Unde electromagnetice

Unitatea de învăţare nr. 5

UNDE ELECTROMAGNETICE Pagina

Cuprins
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5 9
5.1 Potentiale electromagnetice si transformari de etalon 9
5.2 Ecuatia undelor 10
5.3 Proprietatile undelor electromagnetice 12
5.4 Spectrul undelor electromagnetice. Radiatia termica.
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 5 15
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 16
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 5 17

221
Fizica 2– Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 5 sunt:

 Familiarizarea cu fenomenele in care se manifesta
aspectul ondulatoriu al campului electromagnetic;
 Familiarizarea cu ecuatia undelor si cu proprietatile
undelor;
 Sublinierea aspectelor practice ale interactiunii undelor
cu substanta;
 Aplicarea cu succes a unor elemente simple de calcul in
care sa exprime aspectele practice ale suprapunerii
undelor.

5.1 Potentiale electromagnetice si transformari de etalon

Ecuaţia  B  0 oferă posibilitatea construiri inducţiei magnetice B cu ajutorul

potenţialului vector A :
B  rot A    A ,deoarece   (   A )  0 , (  ) A( r ,t )

B 
Ecuaţia :  E   se transformă :   E 
t
( A) 
t
 A  0  E   A  
 E 
 t  t
, unde  este potenţialul secundar, deoarece
 
rot grad   0 ,(  )  ( r ,t ) .
Avem posibilitatea să exprimăm şi câmpul electric cu
ajutorul potenţialelor vectoare :
A
E   
t
Ecuaţiile satisfăcute de către potenţialele vectoare sunt :
 A   
E   (   )    (A)   .
0 t 0 t 0
şi

E   
     A  
  B   0 j   0 0    (   A )   0 j   0 0
t t 
  t 


     A 
2
 (  A )   A   0 j   0 0    .
  t  t 2 


Impunând potenţialelor condiţia de etalonare Lorentz :  0 0  A  0
t
obţinem :
    1  2  
    0  0      sau      şi
 t   0 2
c t 2  0 0

222
Fizică 2 – Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

        A 
2
   0  0    A   0 j   0 0     
 t    t  t 2 

1 2 A 1 2
 A  0 j sau  A    0 j , unde     este operatorul lui
c 2 t 2 c 2 t 2
D’Alembert .
Ecuaţiile satisfăcute de către potenţiale :

     şi  A  0 j ,
0
sunt ecuaţiile de undă. Există o infinitate de funcţii A( r ,t ) şi  ( r ,t )

care conduc la aceleaşi câmpuri E şi B .

A
Definiţiile B  rot A şi E    nu fixează univoc potenţialele A
t
şi  . De exemplu substituind A  A  f , se obţine aceeaşi valoare B

f
deoarece   ( f )  0 . Modificând potenţialul scalar     , obţinem
t
aceeaşi valoare a lui
f A  A f
E       f    . Cerând ca funcţiile      şi
t t t t t

A  A  f să satisfacă etalonarea Lorentz :
      2 f  2
 0 0   A  0   0 0      A  f  0  f  1   f  0 
t  t t 2  2
  c t 2

 f 0, am obţinut ecuaţia undelor, satisfăcută de funcţia f .

 f
Transformările A  A  A grad f şi        lasă neschimbate
t
câmpurile E şi B şi deci, ecuaţiile lui Maxwell. Ele se numesc transformări de
etalon.

5.2 Ecuatia undelor

Considerăm un câmp electromagnetic în vid, în absenţa sarcinilor electrice
şi a curenţilor :   0 , j  0 , B   0 H şi D   0 E .
Scriem ecuaţiile Maxwell :
B E
 E   şi   B   0 0 , pe componente, utilizând notaţia tensorială şi
t t

k  n 0 H E
regula de sumare a indicilor muţi (indicii care se repetă) :  0 klm şi
t xl
Ei H k
0   ijk  0.
t x j

 2 Ei   H k 
Derivăm la timp cea dea doua ecuaţie:  0   ijk  0 şi
t 2 x j  t 

223
Fizica 2– Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

H k
înlocuim derivata la timp din prima ecuaţie :
t
 2 Ei   1 Em   2 Ei  2 Em
0   ijk     0 ,sau  0  0     0 . Ne
  klm
xl 
ijk klm
x j xl
t 2 x j  0 t 2
reamintim că  ijk  klm   kij  klm   il  klm   il jm   im jl şi obţinem:
 2 Ei  2 Em 1  2 Ei  2 Ei  2 Ei
 0 0  (  il  jm   im jl ) 0   0
t 2 x j xl c 2 t 2 x j xl xl xl
 2 
Termeni
2E j
x j xi

