MPACTUL ACTIVITATILOR TURISTICE ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUIImpactul activitatilor

umane asupra resurselor hidroturisticeCONSIDERATII PRIVIND IMPACTUL ACTIVITATILOR

UMANE ASUPRA RESURSELOR HIDROTURISTICE ASOCIATE ACVIFERELOR CARSTICE1.
IntroducerePrincipalul considerent ce trebuie luat �n calcul �n descifrarea
problematicii abordate este asa-numita viziune ecosistemica a carstului �n care
pestera este �ncadrata �ntr-un tot unitar, reprezentat de masivul carstic �n care
s-a dezvoltat sau de bazinul hidrografic de care apartine. �nainte, pesterile erau
considerate entitati de sine statatoare, iar eforturile facute �n �ncercarea de a
studia, conserva sau proteja pestera erau sortite esecului datorita interventiei �n
economia si echilibrul pesterii a factorilor din afara ei (Moldovan,
2006).Resursele de apa din pesteri, materializate prin cursuri de apa, lacuri si
depozite de gheata (Fig. 1.), pot suferi modificari calitative si
cantitative ca urmare a activitatilor antropice derulate �n zona respectiva.
Acest fapt decurge si din caracteristicile hidrogeologice ale arealelor carbonatice
(constituite pe calcare si dolomite), acviferele carstice rezultate din migrarea �n
profunzime a apei meteorice (fie organizata, fie neorganizata) afl�ndu-se, prin
intermediul ponoarelor, �n conexiune nemijlocita cu suprafata topografica.
Totodata, substratul edafic slab dezvoltat permite tranzitul rapid al apei
de percolatie. Acest fapt contribuie �n mod decisiv la perturbarea, p�na la
anihilare a proceselor naturale de epurare, care se desfasoara �n situatiile c�nd
apa de suprafata se infiltreaza �ncet prin stratul de sol pentru a ajunge �n
sistemele subterane (Marin, 2002).Fig. 1. Resurse hidroturistice asociate
acviferelor carstice din bazinul Ariesului, �n amonte de BuruAcvifere carstice: I
�V�natara; II �Zgurasti; III �Ocoale; IV -TauzConform acestor considerente
rezulta conceptul unui bazin subteran ce include deopotriva componente epi-si
hipogee (White, Culver, ed., 2005). Asociind resursele de apa
de suprafata cu elementele definitorii ale acviferului carstic, precum si
descarcarile acestuia la suprafata, rezulta un �model standard�, ce are diferite
surse de alimentare: infiltratie difuza (infiltratie areolara), alimentare alogena
provenita din cursurile de suprafata, scurgere interna (infiltratii provenind din
asa-numitele �ferestre carstice�, depresiuni �nchise de tipul dolinelor,
uvalelor, poliilor).Apa ce patrunde �n sistemele hidrocarstice poarta cu ea
amprenta influentelor exterioare, contaminarea cu poluanti sau deseuri
insolubile realiz�ndu-se facil prin intermediul deschiderilor carstice
amintite. Acest fapt constituie un avertisment �n vederea posibilei
gestionari economice a apei, desi conceptia generala �n privinta unui izvor sau put
sapat artificial desemneaza sursa drept �pura�. Aceasta convingere este �n
general neadevarata si cu at�t mai irelevanta �n cazul �n care se aplica
acviferelor carstice. Izvoarele carstice reprezinta debuseul apelor drenate prin
sistemele de goluri interconenctate (retea de fisuri �n care apa acviferului
carstic poate avea o acumulare de tip freatic ��necat sau se poate acumula cu
nivel liber/aerat). Filtrarea apelor precum si dilutia posibililor poluanti
se realizeaza �ntr-o proportie extrem de redusa. Izvoarele carstice trebuie
privite cu aceeasi suspiciune pe care o aratam si cursurilor epigee �n cazul �n
care se doreste exploatarea lor ca apa potabila.2. Resurse hidroturisticeResursele
hidroturistice asociate acviferelor carstice din cuprinsul bazinului Ariesului �n
amonte de Buru sunt reprezentate de izvoare, cursuri si r�uri subterane, depozite
de gheata (blocuri de gheata, speleoteme de gheata). Principalele
caracteristici ale acestora (morfometrice, morfologice, dinamice, cantitative,
calitative si biotice), caracterul manifestarii, precum si gradul de
accesibilitate le pot conferi statutul de resursa hidroturistica.2.1. Izvoare
