domenii • matematică
• educaţie
• Fizică, chimie, biologie
• culte
– Posturi
• Sociologie
• planificator
• drept
– Posturi • Cercetător
• Profesor • Cadru didactic la medicină
• scriitor • Finanţist
• librar
• preot
 Bibliografie

• Kolb, D. A. (1985). Learning-Style Inventory. Self-

scoring inventory and interpretation booklet. Boston,
MA: McBer & Co.

• Neveanu, P. P. (1978). Dicţionar de psihologie.

Bucureşti: Editura Albatros.

(c) Ovidiu Gavrilovici, 2003

gavrilov@uaic.ro
Nu folosiţi această prezentare PowerPoint fără acordul în scris al autorului!
 Un model al stresului
Surse potenţiale consecinţe

Factori Diferenţe Simptome

de mediu individuale psihologice

Factori Simptome
Stres resimţit
organizaţionali fiziologice

Simptome
Factori individuali
comportamentale

Prentice Hall, 2001 Chapter 18 48

 SEMNALE
SIMPTOME PSIHOLOGICE
• Stări depresive
• Anxietate
• Iritabilitate
• Oboseală
• Epuizare profesională
SIMPTOME SOMATICE
• Dureri muscularo-scheletice
• Manifestări dermatologice
• Disfuncţii gastro-intestinale
• Tulburări neurologice
• Manifestări cardiovasculare
• Tulburări ale sferei genitale
 SEMNALE

SEMNE COMPORTAMENTALE
Tabagism
Evadare în alcool
Evadare în droguri
Probeleme sexuale
Tulburări ale apetitului
Pierdere sau câstig exesiv în greutate
SEMNE FIZIOLOGICE
Creşterea tensiunii arteriale
Creşterea ritmului cardiac
Dureri de cap, cefalee
 EFECTE
• SĂNĂTATEA INDIVIDULUI
• Maladii organice
• Maladii cardiovasculare
• Ulcere gastrointestinale
• Tulburări psihologice sau psihiatrice
• SĂNĂTATEA ORGANIZAŢIEI
• Consecinţe directe:
• Scăderea randamentului
• Absenteism
• Întârzieri
• Starea de spirit a angajatului
• Accidente
• Nemulţumiri, plîngeri
• Greve, proteste
 Managementul Exerciţii
timpului fizice

Managementul
stresului individual

Training în
tehnici de Suport social
relaxare
Prentice Hall, 2001 Chapter 18 52
 Mănâncă bine la
muncă!

Prof. dr. Veronica Mocanu

Medic primar endocrinolog
Disciplina de Fiziopatologie, Universitatea de Medicina si
Farmacie
“Grigore T. Popa” Iasi
 De ce o dietă sănătoasă ar trebui
să fie o preocupare la locul de
muncă?
• Alimentaţia sănătoasă şi viaţa activă,
combinate cu o atitudine pozitivă pot:
– Reduce riscul de boli de inima si anumite
tipuri de cancer.
– Furnizează entuziasm, energie si stima de
sine.
– Reduce stresul si anxietatea.
– Crearea de oportunităţi pentru a petrece
momente placute cu familia sau prietenii.
Influenţează locul de muncă modul
în care oamenii mănâncă?
• Da!
• Ar trebui ca angajatorul sa sprijine
programele de alimentaţie sănătoasă prin:
– alocarea timpului pentru informarea
angajaţilor
– oferirea alimentelor adecvate la bufete şi în
automate
– punerea la dispozitie de frigidere si cuptoare
cu microunde, care vor permite pregătirea
mesei în mod corespunzător.
Factori de la locul de muncă care pot influența
comportamentul alimentar
Oferta alimentară
Structura socială și politică
Disponibilitatea de
Politica alimentară produse (alimente, mese, întâlniri)
Subvenții

