REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

„CERCE TĂRI ASUPRA DELIMITĂRII UNITĂŢILOR TERROIR

ŞI A SISTEMULUI INFORM ATIC DE GESTIONARE CU
PRIVIRE SPECIALĂ LA CENTRU L VITICOL VALEA
CĂLUGĂREASCĂ”

Teza de doctorat cu tema „Cercetări asupra delimitării unităţilor „terroir” şi a

sistemului informatic de gestionare cu privire specială la centrul viticol Valea
Călugărească” este o contribuţie la implementarea în ţara noastră a conceptului de „terroir”
viticol, ca fundament în cunoaşterea, valorificarea şi conservarea durabilă a patrimoniului
viticol românesc. Terroir-ul viticol reprezintă unitatea de exploatarea viticolă, omogenă,
geopedologic, orografic şi climatic în care viţa de vie, într-un sistem cultural specific
realizează un potenţial viticol, de recoltă şi enologic, caracteristic şi caracterizat.

Scopul tezei de doctorat a fost acela de a realiza instrumente necesare

implementării „terroir”-ului viticol în România şi a aplica aceste instrumente pentru a
demonstra reproductibilitatea lor.

Teza de doctorat are 2 obiective principale:

1. Delimitarea unităţilor de terroir viticol printr-o metodologie personalizată care

utilizează instrumente performante de investigare, respectiv sisteme informatice geografice
şi tehnică de prelucrare a informaţiei prin „ Analiza în Compuşi Principali” (ACP).

2. Proiectarea şi realizarea unui sistem informatic pentru gestionarea unităţilor de

terroir viticol.

Primul obiectiv a generat 2 obiective specifice:

1.1. Elaborarea metodologiei personalizate de delimitare a unităţilor de terroir

viticol;

1.2. Delimitarea unităţilor de terroir viticol în centrul viticol Valea Călugărească

aplicând Metodologia de Delimitare a Unităţilor de Terroir Viticol.

Al doilea obiectiv principal are 3 obiective specifice:

2.1. Sistemul informatic pentru gestionarea unităţilor de terroir viticol;

2.2. Caracterizarea integrată a centrului viticol Valea Călugărească;

2.3. Caracterizarea unor unităţi de terroir viticol reprezentative pentru centrul

viticol Valea Călugărească.
 Teza de doctorat este structurată astfel: Introducere; I. Documentare privind
conceptul de terroir viticol; II. Obiective şi metoda de lucru; III. Cercetări asupra unităţilor
terroir viticol cu privire specială la centrul viticol Valea Călugărească; IV. Sistem informatic de
gestionare a unităţilor de terroir viticol si implementarea lui în centrul viticol Valea
Călugărească; Concluzii generale şi Referinţe bibliografice.

Documentare privind conceptul de terroir viticol. Suprafaţa viticolă reprezintă

un patrimoniu naţional şi respectiv european. El trebuie delimitat, identificat, analizat şi
evaluat cât mai obiectiv pentru a fi gestionat, valorificat şi înregistrat. Oamenii de ştiinţă au
elaborat multe concepte asociate patrimoniului viticol european şi mondial, dar unanim
recunoscut ca fiind cel mai bun a fost cel de „terroir” viticol. După o îndelungată activitate de
cercetare, în anul 2006, s-a reuşit să se definească terroir-ul viticol ca fiind: un spatiu
geografic delimitat în care o comunitate umană construieşte de-a lungul istoriei sale, o ştiinţă
colectivă de a produce, fundamentată pe un sistem de interacţiuni între un mediu fizic,
biologic şi un ansamblu de factori umani. Itinerarele tehnice realizate determină o
originalitate şi o reputaţie a produselor sale, descriptibilă şi identificabilă. Ele generează în
egală măsură caracteristici peisagere specifice”.

Terroir-ul viticol fundamentează cele două specificaţii ale vinurilor: indicaţia

geografică şi denumirea de origine controlată.