  Ej 


 i  x j  xi
 E 

xi
   



0
 se anulează deoarece  0.
   0 

Ecuaţia, scrisă pentru componenta i a câmpului E devine :

1  2 Ei  2 Ei
 0
c 2 t 2  xl x j

sau , în forma vectorială :

1 2 E
E   E 0.
c 2 t 2
Vectorul E satisface ecuaţia undelor . Analog, derivând la timp prima ecuaţie şi
Ei
ţinând cont de derivata din cea de-a doua, obţinem că şi H satisface ecuaţia
t
1 2 H
undelor :  H   H 0
c 2 t 2
Am văzut mai devreme că şi potenţialele electromagnetice satisfac ecuaţiei de

acelaşi tip :  A  0 j 0 şi      0 .
0
Ecuatia undelor (altfel)

Vom considera ecuatiile lui Maxwell in absenta sarcinilor si curentilor, in vid:

 x E +∂B/∂t= 0 (1)
 ・B = 0 (2)
 ・E = 0 (3)
 x B = ɛ0μ0∂E/∂t (4)
Inmultim vectorial la stanga ecuatia (1) cu   si utilizam formula dublului
   
produs vectorial:   (  E )  (E )   2 E  E , unde am tinut cont de
ecuatia 3. Obtinem in final:

    2E
 E  (  B )   E   0  0 2  0 sau:
t t

 1  E 2
E  2  0,
c t 2
unde c2 = ɛ0μ0 este patratul vitezei luminii in vid. Utilizand ecuatiile 2 si 4 putem,
in mod analog, arata ca si B satisface o ecuatie asemanatoare, numita ecuatia
undelor. Aceasta ecuatie descrie intregul spectru al undelor electromagnetice, de
224
Fizică 2 – Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

la undele radio la razele gamma. In tabel sunt prezentate undele

electromagnetice cu diferite frecvente si lungimi de unda:   cT  c / .

Radiatia Frecventa (Hz) Lungimea de unda

(m)
γ (gamma) 1019 10-11
Raze X 1018 10-10
UV (ultraviolet) 1016 10-8
Lumina vizibila 1015 10-7
IR (infrarosii) 1014 10-6
Microunde 1013 10-5
Unde milimetrice 1011 10-3
Unde radio 106 102

Tabelul 5.2.1: Spectrul radiatiei electromagnetice

1  2
O ecuaţie de forma      0 poartă numele de ecuaţia
c 2 t 2
undelor iar  ( r , t ) se numeste funcţia de undă . Soluţia ecuaţiei undelor este o

expresie de forma:    t 
 n, r   , unde n este versorul direcţiei de propagare

 c 

iar c este viteza undei. Suprafaţa de-a lungul căreia  la un moment dat t ia o
anumită valoare, constantă, se numeşte suprafaţă de undă la momentul t . În

cazul

   t 
n, r   suprafeţele de undă sunt plane cu normala comună n .

 c 


( n ,r )
Facem notaţia ut astfel încât  (u ) . Să vedem în ce caz se obţine
c
aceeaşi valoare pentru  , deci pentru u:
( n , dr )
du  dt   0  ( n , dr )  cdt  distanţa dintre suprafeţele de undă la
c
momentele t şi t  dt . Ultima expresie ne arată că stările descrise de
 (u )  constant se propagă cu viteza c în direcţia lui n . Undele plane descrise

   ( r ,n )  

de funcţia :    0 .exp.  i t  c  


  
2
se numesc unde plane monocromatice.   2 8  se numeşte frecvenţă
T
2 2 2 8  1
unghiulară , iar k  n n n  n este vectorul de undă,   cT  c
 cT c c 
fiind lungimea de undă iar  0 amplitudinea undei. Cu aceste notaţii, expresia
undei plane monocromatice este : 
   0 exp i( k r  cot) .