Comportementul
alimentar
al
INDIVIDULUI

Mesage culturale, educative,

Mediul fizic Norme promoționale, media
Experiențe alimentare plăcute sociale Programe nutriționale
Timpul alocat meselor Măsuri care să favorizeze
Stresul consumul de alimente sănătoase
STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ
• Studiile au descoperit că există foarte probabil o
relaţie de cauzalitate doză-răspuns între
expunerea la stresul la locul de muncă şi riscul
de obezitate.
• Metodele de reducere a stresului includ:
– Alcoolul
– Fumatul
– Drogurile
– Sportul
– Cafeaua
– Altele
Care este cea mai frecventă
dependență?
 Efectele dependenței de zahăr
• Zahărul are multe efecte distructive asupra
corpului uman, afectând:
– sistemul nervos
– sistemul endocrin
– sistemul metabolic
– sistemul cardiovascular
– sistemul gastro-intestinal
– sistemul imunitar.
 Boli asociate dependenței de
zahăr
• Obezitate
• Diabet de tip 2
• Depresie • Scăderea funcției
• Iritabilitate imune
• Atacuri de panică • Astm
• Insomnie • Acnee
• Hiperactivitate • Sindrom premenstrual
• Agresivitate • Boala ovarelor
polichistice
In Romania,
excesul de
greutate este
prezent la:
• 40% dintre adulti
• 20% dintre copii
– Viata sedentara
– Fast Food
– Bauturile dulci
– Transportul
– Televiziunea
– Portii mari
 Am o greutate sănătoasă?
Ce este indicele de masa corporală
• Indicele de masă corporală (IMC) este o
măsură a stării de corpulenţă la nivel
individual şi ţine cont de diferenţele în
greutate la adulţii de diferite înălţimi.
• IMC se calculează astfel:

IMC = Greutatea (kg)/Talia2 (m)

Calcularea indicelui de masă
corporală
Cum se interpretează IMC
IMC<18,5 Subponderal

IMC 18,5-24,9 Normoponderal

IMC 25-29,9 Supraponderal

IMC 30-39,9 Obez

IMC >40 Obezitate morbidă

 Cum îmi păstrez greutatea
sănătoasă
• Dieta sănătoasă
• Renunțarea la fumat
• Creșterea activității fizice
Piramida alimentară la locul de
muncă
 Ce mâncăm?
• Macronutrimente
– Proteine
– Lipide
– Glucide
• Micronutrimente
– Vitamine
– Minerale
– Fibre
 Proteinele
• Proteinele animale
– Carne
– Lactate
– Oua
• Proteine vegetale
– Leguminoase (fasole,
mazare, soia)
– Seminte, nuci
– Cereale
Care alimente conțin proteine?
 Grăsimile
• Saturate
• Mononesaturate
• Polinesaturate
Cum alegem grăsimile?
 Glucidele
• Glucidele simple
– sunt compuse din una
sau doua molecule de • Fructe • Cereale
glucide. • Legume • Cartofi
• Dulciuri • Fibre
• Glucidele complexe
– sunt compuse din mai
mult de doua molecule
de glucide (amidonul
si fibrele).
Care alimente conțin glucide?
 Stil de viata sănătos
• Dieta
– Feculente – 6 portii
– Legume – 3 portii
– Fructe – 2 portii
– Lactate – 2-3 portii
– Carne si substitute – 2 portii
– Extra – 1 portie
• Apa
• Exercitiul fizic

Traista cu sănătate
 Cât înseamnă o porţie?
Cereale si feculente – 6-11
portii
• 1 felie de paine (30 g)
• ½ cana de cereale (30 g)
• 1 cartof mijlociu fiert (½
cana, 1 portie)
• ½ cana de fasole fierte
• ½ cana de orez fiert (30 g)
• ½ cana de paste fierte (30
g)
• ½ covrig (45 g)
• ½ cana de mamaliga
 Cât înseamnă o porţie?
Legume – 3-5 portii
• ½ cana de rosii taiate
• ½ cana verdeturi
(1 portie, 1 farfurie de
ciorba)
• 1 cana de brocoli
• 1 cana de salata
 Cât înseamnă o porţie?
Fructe – 2-4 portii
• 1 mar mic sau
½ dintr-un mar mare
• 1 portocala
• 1 pruna mare
• Fructe taiate,
compot = ½ cana'
 Cât înseamnă o porţie?
Lapte – 2-3 portii
• 1 cana lapte sau iaurt
• ¾ cana branza de
vaci
• 2 triunghiuri de
branza topita
 Cât înseamnă o porţie?
Carne si substitute – 2-3
portii
• 1 jumatate de piept de pui
(90 g)
• 1 snitel (90 g)
• 1 gratar de porc (90 g)
• 1 ou mare
• ½ cana de fasole fierte
• nuci (30 g, 1/3 cana)
 Cât înseamnă o porţie?
Extra -1 portie
• prajitura (30g) = 2
degete
• biscuiti dulci/napolitane
(35g) = 3 bucati
• inghetata (40 g) = 2
cupe
• ciocolata (25 g) = 2
randuri de tablete
• pizza (80 g) = 1/4 dintr-
o pizza mare)
1800 Traista cu sanatate
kcal
• Extra – 1 porție
• Carne și substitute – 2
porții
• Lactate – 2 porții