Întrucât arealul de producere îşi pune vizibil amprenta asupra originalităţii şi asupra
însuşirilor calitative ale produselor care ulterior se reflectă şi asupra preţului de
comercializare, stabilirea originii geografice este una din cerinţele de bază ale certificării
autenticităţii vinurilor. Arealele cu denumire de origine controlată sunt zone viticole delimitate,
tradiţionale, în care se produc vinuri cu însuşiri calitative deosebite, personalitate şi tipicitate.

In cadrul tezei de doctorat s-au realizat: metodologie de delimitare a unităţilor terroir

viticole, delimitarea unităţilor terroir viticole în centrul viticol Valea Călugărească şi studii
ştiinţifice cu titlul: „Caracterizarea integrată a centrului viticol Valea Călugărească” şi
„Caracterizarea unor unităţi de terroir viticol reprezentative pentru centrul viticol Valea
Călugărească”.

Metodologia de delimitare a unităţilor terroir viticol. Terroir-ul viticol

reprezintă unitatea de gestionare a patrimoniului viticol naţional. El trebuie delimitat obiectiv
pe baza criteriilor de definire a mediului fizic, biologic şi tehnic printr-o metodologie
performantă şi reproductibilă.

Schema de realizare a Metodologiei de Delimitare a Unităţilor de Terroir Viticol

(MDUTV) s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape: fundamentarea ştiinţifică,
proiectarea, testarea, îmbunătăţirea, validarea, aprobarea şi brevetarea ei.

2
 Entitatea spaţială cu care operează metodologia de delimitare a unităţilor terroir
viticol este parcela viticolă, care este identificată printr-un cod numeric „UT” (unitate
teritorială).

Etapele metodologiei de delimitare a unităţilor terroir viticole sunt următoarele:

Extragerea informaţiei spaţiale din sistemul informatic de gestionare a unităţilor de

terroir viticol, respectiv hărţile tematice pentru geologia şi pedologia parcelei viticole şi
stocarea lor într-un fişier Shapefiles şi un tabel atribut. Informaţiile spaţiale sunt completate
cu informaţii ştiinţifice, care fie că sunt produse prin cercetare, fie că sunt extrase din studii
de specialitate.

Extragerea informaţiilor specifice mediului fizic (geologie, sol, orografie şi climat).

Toate informaţiile extrase sunt înregistrate într-un tabel atribut, atributul fiind un parametru de
caracterizare a solului. Datele din tabelul atribut sunt valorile atributelor. Datele din tabelele
valorilor de atribut sunt transformate în tabele de clase. Clasa este identificată prin codul de
culoare sau de clasă. Aceste tabele se utilizează la cartografiere, modalitatea de afişare a
hărţilor (culori utilizate în funcţie de anumite criterii) şi dezvoltată în GIS prin intermediul
stilurilor definite de utilizator.

Înregistrările din tabelul de coduri de atribut sunt exportate în Excel sau Access în
prelucrarea şi analiza informaţiilor obţinute.

Informaţia codificată este cuantificată în sistem de puncte. Pentru aceasta se atribuie

un număr clasei şi un număr atributului. Fiecărei date îi revine un punctaj dat de produsul
dintre numărul clasei şi numărul atributului.

Tabelul de puncte de atribut este supus analizei în compuşi principali, care are scopul
de a reduce dimensionalitatea datelor cu o pierdere minimă de informaţie şi de a grupa
valorile apropiate în clase.

Pe baza claselor stabilite prin analiza în compuşi principali se identifică unităţile de

terroir viticol şi se realizează harta delimitării lor.

Implementarea Metodologiei de delimitare a unităţilor de terroir viticol s-a realizat în

centrul viticol Valea Călugărească. Atributele specifice delimitării unităţilor terroir viticole sunt
cele referitoare la pedologie. Analiza în compuşi principali a încadrat cele 2904 unităţi
teritoriale viticole în 18 clase corespunzătoare unităţilor de terroir viticole. Fiecare grupă
cuprinde mai multe unităţi elementare cu caracteristici similare.