3.3 Proprietatile undelor electromagnetice

225
Fizica 2– Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

( n,r ) n x i  x, y, z
Notăm u  t  t i i , sau 1,2,3.
c c
Potenţialele  şi A depind de timp (t ) şi poziţie ( xi ) prin intermediul lui
u , deoarece satisface ecuaţia undelor :

    u( t , xi ) şi A  A u( t , xi ) .

a) Să transcriem condiţia Lorentz :

1 
  A  0.
c 2 t
 d u d
  


.






t du t du




Ai dAi u n dAi

A    i .
xi du xi c du

1 d ni dAi d  dA
  0  c n ,


du 
c 2 du c du du   (1)
b) Să calculăm B  rot A , pe componenta :
Ak dAk u dAk  ni  dAk  n j 
Bi   ijk   ijk   ijk    ij   Bi   ijk  
x j du x j du  c  du  c 

1 dAk 1 dA 1 
n d A 
  ijk n j   n   B (2)
c du c
 du 
i c
 du 


A
c) Să calculăm E    pe componente :
t
 Ai d u dAi u d  ni  dAi 1 d
Ei           ni 
xi t du xi du t du  c  du c du
dAi 1  d A  dA
  ni c n ,  i
, unde am ţinut cont de relaţia (1 ) . De aici rezultă
du c  du  du
 
relaţia vectorială
 dA  
E  n n ,   d A ( n,n )  E  n   n  d A 
 du  du  du  (3)
   
unde am folosit identitatea a  (b  c )  b( a, c )  c ( a, b).
Din ( 2 ) şi ( 3 ) obţinem :
E  n  ( c B )  E  c( n  B ) (4)
Calculăm 
n  E  c n  ( n  B )  c n( n , B )  B( n , n )  c B ,  deoarece ( n, n)  1 şi
( n, B )  0 din relaţia (2), obţinem :
1
B ( n E ) (5)
c
Comparând ( 4 ) şi ( 5 ) rezultă că într-o undă electromagnetică, vectorii E ,n şi
B sunt reciproc perpendiculari.

226
Fizică 2 – Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

De asemenea , în mărime E şi B satisface relaţia : E  cB .

d) În expresiile ( 2 ) şi ( 3 ) ale câmpurilor Eşi B figurează doar potenţialul

vectorul A , nu şi  . Alergând  0, condiţia Lorentz devine:
d  d A  
 c n ,   0   n, d A   0
(1 ) 
du  du   du  . Relaţia (3) devine:
   
 dA  
E  nn   n n , d A   d A ( n , n )   d A .
 du   du  du du
Ţinând cont şi de relaţia (5):
   

1  
n d A 
B
c  du  , calculăm densitatea volumică de energie a câmpului
 
electromagnetic :
2 2 2
0 1 0 d A 1 1  d A  0 d A
w E2  B2   n  
2 2 0 2 du 2  0 c 2  du  2 du
2 2
0 d A dA

2 du
 w  0
du
. (6)

Vectorul lui Poynting se exprimă :

1 1  
 d A  1  d A
  1 dA
S  EH  EB     n 
0  0  du   c  du 
 c 0 du

 dA   d A d A  d A  d A 
n S  1  n ,   n,   1 
 du  c 0   du du  du  du  c 0
      
 2  2
dA dA 1 dA
 n   0   n.
 du du   0 c du

 


1
Deci , ţinând seama de ecuaţia (6) , S    c wn  cwn  wc , sau
0 0
S  wc . (7)
Densitatea de impuls capătă forma :
S w
   c . (8)
c2 c2
 
 n, d A   0
În cazul alegerii potenţialului scalar nul  0, condiţia Lorentz  du 
 
ne indică faptul că variaţia vectorului A are loc planul perpendicular pe n .
Aceasta înseamnă că proiecţia lui A pe n rămâne constantă şi deoarece E şi
dA
B se exprimă doar în funcţie de variaţia lui A , , vom face abstracţie de
du
această componentă constantă, considerând vectorul A complet situat în planul
227
Fizica 2– Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

de undă (perpendicular pe n ).

De reţinut!

Purtarea lentilelor de soare care nu blocheaza radiatiile UV este mai

daunatoare decat a nu le purta deloc. Aceasta pentru ca ele absorb o
parte din lumina vizibila, determinand pupilele sa se dilate si oferind
astel ochiul prada radiatiilor ultraviolete.
Razele infrarosii sunt numite adesea si raze de caldura. Desi ele sunt
folosite pentru a mari sau mentine temperatura unui sistem, ca in cazul
lampilor cu infrarosii in restaurantele fast-food (sistemul termodinamic in
acest caz este mancarea), trebuie sa retinem ca toate radiatiile
electromagnetice transporta energie si deci pot incalzi un sistem: de
exemplu un cartof pus in cuptorul cu microunde.