carsticeConform clasificarii propuse de francezul A. E. Martel (1921),
acceptata unanim, tipologia izvoarelor carstice este urmatoarea: exurgenta (pentru
desemnarea unui izvor carstic a carui sursa de alimentare nu a fost decelata �n
teren) si resurgenta (pentru un izvor carstic la care este cunoscuta originea
-punctul de insurgenta).Deopotriva, pentru cele doua categorii de izvoare
carstice se foloseste termenul autohton �izbuc�, fie ca e vorba de regim
de scurgere permanenta sau intermitenta.Izbucul Tauz se gaseste �n bazinul median
al G�rdei Seci, �n locul numit Filesti, la baza versantului drept. Scurtul
tronson de r�u, de la izvor si p�na la varsarea �n G�rda Seaca, aproximativ 60 m,
reprezinta cel mai scurt sector de r�u din Rom�nia. Izbucul se gaseste la
baza unui versant de 80 m �naltime, valea fiind �nchisa �n fund de sac
(vale de recul). Caracterul artezian, de tip vauclusian, la care
se adauga abruptul lateral al vaii, sporesc forta atractiva a acestui
izvor.Izbucul Tauz face parte din sistemul hidrocarstic Coibe-Tauz, un
acvifer carstic de divagare laterala pe seama caruia s-au constituit o serie
de goluri endocarstice reprezentative pentru acest areal: Pestera Huda Oilor
(cu lacuri subterane �n galeriile inferioare), Pestera Coiba Mare (prezinta curs
subteran, explorabil pe 800 m lungime), Pestera Hodobana (cel mai mare labirint
subteran de la noi din tara). Debitul ridicat al izbucului (500 l/s, media anuala)
se explica prin contributia drenajului principal la care se adauga sisteme
secundare conexe (Huda Orbului, Pestera de dupa Delut, Colibi, Sohodol).
Fluctuatiile de Fig. 2. Izvoare carstice din sub-bazinul G�rdei Seci
debit sunt legate de factori climatici, valorile maxime depasind 1000 l/s
(informatie orala furnizata de I. Viehmann).Izbucul Cotetul Dobrestilor este o
resurgenta de tip vauclusian ce dreneaza apele acviferului carstic Ocoale.
Aici se �nregistreaza una dintre cele mai mari �naltimi hidraulice din �ntreg
spatiul Muntilor Apuseni -450m, fapt ce explica un drenaj profund si caracterul
artezian al emergentei carstice (Cocean, 2000). La ape mari, cauzate de topiri de
zapada sau precipitatii lichide abundente, apa este evacuata si prin Izbucul Morii
ce functioneaza, astfel, ca prea-plin (localizat la 400 m �n aval de resurgenta
Cotetul Dobrestilor) (Fig. 2.).Un caz cu totul particular �l constituie Izvorul
Cald (Feredeu), emergenta localizata �n apropierea izbucurilor Morii si Cotetul
Dobrestilor, pe malul drept al G�rdei Seci. Izvorul este subtermal (Oraseanu,
1996), �nregistr�nd o anomalie termica pozitiva: +17oC. Drenajele profunde din
aceasta zona, favorizate de falii, ar putea explica acest fenomen
(treapta geotermica).2.2. R�uri si lacuri subteraneAnaliz�ndu-se sistemele
hidrocarstice s-au identificat mai multe r�uri subterane, accesibile
integral sau partial prin reteaua de goluri aferenta: r�ul subteran Bulz (Huda lui
Papara), Coiba (Coiba Mica �Coiba Mare), Hoanca Apei (Pestera Hoanca Apei),
D�rninii (Pestera D�rninii), Sesuri (Avenul din Sesuri) si Huda Orbului (Pestera
Huda Orbului). Cele mai reprezentetative entitati hidrice din aceasta categorie
sunt p�rul subteran Bulz din Huda lui Papara si lacul Zgurasti aflat �n partea
vestibulara a Pesterii Ghetarul de sub Zgurasti (Fig. 3.).Fig. 3. Lacul subteran
Zgurasti (profil realizat pe directie N-S)Ridicarile topografice realizate cu
statia totala au permis �ntocmirea unei harti a cursului subteran Bulz din
Huda lui Papara pe o lungime de 986,57 m , surprinz�nd cele mai relevante elemente
morfometrice si morfologice (Fig. 4.).
Fig. 4. Reprezentare �n plan a p�r�ului subteran Bulz din Huda lui Papara
(denivelare: +54,9 m; lungime: 986,57 m)2.3. Depozite de gheataSpeleoteme de gheata
se pot forma �n partea vestibulara a oricarei pesteri din arealul analizat at�t
timp c�t se mentine sursa de alimentare (apa de percolatie) si temperaturile
coboara sub punctul de �nghet �n asa-numitul meroclimat de perturbatie.
