UNIVERSITATEA “VALAHIA” TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE UMANISTE

Specializarea: EDUCATIE FIZICA SI SPORT

INFLUENȚA ARTELOR MARȚIALE ASUPRA

SISTEMULUI PSIHO-FIZIC LA ADOLECENȚI

Indrumator:
Lector Univ. Dr. GALAN DORU

Absolvent:
BALAN ALINA IOANA

TARGOVISTE
2019

1
 Cuprins

Memoriu justificativ asupra temei ” Influența artelor marțiale asupra sistemului

psiho-fizic la adolecenți”
Noțiuni generale privind artele marțiale...............................................................4
Motivarea alegerii temei…………………….......................................................4
Ipoteza cercetării...................................................................................................6
Impactul lucrării asupra mediului de specialitate.................................................7
PARTEA I: Generalități despre artele marțiale
CAPITOLUL I...............................................................................................................9
1.1. Generalități despre artele marțiale ................................................................9
1.2. Principalele stiluri de arte marțiale…………..............................................14
1.3. Caracteristicile stilului Shito-Ryu...............................................................17
CAPITOLUL II. Influența artelor marțiale asupra individului...................................20
2.1. Influența artelor marțiale asupra sistemului fizic........................................20
2.2. Influența artelor marțiale asupra sistemului psihic.....................................24
CAPITOLUL III. Caracteristici psiho-fizice la adolescenți……...............................26
PARTEA II: Elaboarea cercetării……………................................................27
CAPITOLUL IV. Activitățile și rezultatele primei etape de cercetare........................29
4.1. Locul și subiectul cercetării………………….............................................29
4.2. Definirea mijloacelor și metodelor folosite în prima etapă a cercetării.......34
CAPITOLUL V. Aplicarea metodelor experimentale……………..............................38
5. Metode de pregătire fizică...............................................................................38
5.1. Metode de pregătire fizică pentru dezvoltarea forței....................................38
5.2. Metode de pregătire fizică pentru dezvoltarea supleței................................38
5.3. Metode de pregătire fizică pentru dezvoltarea anduranței ..........................39
CAPITOLUL VI. Activitățile și rezultatele ultimei etape de cercetare......................41
6.1. Activități desfășurate în ultima etapă cercetării............................................41
6.2. Analiza rezultatelor din ultima etapă............................................................42

2
CONCLUZII ȘI PROPUNERI…………..…………….………………….................46
BIBLIOGRAFIE …………………...……………………………………………..….47
ANEXE……………………………………………………………………………..….48

3
 Introducere

Noţiuni generale privind artele marțiale

Pentru a pătrunde cât mai bine în lumea artelor marțiale, am decis să descriem
întreg universul acestora și ramurile lui. Tocmai de aceea am ales să specificăm și să
expunem termenul de autoapărare, ca și referință generală.
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, autoapărarea1 reprezintă
totalitatea actelor și/sau acțiunilor care vizează apărarea prin/cu resurse proprii împotriva
unui act sau acțiuni injuste îndreptate asupra propriei persoane.
Autoapărarea fizică poate fi privită ca și o modalitate de rezolvare a unor situații
conflictuale în mod eficient prin selecționare în mod rapid a celor mai eficiente și
adecvate tehnici.

Motivarea alegerii temei

Karate-ul este cel mai bun mod de a-ți controla atât mintea cât și corpul. Este modul
prin care îți dezvolți ego-ul și te ajuta să nu ai gesturi violente. Ba chiar ajută la eliberarea
stresului. Prin practica artelor marțiale, dobândim încredere în noi și putem gândi și acționa
rațional atunci când ne simțim în pericol sau amenințați fizic cât și emoțional.
Se consideră că artele marțiale ar trebui practicate in special de copii, deoarece pot
ajuta la o bună dezvoltare a imaginației și creativității. Însă este dovedit că majoritatea
persoanelor înaintate în vârstă, care au practicat sau încă practică acest sport sunt mult mai
liniștite și împlinite spiritual. Pentru obținerea rezultatelor în cadrul acestui sport este
necesar să fii călăuzit de un antrenor care stăpânește artele marțiale.
Am ales ca temă a lucrarii de licență: “Influența artelor marțiale asupra sistemului
psiho-fizic la adolecenți”, deoarece practicarea acestei discipline la vârsta adolescenței și
nu numai aduce cu sine o serie de beneficii.

1
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Editura Univers Enciclopedic, 1996

4
 Unul dintre cele mai importante aspecte este că un antrenament de arte marțiale
pune în mișcare întregul corp, ceea ce ajută la o dezvoltare armonioasă a organismului
individului. Se ține cont că pentru executarea mișcărilor specifice, sunt solicitați toți
mușchii organismului, care cu timpul se vor tonifia.
Totodată, practicarea artelor marțiale îmbunătățește în mod evident flexibilitatea și
echilibrul individului, dar mai ales aduce beneficii la nivel fizic și psihic.
În prezent, pe întreg mapamondul există o problemă comună vis a vis de adolescenți
și anume greutatea necorespunzătoare a acestora. Implicit este indicat pentru această grupă
de vârstă practicarea artelor marțiale. Se consideră că pe parcursul unei ore de antrenament
cu o intensitate medie, un organism arde până la 500 de calorii. Specialiștii domeniului
sunt de părere că practicarea artelor marțiale are un rol de seamă în reglarea greutății.
Este considerat că efortul depus pe parcursul antrenamentului, acționează pe acea parte a
creierului sportivului care este responsabilă cu senzația de sațietate, senzație aflată în
hipotalamus. De aici sunt trimise semnale glandei pituitare, glandă endocrină care emite
hormoni ce micșorează senzația de foame și poftă de mâncare.