Test de autoevaluare 1.1

1. O tensiune sinusoidala se aplica unui condensator cu capacitatea
C = 8.00 μF. Aflati curentul de deplasare in condensator daca
frecventa tensiunii aplicate este f = 3.00 kHz, iar amplitudinea
tensiunii oscilante este de Vmax = 30.0 V.

2. O unda electromagnetica sinusoidala se propaga in vid cu

frecventa de 40.0 MHz, in directia Ox ca in figura. Aflati lungimea
de unda si perioada undei. La un moment dat, intr-un punct din
spatiu, campul electric are valoarea de 750 V/m in lungul axei
Oy. Aflati marimea si orientarea campului magnetic atunci si
acolo.

228
Fizică 2 – Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

3. Estimati amplitudinile campului electric si magnetic ale luminii

incidente pe pagina pe care o cititi, de la becul unei veioze.
4. Spatiul interplanetar contine mult praf cosmic.Desi teoretic aceste
particule pot avea orice dimensiuni cuprinse intre cele moleculare
si unele mult mai mari se constata ca foarte putine particule de
praf sunt mai mici de 0.2 μm. De ce?
5. Un laser aratator are puterea de 3 mW si produce pe ecran o
pata cu diametrul de 2.0 mm. Aflati presiunea exercitata de raza
laser pe ecran daca 70% din lumina se reflecta. Ce se intampla
cu presiunea daca dublam distanta fata de ecran?

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

1. De ce mingile de tenis au adesea o culoare galben-verzuie?
2. De ce o fotografie a unei persoane arata diferit in infrarosu fata
de cea facuta in lumina vizibila?
3. Laserii de mare putere sunt utilizati la sudura sau la taierea
metalelor. Unul dintre acestia are un diametru al fasciculului de
1.00 mm si genereaza un camp electric cu amplitudinea de 0.700
MV/m asupra unei tinte. Aflati amplitudinea campului magnetic
produs. Aflati intensitatea laserului si puterea furnizata de acesta.

4. In 1965 Arno Penzias si Robert Wilson au descoperit fondul

cosmic de microunde produs in urma exploziei Big Bang urmate
229
Fizica 2– Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

de expansiunea Universului. Presupuneti ca densitatea de

energie a radiatiei de fond este de 4.00 x 10 -14 J/m3. Determinati
amplitudinea campului electric corespunzator.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1. Solutie: Pulsatia oscilatiilor este:

Diferenta de potential la bornele condensatorului este:

Acum putem afla curentul de deplasare:

2. Solutie: Aflam intai lungimea de unda:

iar apoi perioada oscilatiilor:

Campul magnetic rezulta din formula:

Deoarece campurile electric si magnetic sunt reciproc

perpendiculare si impreuna sunt perpendiculare pe viteza de
propagare, rezulta ca B este in lungul axei Oz.

3. Solutie: Filamentul becului emite radiatie electromagnetica. Cu

cat aceasta este cu atat mai intensa, cu atat campurile electric si
magnetic vor fi mai mari. Deoarece becul este departe si emite
izotrop, il vom considera sursa punctuala, iar undele emise vor fi
unde sferice. In acest caz intensitatea undei se poate exprima in
functie de intensitatea maxima a campului electric prin:

230
Fizică 2 – Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

Sa consideram un bec cu puterea de 60 W avand o eficienta de

5%. Aceasta inseamna ca emisia in vizibil are o putere de 3.0 W.
Distanta de la bec la carte sa fie de 0.30 m. Obtinem:

Acest camp magnetic este cu doua ordine de marime mai mic

decat cel terestru.
4. Solutie: Particulele de praf sunt supuse fortei de atractie
gravitationala si presiunii radiatiei care le indeparteaza de Soare.
Forta de atractie gravitationala este proportionala cu masa
particulei, deci cu volumul ei, deci cu raza la puterea a treia.
Presiunea radiatiei este proportionala cu raza la puterea a doua
pentru ca depinde de aria transversala a particulei. Pentru
particule mari forta gravitationala este mai mare ca presiunea
radiatiei si acestea raman captive, in timp ce particulele mici
scapa. Limita care separa cele doua regimuri este de aproximativ
0.2 μm.