�nsa densitatea, amploarea dimensionala si diversitatea tipologica ating
exceptionalul �n trei cavitati: Ghetarul de la Scarisoara, Ghetarul de la V�rtop
(numita si Pestera Minunata) si Avenul cu Gheata de la V�rtop.Caracteristicile
formatiunilor de gheata depind de trasaturile specifice fiecarui gol
subteran �n parte: cota la care se afla deschiderea pesterii, expozitia
versantului, amploarea cavernamentului, denivelarea cavitatii, microfisuratia
pachetelor de calcar, morfologia endocarstica, etc. �n functie de acesti
factori elementele morfometrice si morfologice ale formatiunilor de gheata prezinta
o mare diversitate, rezult�nd un potential turistic diversificat (Tabel 1.).Tabel
1. Potentialul turistic al peserilor cu depozite de gheata din bazinul hidrografic
al Ariesului �n amontede Buru (Sub-bazinul G�rdei Seci)PesteraLocalizareDepozite de
gheataSpeleotemeBlocuri de gheatade picurarede prelingere gravitationalaGhetarul
ScarisoaraMuntii Bihor �Platoul Ocoale-Scarisoarax x xx xx x xGhetarul de la
V�rtopMuntii Bihor �Masivul V�rtopasuluix xx xxAvenul cu Gheata de la V�rtopMuntii
Bihor �Masivul V�rtopasuluix-x xx x x �potential turistic deosebit; x x �potential
mediu; x �potential limitat3. Tipuri de impact induse de activitatile umane3.1.
Impacturi cu caracter pozitivDesi notiunea de impact este asociata �n mod obisnuit
sensului negativ, exista si o conotatie pozitiva, consecinta a integrarii
cuceririlor tehnico-stiintifice cauzate de evolutia societatii umane.
�n cazul bazinului hidrografic al Ariesului �n amonte de Buru, impacturile cu
caracter pozitiv sunt determinate de o serie de masuri ce vizeaza
conservarea, reabilitarea si valorificarea resurselor hidroturistice:-Protejarea
ariilor naturale reprezentativepresupune �nfiintarea unor structuri ce au
drept rol principal administrarea arealelor cu semnificatie deosebita din
punct de vedere peisagistic, stiintific, agremental.Ca structura majora ce se
suprapune partial bazinului hidrografic al Ariesului �n amonte de Buru este
Parcul Natural Apuseni, arealele carstice av�nd o pondere �nsemnata �ntre
obiectivele administrate. Pentru protectia si conservarea resurselor hidroturistice
este nevoie ca aria protejata sa fie extinsa la �ntreg arealul ce constituie sursa
de alimentare a acviferului carstic ce a generat respectivele resurse (cu exceptia
cavitatilor �n care se afla depozite de gheata).-�mbunatatirea calitatii mediului
�nconjuratorcontribuie la atragerea resurselor financiare necesare
monitorizarii acestuia prin controlul calitatii aerului, apei, poluarii
�nvelisului biopedolitosferic, etc si pentru ameliorarea esteticii mediului
prin amenajari peisagistice, design corespunzator pentru constructii,
semnalizare turistica, etc (Dezsi, Cianga, Rotar, 2002).Cel mai relevant proiect
pentru monitorizarea calitatii apei subterane si de suprafata pe cuprinsul
bazinului analizat s-a realizat �n aria ce corespunde interfluviului dintre
Ord�ncusa si G�rda Seaca, �n sub-bazinul G�rdei Seci, intitulat �Durable
development possibilities of a traditional est european region. Example:
Apuseni Mountains, Romania. �Identifying the social, economic and ecological
potential for a durable development�. �n sinteza publicata de Marin C. (2002),
�Geochimia apei subterane si de suprafata din zona G�rda �Ghetari �Poiana
Calineasa�, se arata ca principalii poluanti ce afecteaza apele subterane sunt Cl-
si NH4+. Daca �n primul caz factorul incriminat se leaga de deversarile menajere,
�n cel de-al doilea caz se adauga contaminarea fecaloid-menajera. Majoritatea
exurgentelor si resurgentelor, aproximativ optsprezece, se afla �n vaile
principale adiacente, singurele surse utilizate intens de populatia locala, drept
apa potabila, fiind izbucul de la Casa de Piatra si F�nt�na din Valea Iepei, desi
�n primul caz este invocata o poluare locala datorata, se pare, gospodariilor
situate �n amonte de izbuc.-Cresterea gradului de atractivitateare un substrat
subiectiv, �nsa nu este lipsita de relevanta afirmatia ca estetica unei amenajari
turistice poate determina metamorfozarea unui peisaj, p�na atunci monoton.�n cazul
resurselor hidroturistice asociate acviferelor carstice, rolul unor
amenajari tehnice (iluminat, infrastructura specifica �podete, balustrade),
pot amplifica valentele atractive de care dispun �n masura �n care acestea
iau forma unor fizionomii structurale, armonizate mediului endocarstic,
artificializarea excesiva stirbind din valoare.-�mbunatatirea
infrastructuriipresupune modernizarea sau amendarea infrastructurii rutiere, a
retelelor de canalizare, etc., cu scopul de a edifica infrastructuri generale si
specifice cu rol �n diminuarea poluarii si �n �mbunatatirea calitatii mediului din
arealele respective.Infrastructura necesara valorificarii resurselor hidroturistice
aferente acviferelor carstice are un caracter specializat si raspunde
conditiilor restrictive din mediul speleic, dar si reglementarilor
legislative existente ce pot limita amploarea conceptiilor de amenajare.3.2.