• Legume – 3 porții

• Fructe – 2 porții

• Feculente – 6 porții

• Apa = 2 litri
2500 Traista cu sanatate
kcal
• Extra – 1 porție
• Carne și substitute – 2-3 porții
• Lactate – 2-3 porții

• Legume – 3-5 porții

• Fructe – 2-3 porții

• Feculente – 6 -12 porții

• Apa = 2 litri
Farfuria cu sanatate
Farfuria cu sanatate
Farfuria cu sanatate
Farfuria cu sanatate
Farfuria cu sanatate
Ce tipuri de alimente se pot aduce
cu ușurință la locul de muncă?
• Aici sunt unele sugestii pentru gustări
sănătoase:
De pus în dulap De pus in frigider De luat pe drum...
 Fructe uscate/  Cornuri/pâine  Mini-morcovi
compot  Fructe proaspete  Batoane de
 Cutii cu suc de  Legume crude țelină
fructe  Brânzeturi  Rondele de orez
 Rondele de orez  Lapte  Mere
 Cereale  Iaurt  Iaurt
 Batoane de cereale  Semințe, nuci
 Semințe, nuci
 Cum să includem o alimentaţie
sănătoasă în cadrul reuniunilor şi a
altor situaţii de lucru solicitante?

Situatie Consum moderat Consum crescut

Reuniune  Chifle  Fructe
 Biscuiți  Salate
 Cafea cu frișcă  Legume
 Sucuri de fructe
 Cafea cu lapte
 Cum să includem o alimentaţie
sănătoasă în cadrul reuniunilor şi
alte situaţii de lucru solicitante?

Situatie Consum moderat Consum crescut

Distributoare automate/  Cornuri  Sucuri de fructe/ apă
Chioșcuri  Tablete de ciocolată  Sandvișuri
 Băuturi gazoase  Lapte
 Chipsuri  Iaurt
 Fructe
 Cum să includem o alimentaţie
sănătoasă în cadrul reuniunilor şi
alte situaţii de lucru solicitante?

Situatie Consum moderat Consum crescut

Pe drum/  Chipsuri  Sandvișuri
Prânz la muncă  Covrig, colacel  Sucuri de fructe/apă
 Batoane de cereale  Salate cu pui/peste
 Hamburgeri mari  Brânză
 Shaorma
5 moduri de a mânca verde
la muncă

• Gustări sănătoase,
cum ar fi fructe si
legume proaspete, să
fie asigurate de catre
angajator.
5 moduri de a mânca verde
la muncă
• In loc de automatul
care distribuie
dulciuri, angajatorul
să se asigure că
există un frigider la
dispoziția angajaților,
în care să poată fi
păstrate apa, fructele,
legumele și lactatele.
5 moduri de a mânca verde
la muncă

• Produse de la o
fermă: o dată pe
săptămână, o fermă
locală să ofere
produse proaspete:
ouă, lapte, brânză,
legume, fructe.
5 moduri de a mânca verde
la muncă
• În loc de a comanda
pizza, comandați de
la o firmă de catering
sandviciuri cu carne
sau brânză și legume,
fructe și apă.
5 moduri de a mânca verde
la muncă
Mâncați salată la
muncă. Conține:
• Antioxidanți și
vitamine (legumele
colorate verde
închis și portocoliu)
• Fibre
• Puține calorii
Salată de paste
• Timp de preparare:
15 min (complexitate redusă)
Ingrediente:
2 cani paste (din cereale
integrale), 1 cana rosii taiate, 2
cepi verzi, 1 măr, 1 dovlecel, ½
cana ardei, ¼ cana masline
taiate, ½ cana smantana
puțină maioneză, sare și piper
Mod de preparare: Pastele se
fierb în apă cu sare. Mărul,
dovlecelul, ardeiul și roșiile se
taie în felii și se adaugă peste
pastele fierte și răcite. Se
amestecă bine și se adaugă
sare și piper după gust. Se
servește rece.