Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)

1.Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa financiară
între totalitatea sectoarelor instituţionale fluxurile circulare ale venitului
2.Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul unui
an PIB
3.Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul
ţării PNB
4.Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi
economisit venit personal disponibil
5.Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal
6.Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real
7.Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor de
productie PIB potential
8.Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie ciclicitate
9.Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea  nivelului activităţii economice recesiune economica
10.  Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj
11.  Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic
12.  Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi
structura economiei somaj structural
13.  Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj (frictional)
14.  Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor rata naturala a somajului
15.  Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural
determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun
16.  Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie
17.  Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie
18.  Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie
19.  Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie
20.  Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei curba lui
Filips
21.  Venitul statului obtinut ca efect al  emiterii de moneda suplimentare…senioraj
22.  Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale cheltuieli de consum
23.  O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru
24.  Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate inclinarea
marginala spre consum
25.  Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie
26.  Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor investitie
nete
27.  Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii brute
28.  Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate multiplicatorul
investitional
29.  Mijloc de schimb acceptat în mod legal moneda
30.  Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar lichiditate
31.  Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare cerere monetara
32.  Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în întreaga
economie masa monetara
33.  Rata din depozite pe care  băncile comerciale sunt obligate sa  le  deţina în banca centrală rata
rezervelor obligatorii
34.  Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului  ratei
dobânzii politica monetar creditara
35.  Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale
36.  Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si  venit naţional , pentru care investiţiile sunt egale
cu economiile cererea IS
37.  Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si  venit naţional , pentru care cererea de monedă
este egală cu oferta de monedă cererea LM
38.  Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate deficit
bugetar
39.  Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile  publice realizate exigent bugetar
40.  Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transferuri
41.  Tip de politică economică care foloseste  modificarea cheltuielilor  şi veniturilor publice în scopul
stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala
42.  Curba care ilustrează dependenta  dintre rata de  impozitare şi masa impozitelor colectate curba Lafer
43.  Economia încadrată în circuitul economic mondial economie deschisa
44.  Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea  sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de  plăţi
şi încasări in devize balanta de plati
45.  Valoarea  exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export net
46.  Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs
valutar
47.  Reducerea puterii de cumparare  a monedei interne în raport cu valutele străine depreciere
48.  Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix
49.  Curs de schimb determinat de cererea şi  oferta agentilor economici care se exprima pe piata
schimburilor valutare curs de schimb flotant
50.  Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica pozitiva
       Afirmaţii adevărate sau false (macro)
1.      În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.A
2.      PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F
3.      Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A
4.      Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in  PIB al R.Moldova.F
5.Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.Moldova.A
6.Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.F
7.PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent.F
8.Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor
şi serviciilor produse.F
9.Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii
economice.A
10.  În faza de recesiune economică preţurile cresc.F
11.  Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A
12.  Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A
13.  Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F
14.  Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F
15.  Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare
a monedei scade.A
16.  Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri.A
17.  Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F
18.  Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor .F
19.  Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru  a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul
firme.F
20.  Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A
21.  Curba ofertei agregate în modelul keynesist  este orizontală.A
22.  Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A
23.  Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.F
24.  Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25.  Creşterea ratei de  impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26.  Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.F
27.  Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.F
28.  Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29.  Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională
a cantităţii de bunuri şi servicii produse. A
30.  Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31.  Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.A
32.  Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.A
33.  Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.A
34.  Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F
35.  Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa
bunurilor si serviciilor care se află în echilibru.A
36.  De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.A
37.  În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă. A
38.  În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.F
39.  Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate.F
40.  Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.F
41.  Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42.  Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.F
43.  Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului , cât şi a problemei
inflaţiei.A
44.  Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de
capital.A
45.  Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.F
46.  Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.A
47.  Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48.  Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.F
49.  În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţiaA
50.  Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.A
TESTE –GRILĂ (MACRO)
1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:
c. utilizează în special noţiuni de agregare;
2. Produsul Intern Brut constituie:
a. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?
c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei;
4. Transferurile:
b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii
5. Care din componentele de mai jos nu   se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?
e. salariile lucrătorilor.