Impacturi cu caracter negativStructura, calitatea si cantitatea resurselor
hidroturistice pot fi amenintate sau subminate de impacturile cu caracter negativ,
�ntre care mai semnificative sunt:-Poluarea apelorsubterane este o consecinta a
circulatiei rapide a apei prin acviferul carstic, sansele de transformare chimica
sau reactiile de degradare mocrobiana fiind reduse.�n cazul apelor subterane
din bazinul G�rdei Seci (Platoul Ocoale-Scarisoara), chimismul general al
apei nu se abate de la situatia tipica a arealelor carstice dezvoltate preponderent
pe roci carbonatice, cationii predominanti fiind Ca2+si Mg2+, iar anionul
dominant este HCO3-. Cei mai importanti indicatori ai poluarii sunt clorurile si
nutrientii, mai ales speciile anorganice ale azotului (amoniu, nitrit, nitrat)
(Tabel 2).
Tabel 2. Statistica descriptiva a chimismului apei subterane �constituenti ionici
exprimati �n mg L-1(dupa Marin, 2002)ElementeMedie aritmeticaValoare minimaValoare
maximaDeviatie standardNumar de
analizeT(oC)8.81.8222.821195pH7.214.668.680.702195TDS264946499.12194Na+10.2131.1711
94K+00.0312.61.132195Mg2+60.1306.375194Ca2+55.9199.32.704194Fe2+0.0300.680.069163B0
.200.60.161161HCO3-188.70.2352.675.779195Si103.20.57195NH4+0.0401.280.136194NO2-
0.00200.0820.01194NO3-3.8028.14.33194P0.0130.0030.2290.017194SO42-
5.51.113.81.764195Cl-0.940.017.91.153195-Poluarea vizuala (estetica).Primul
impact vizual �ntr-o confruntare a �cererii si ofertei� turistice, ce are ca
obiect al preocuparii cursurile si lacurile subterane, este dat de prezenta
deseurilor plutitoare aglomerate �n sectoarele de �ngustare a galeriilor
subterane. Existenta, de asemenea, a unor mirosuri necorespunzatoare precum si
coloratia nefireasca a apei, �ndeparteaza potentialii turisti. Impactul vizual
negativ datorat abundentei elementelor plutitoare sau suspendate de tipul
deseurilor (mai ales de natura plastica), anuleaza, �n mare masura, eventualul
demers al valorificarii turistice.-Depozitarea deseuriloreste o problema stringenta
a acestor areale carstice, serviciile de salubrizare penetr�nd greu �n
teritoriu. Activitatile comunitatilorlocale pot genera �n absenta punctelor de
colectare a deseurilor prejudicii imense mediului subteran.4. ConcluziiCele mai
expuse acvifere carstice din arealul bazinului hidrografic al Ariesului �n
amonte de Buru sunt sunt cele localizate �n apropierea unor comunitati
umane sau cele care constituie, �n sine, un receptacul al activitatilor
turistice ca urmare a valorii atractive a resurselor hidroturistice pe care
le detin.Apa subterana este expusa extrem de facil contaminarilor antropice
datorita fracturarii accentuate a rocilor carbonatice ce constituie substratul,
acest aspect favoriz�nd o legatura directa �ntre apa de suprafata si cea
aflata �n subteran. �n aceasta regiune, descarcarea acviferelor este de multe
ori aproape instantanee, infiltratiile nebeneficiind de o filtrare lenta care sa
asigure degradarea chimica, biologica sau fizica a contaminantilor potentiali si o
atenuare a concentratiilor lor (Marin, 2002).Pasunatul intensiv �n areale ce
contribuie la drenajel