Sistemul Informatic de Gestionare a Unităţilor de Terroir Viticol. A gestiona

o unitate de terroir viticol înseamnă a înregistra, a stoca, a analiza, a prelucra şi a comunica
toate informaţiile asociate unităţilor de terroir viticole. La elaborarea Sistemul Informatic de
Gestionare a Unităţilor de Terroir Viticol (SIGUTV) s-au utilizat următoarele metode:

3
cercetarea exploratorie în dispozitive viticole experimentale pentru a culege informaţii de
terroir viticol, documentare pentru obţinerea informaţiilor geografice şi de registru viticol,
definirea cerinţelor informaţionale si colectarea de informaţii.

Sistemul de gestionare a unităţilor de terroir viticol este constituit din baze de date şi
programe informatice de prelucrare şi analiză a informaţiei, programe de redactare a
rapoartelor şi de comunicare a informaţiei. Sistemul este alimentat cu date primare şi
informaţii şi furnizează informaţie asociată unităţilor de terroir viticol, prezentată sub formă de
rapoarte analitice şi ştiinţifice.

Din punct de vedere ecologic, o unitate de terroir viticol este definită de 7

componente principale: sol, orografia (peisaj), climat, patrimoniu, potenţial viticol, potenţialul
recoltei şi enologic.

Solul influenţează procesele de creştere şi fructificare a viţei de vie, cantitatea şi

calitatea producţiei, longevitatea plantaţiei, rezistenţa la boli şi intemperii, etc. El este definit
de determinanţi pedologici. Orografia (forma de relief, altitudinea, înclinarea pantei şi
expoziţia) are o acţiune indirectă asupra viţei de vie, ea influenţând mediul edafic şi climatul.
Climatul influenţează funcţionarea viţei de vie prin determinanţii săi: radiaţia solară,
temperatura, umiditatea, vântul, etc. Patrimoniul viticol este un bun, care este gestionat la
nivel naţional. Informaţia asociată patrimoniului viticol naţional este cea de evidenţă
cadastrală şi administrativă. Potenţialul viticol evaluează înrădăcinarea, comportamentul
fiziologic al viţei de vie, fertilitatea, vigoarea şi randamentul (producţia). Potenţialul recoltei
este evaluat pe baza următoarelor caracteristici: cinetica de maturare, caracterizarea bobului
(pulpă, pieliţă), compoziţia mustului şi data maturării. Potenţialul enologic se determină pe
baza compoziţiei fizico-chimice a vinului şi a profilului senzorial.

Informaţia SIGUTV este structurată în 3 baze de date, astfel:

- BD1. Informaţie spaţială. Are informaţii compatibile sistemelor ARC VIEW.

Informaţia spaţială pentru gestionarea unităţilor de terroir viticol are următoarele
componente: cadastru, geologie, pedologie, orografie şi climat.

- BD2. Informaţie de patrimoniu viticol. Conţine informaţii compatibile BD-Dbase.

Informaţia de patrimoniu viticol este definită de următoarele componente: identificare unitate
de terroir viticol, parcele viticole, exploataţii, proprietari/administratori/arendaşi.

- BD3. Informaţie ştiinţifică. Conţine informaţii compatibile BD-Excel. Informaţia

stiinţifică a SIGUTV am denumit-o astfel pentru că ea este produsă prin studii ştiinţifice.
Componentele ei sunt următoarele: potenţialul viticol, potenţialul recoltei şi potenţialul
enologic.

4
 Studiul privind „Caracterizarea integrată a centrului viticol Valea
Călugărească” conţine aspecte referitoare la: localizare, patrimoniu viticol, peisaj viticol,
litologia, mediul edafic, durabilitate viticolă şi mediul climatic.

Teritorial-administrativ, centrul viticol Valea Călugărească aparţine comunelor Valea

Călugărească, Bucov, Albeşti Paleologu şi oraşului Urlaţi.

Suprafaţa viticolă a centrului viticol Valea Călugărească este de 1553.68 ha şi este

repartizată pe comune/oraşe astfel: 64.22% în comuna Valea Călugărească, 25.70% în
Bucov, 7.54% în Albeşti şi 2.53% în Urlaţi. Suprafaţa viticolă a centrului viticol Valea
Călugărească este administrată de un număr de 2520 exploataţii viticole (exploatare directă
şi arendare). Suprafaţa viticolă a unei exploataţii viticole variază de la 0.01 ha la 20 ha.
Ponderea cea mai mare (73%) o deţin exploataţiile mici, cu o suprafaţă de la 0.01 ha până la
0.5 ha. Centrul viticol Valea Călugărească prezintă potenţial viticol pentru cultura soiurilor de
viţă de vie pentru vinuri roşii. Ele au o pondere de 42.49% în suprafaţa viticolă.