5. Solutie: Calculam valoarea medie a marimii vectorului Poynting:

Calculam presiunea radiatiei. Pentru reflexia totala presiunea

medie este: , iar pentru un fascicul absorbit complet

ea se reduce la jumatate. Combinatia de f =70% lumina
reflectata si (1-f) = 30% lumina absorbita exercita o presiune:

231
Fizica 2– Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

Aceasta presiune este mica fata de presiunea atmosferica de

aproximativ 105 N/m2. Valoarea vectorului Poynting de
aproximativ 955 W/m2 este comparabila cu intensitatea luminii
solare la suprafata Pamantului. Din acest motiv este mai
periculos sa indreptam raza laser spre ochii cuiva decat privirea
directa a Soarelui.
Deoarece raza laser este reprezentata ca un fascicul de sectiune
constanta, ar trebui ca presiunea sa nu se modifice cand dublam
distanta. In realitate raza laer prezinta o mica divergenta care
face ca lumina sa se repartizeze pe o suprafata mai mare cand
dubalm distanta si astfel presiunea scade. In plus numarul de
fotoni imprastiati si astfel, scosi din fascicul, creste cu distanta
contribuind la o scadere suplimentara a presiunii luminii.

Recapitulare
Intr-o regiune a spatiului in care avem un camp electric variabil in
timp exista un curent de deplasare definit de:

,
unde ε0 este permitivitatea electrica absoluta a vidului, iar
este fluxul campului electric.
Rata cu care energia trece prin unitatea de suprafata a unei unde
electromagnetice este descrisa de vectorul Poynting:

.
Impreuna cu forta Lorentz, ecuatiile lui Maxwell
descriu toate fenomenele electromagnetice:

232
Fizică 2 – Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

Undele electromagnetice, prezise de ecuatiile lui Maxwell, au

urmatoarele proprietati:
- Campurile electric si campul magnetic satisfac ecuatia undelor:

- Undele calatoresc prin vid cu viteza luminii, c:

, care are valoarea numerica 3 x 108 m/s.

- Campurile electric si magnetic sunt perpendiculare intre ele si pe
viteza de propagare a undei.
- Valorile instantanee ale lui E si B satisfac relatia:

.
- Undele electromagnetice transporta energie si impuls. De aceea
ele exercita o presiune asupra suprafetelor. Daca unda are un
vector Poynting S si este complet absorbita de o suprafata pe
care cade normal, presiunea radiatiei pe aceasta suprafata este

de : . Daca este reflectata, presiunea se dubleaza.

- Intr-o unda electromagnetica sinusoidala plana care se propaga
pe directia Ox, campurile au urmatoarele expresii analitice:

unde k este vectorul de unda iar ω este frecventa unghiulara.

Lungimea de unda si frecventa undei sunt legate prin relatia:

- Valoarea medie a vectorului Poynting pentru o unda

electromagnetica plana are marimea:

si este egala cu intensitatea undei mediata peste unul sau mai

multe cicluri.
- Spectrulundelor electromagnetice se intinde de la undele radio cu
lungimi de unda de mai mult de 10 4 m la raze gamma cu lungimi
de unda sub 10-14m.

233
Fizica 2– Curs şi aplicaţii
 Unde electromagnetice

Concluzii

Undele electromagnetice au avut un rol decisiv in evolutia fizicii.

Prezise de ecuatiile lui Maxwell, undele electromagnetice au fost
generate si detectate de catre Heinrich Hertz in 1887. Descoperirea a
condus la evolutia sistemelor de telecomunicatii incluzand radioul,
televiziunea, telefonia mobila, internetul wireless si optoelectronica.
Generate fiind de sarcinile electrice in miscare oscilatorie, undele
electromagnetice pot fi detectate la distante mari. Deoarece transporta
energie si impuls ele pot exercita o presiune asupra unei suprafete. In
functie de frecventa pe care o au in spectru, undele electromagnetice au
o mare varietate de aplicatii in stiinta si tehnica.

Bibliografie
- Serway/Jewett, Physics for scientists and engineers, Seventh
Edition, Ed.Brooks/Cole;
- Rusescu/Tudose, Modele si modelare in fizica, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica;
- Arnold, Metodele matematice ale mecanicii clasice, Ed. Stiintifica
si Enciclopedica;
- Smith, Idei matematice in biologie, Cambridge, 1968.

234
Fizică 2 – Curs şi aplicaţii