6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
c. vor creşte cheltuielile de consum;
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;
8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:
c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
b. PIB nominal şi PIB real;
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul
PIB a diminuat de la 114,5 până la 108,3  PIB real:
a. a crescut;
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia
125 la 150, PIB real:
c. va rămâne neschimbat;
12. P.I.B potenţial este definit prin:
b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice;
13. Venitul Naţional Brut reprezintă:
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor:
b. PIB minus amortizarea;
15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor:
a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
17. Venitul Personal reprezintă:
b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;
18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:
a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:
C. VALOAREA UNUI COS FIX DE PRODUSE SI SERVICII DE CONSUM
20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:
a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;
21. Faza relansării economice se caracterizează prin:
c. creşterea nivelului general al preţurilor;
22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:
c. ratei şomajului;
23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin:
c. reducerea fiscalităţii;
24. Şomajul este rezultatul:
c/ excesul ofertei fortei de munca
25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:
b. şomajul structural;
27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria
şomerilor:
b. ciclici;
28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:
a. existenţa şomajului natural;
29. Rata reală a şomajului reprezintă:
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.
31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?
c. cererea fortei de muncă se va reduce;
32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
a. preturile vor creste mai repede decit salariul nominal
33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele
măsuri de politică economică:
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:
d. nivelului general al preţurilor.
36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:
d. toate raspunsurile sunt corecte
37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
a. inflatiei cererii;
38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la
resursele energetice, este cazul:
b. inflaţiei ofertei;
39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
b. ratei nominale ale dobânzii;
40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:
d. va creşte cu 4%.
41. Rata inflaţiei se calculează ca:
b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
42. Stagflaţia se caracterizează prin:
b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
43. Stagflaţia este rezultatul:
b. inflaţiei ofertei;
44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
d. afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare;
45. Curba Phillips ilustrează:
b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:
a. inghetarea salariilor si preturilor;
47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
a. planificate;
49. Curba cererii agregate exprimă:
a. raportul negativ dintre nivelul preţurilor şi venitul national.
50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:
a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii;
51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate
spre dreapta ?
d. creşterea cheltuielilor publice.
52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
c. este orizontală;
53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere:
a. a volumului de producţie;
54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:
d. este verticală.
55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;
56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere:
c. a nivelului preţurilor;
57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când:
c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta
de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului.
58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul:
a. anticiparii unei reduceri in rata inflatiei
59. Consumul este condiţionat de mărimea:
b. venitului disponibil;
60. înclinaţia marginală spre consum semnifică:
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;
61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport
cu venitul 
    disponibil.
62. Consumul autonom este cel care:
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.
63. Economiile semnifică:
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:
c. dintre marimea impozitelor si a achizitiilor publice;
65. Consumul  este reprezentat prin  următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o
unitate,
economiile:
d. vor creşte cu 0,2;
66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei.
Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ?
a. se vor ,majora cu 36 mii. lei;
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
b. cheltuielile legate de factorul capital;
68. Investiţiile brute sunt:
b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
69. Investiţiile nete includ:
a. constructia depozitului pentru productia finita
70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:
a. apare investitia nedorita in stocuri;
71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
c. creşterea importurilor;
73. Cererea monetară reprezintă:
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:
a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
75. Cererea de bani creşte când:
d. rata nominală a dobânzii scade.
76. Baza monetară reprezintă:
a. banii în numerar plus rezervele bancare;
77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:
d. toate cele enumerate mai sus
78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:
d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.
79. Oferta de bani va creşte, dacă:
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân
nemodificate:
a.             oferta de bani creste;
81. Majorarea ratei de refinanţare determină:
b. restringerea capacitatilor de creditare ale bancilor comerciale;
82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:
d. nici un raspuns corect;
83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:
a. majoreaza rezervele obligatorii ale bancilor comerciale
84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:
b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m.
Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
87. Panta curbei LM devine abruptă când:
a. politica monetară este eficientă;
88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:
c. nivelul venitului  şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de  echilibru pe piaţa bunurilor şi cea
monetară;
89. Creşterea ofertei monetare va determina:
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
91. Majorarea impozitelor va determina:
a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:
a. creşte venitul real fara afectarea nivelului pretului nivelului preţurilor şi a venitului real;
93. O schimbare în cheltuielile publice:
c. deplasează curba cererii agregate;
94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:
c. masa impozitelor colectate în buget;
95. Creşterea impozitelor are ca efect:
a. diminuarea veniturilor disponibile
96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează:
c. economiile nationale vor creste.
97. Efect negativ al datoriei externe este:
c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
98. In stabilizatori automaţi se includ:
b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;
99. Politica fiscală stimulativă presupune:
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
100. Politica fiscală restrictivă presupune:
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:
a. majorarea volumului de productie si a nivelului de ocupare a fortei de munca.
102.  Economia mică deschisă semnifică:
c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:
c. deprecierea monedei străine;
104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile:
d. toate raspunsurile corecte
105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:
c. creşterea exportului net;
106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;
107. Aprecierea ratei de schimb:
e. corect a si d.