Ponderea cea mai mare (73.66%) o au plantaţiile cu vârsta mai mare de 25 ani,
urmate de cele cu vârsta între 16-25 ani (22.70%), iar ponderea cea mai mică (3.64%) o
deţin plantaţiile cu vârsta cuprinsă între 4-15 ani.

Producţia medie de struguri a plantaţiilor viticole din centrul viticol Valea

Călugărească este cuprinsă între 1 -11t/ha. Ponderea cea mai mare (24%) o au plantaţiile cu
o producţie medie de 4 t/ha, urmate de cele cu producţie de 6 t/ha (19%), 8 t/ha (14%), 5 t/ha
(15%) şi 3 t/ha (13%). Ponderea cea mai mică (1%) o deţin plantaţiile cu o producţie de 1, 2
şi 10 t/ha.

Media anuală a temperaturii aerului de 10.1-11.0°C deţine o pondere de 61.1%, iar

temperaturile de 9.1-10.0°C reprezintă 37.5% din totalul suprafeţei viticole. Ponderea cea
mai mică (0.1%) este reprezentată de suprafeţele viticole unde temperatura medie a aerului
variază între 6.1-8.0°C.

În ceea ce priveşte media anuală a precipitaţiilor, ponderea cea mai mare din
suprafaţa viticolă (70.4%) este reprezentată de precipitaţiile cuprinse între 551-600 mm,
urmate ca pondere (27.4%) de precipitaţiile cuprinse între 601-700 mm. Precipitaţiile
cuprinse între 801-1000 mm s-au înregistrat pe 0.1% din suprafaţa viticolă.

Umiditatea relativă a aerului cuprinsă între 58.1-60.0% este înregistrată pe 80.1% din
suprafaţă şi pe doar 19.6% din suprafaţă umiditate mai mică de 58%. Umiditatea relativă a
aerului de 60.1-62.0% este înregistrată pe 0.1% din suprafaţa viticolă.

Studiul privind „Caracterizarea unor unităţi de terroir viticol

reprezentative pentru centrul viticol Valea Călugărească”. Cercetările de terroir
viticol s-au realizat în 10 staţionare viticole, plantate cu soiurile Riesling italian, Fetească

5
regală, Merlot, Cabernet Sauvignon şi Burgund mare, reprezentative pentru vocaţia centrului
viticol Valea Călugărească. Cele 10 staţionare viticole au fost caracterizate din punct de
vedere al: geologiei, pedologiei, profilului radicular, alimentaţiei hidrice, fertilităţii viţei de vie,
fenologiei viţei de vie, expresiei vegetative, fiziologiei viţei de vie, maturării strugurilor,
potenţialul de recoltă şi potenţialului enologic.

Geologie şi pedologie, au fost identificate trei mari secvenţe eco-geo-pedologice,

respectiv: levantin, villafranchian şi holocen, care au drept corespondent 4 clase de soluri în
care s-au individualizat 10 tipuri şi subtipuri de soluri. Acestea sunt: secvenţa geopedologică
formată pe levantin, acoperită în general cu antrosolurile hortice şi vertosoluri, secvenţa
geopedologică formată pe villafranchian care are drept corespondent preluvosolurile roşcate
şi preluvosolurile vertice şi secvenţa geopedologică formată pe holocen superior care are
drept corespondent pedologic aluviosolurile districe şi coluvice. La tranziţia dintre
villafranchian şi holocen s-au format eutricambosolurile, iar geosecvenţa formată pe levantin
este profund modificată antropic prin terasare.

Profilul radicular. Majoritatea solurilor, datorită poziţiei lor pe versanţi, permit o

dezvoltare în profunzime a sistemului radicular şi atenuează excesele climatice prin limitarea
efectelor secetei de durată sau prin eliminarea surplusului de apă, determinând constanţă în
aprovizionarea cu apă a butucilor. Diagrama distribuţiei sistemului radicular al combinaţiilor
vinifera/portaltoi este diferenţiată în funcţie de tipul de sol, de conţinutul de argilă, natura
mineralogică a argilei şi de conţinutul de carbonat de calciu total şi activ.

Alimentaţia hidrică. Indicele bilanţului hidric (indicele de secetă (Is)) a evidenţiat faptul
că rezerva de apă din sol a fost disponibilă pe întreaga perioadă de vegetaţie cu excepţia
lunii august când s-a înregistrat un deficit.

Fertilitatea şi fenologia viţei de vie.Tipul de sol, expoziţia şi poziţionarea pe versant a

plantaţiilor viticole (bază, mijloc, vârf) au avut o influenţă pregnantă asupra pornirii în
vegetaţie a viţei de vie (ca dată calendaristică şi procent de lăstari porniţi în vegetaţie) şi
asupra coeficienţilor de fertilitate a soiurilor luate în studiu. Precocitatea viţei de vie a depins
de pedoclimatul înregistrat la nivelul sistemului radicular în prima parte a ciclului vegetativ
(dezmugurit-înflorit) şi de dezvoltarea vegetativă şi vigoarea viţei de vie din partea a doua a
ciclului vegetativ (legat-maturitate).

Expresia vegetativă. Surafaţa foliară înregistrează valori maxime pe solul vertosol ,

urmate de antrosolurile hortice şi valori minime pe aluviosolul distric.

Maturarea strugurilor. Diferenţierile de comportament au fost evidenţiate de evoluţia

greutăţii 100 boabe şi de acumularea zaharurilor la combinaţiile vinifera/portaltoi luate în
studiu. După data de 09.09.2002 în cazul UTV 10–antrosol hortic, argic, vertic, roşcat şi
2.09.2002 în cazul UTV 9–aluviosol coluvic, greutatea boabelor a început să scadă datorită

6
secetei pedologice instalate, în timp ce în UTV 8- vertosol brunic, sol mai bogat în argilă şi cu
o capacitate mai mare de reţinere a apei, evoluţia ascendentă a greutăţii boabelor s-a
menţinut.

Potenţialul recoltei şi potenţialul enologic. Tipurile de sol delimitate, care reprezintă

entităţi diferite din punct de vedere morfologic şi agrochimic, prezintă o pretabilitate
diferenţiată sub aspectul obţinerii unor producţii optimale cantitativ şi calitativ, în funcţie de
caracteristicile lor mineralogice, fizice si agrochimice. Cele mai productive şi cu potenţialul
calitativ cel mai ridicat sunt solurile din cadrul secvenţei formată pe villafranchian, respectiv
preluvosolurile, roşcate molice (UTV 6) şi preluvosolurile vertice (UTV 5), fiind urmată de
cele din cadrul secvenţei formată pe levantin. Producţii mari de struguri, însă de o calitate
mediocră se pot obţine şi pe solurile din cadrul secvenţei formată pe holocen.

Rezultatele obţinute au valoare ştiinţifică, tehnică şi aplicativă.

Bazele de date din Sistemul Informatic de Gestionare a Unităţilor de Terroir Viticol

reprezintă un fundament ştiinţific pentru zonare vitivinicolă naţională.

Metodologia de Delimitare a Unităţilor de Terroir Viticol reprezintă un instrument care

poate fi folosit la nivel naţional pentru delimitarea unităţilor de terroir viticol.

Cele două studii ştiinţifice: „Caracterizarea integrată a centrului viticol Valea

Călugărească” şi „Caracterizarea unor unităţi de terroir viticol reprezentative pentru centrul
viticol Valea Călugărească”, sunt documente ştiinţifice care dovedesc valoarea patrimonială
a centrului viticol Valea Călugărească şi care pot fi utilizate pentru promovarea produselor
vitivinicole şi definirea imaginii arealului viticol cu DOC Dealu Mare - Valea Călugărească.