Practicarea artelor marțiale ajută la creșterea încrederii în sine. Despre karate se

spune că este un sport care implică o anumită strictețe în ceea ce privește atingerea
obiectivelor și este de înțeles că acesta atrage după sine dezvoltarea capacității individului
de a recunoaște valorile. Asta înseamnă că unui karateka2 îi crește stima de sine implicit ii
asigura ieșirea din zona de comfort.

Cu o încredere în sine bine conturată, un sportiv poate aborda și soluționa situații pe

care, în alte condiții și mai ales cu o stare de spirit nu tocmai bună, le-ar evita.

Tot ca și beneficiu semnificativ adus de practicarea artelor marțiale putem menționa

îmbunătățirea activității sistemului cardiovascular. Este un amănunt cunoscut de toata
lumea că mișcarea, sub toate formele ei, este benefică sănătății și în mod special ajută la
funcționarea cât mai bună mușchiului inimii și a întregului sistem cardiovascular. Mai
exact, sistemul circulator este îmbunătățit prin solicitarea mușchiului inimii, într-un mod
controlat. Acest procedeu este exercitat în mod evident în timpul antrenamentelor unui

2 Practicant de karate

5
karateka. Să nu uitam ca practicarea acestui sport implică depunerea unui efort fizic
semnificativ și că alimentația sportivului poartă un rol foarte important.

Partizanii acestui sport se bucură de o stare de spirit pozitivă care se îmbunătățește

de la zi la zi. Cu siguranță un practicant de arte marțiale, reușește în timp să se bucure de o
stăpânire de sine mult mai pronunțată față de restul persoanelor. Așadar, stăpânirea de sine
îl ajută să privească orice problemă într-o manieră mult mai realistă ceea ce înseamnă că îi
permite să gândească mai puțin încordat în situații limită. Acestea fiind spuse, este lesne
de înțeles că o persoană care practică arte marțiale este mai puțin stresată și știe cum să își
canalizeze energia astfel încât să poată ține la distanță frustrările inutile. Ca și bază
științifică, este interesant faptul că hormonii fericirii (endorfinele) se eliberează în
organism în momentul în care corpul este solicitat, iar aceștia rămân în sânge până la patru
ore după depunerea efortului fizic.

Ne-am decis asupra temei de licență cu numele “Influența artelor marțiale asupra
sistemului psiho-fizic la adolecenți”, analizând cugetarea lui Bruce Lee, care a spus: “Un
maestru sau un practicant de arte marțiale, dincolo de pumni și lovituri, învață să-și
identifice slăbiciunile, cum să stea concentrat și tot timpul pregătit pentru a face față unei
provocări.”3

Ipoteza cercetării

În urma precizărilor de mai sus, și ca efect al experienței noastre acumulate pănă în

prezent în domeniul artelor marțiale, stilul karate Shito-Ryu, vom putea elabora urmatoarea
ipoteză: Practicarea perseverentă și pe durată îndelungată a artelor marțiale are
caractere benefice asupra sistemului psiho-fizic, inclusiv în rândul adolescenților.

3 https://www.aimgroup.ro/dezvoltare-personala/beneficiile-artelor-martiale-asupra-corpului-si-spiritului

6
 Impactul lucrării asupra mediului de specialitate

După cum am menționat anterior, în cadrul rubricii “Generalități despre artele

marțiale”, în literatura de specialitate există foarte puține lucrări care să prezinte detaliat
fundamentele învățării katas-urilor în stilul Shito-Ryu.
Consider că lucrarea noastră: “ Influența artelor marțiale asupra sitemului psiho-
fizic la adolescenți”, va aduce o îmbogățire a literaturii de specialitate. Întru-cât am ales să
prezentăm cele cinci Pinan-uri din Shito-Ryu prin intermediul a două echipe de sportivi ce
fac parte din două cluburi diferite care vor avea roluri distincte, respectiv, prima grupă are
rol de grupă experimentală și cea de a doua grupă va reprezenta grupa de control.
Familiarizarea se face prin punerea la punct a unor elemente de bază din kata4 cu
ajutorul elementelor de kihon dar și prin intermediul antrenamentului mental folosit și în
cazul secțiunii kata, specific Shito-Ryu.
Lucrarea noastră are ca principal scop cunoașterea mai în amănunt a katas-urilor,
inclusiv prin intermediul experimentului psihopedagogic care are la baza metode de
învățare și perfecționare conforme cu planul de antrenament al F.R.W.K.C, și prevăd un
antrenament mental sau ideomator denumit în literatura de specialitate.
Am ales să ne axăm pe partea de kata, deoarece suntem de părere că această secțiune
a karate-ului reprezintă o metodă de autoreglare independentă făcând apel, preponderent la
latura psihică a modului în care se desfășoară antrenamentul.
În capitolul Anexe vom atașa imagini sugestive cu primele cinci katas-uri din stilul
Shito-Ryu, punând accentul pe cele aferente începătorilor:
➢ Pinan Shodan (anexa 1);

➢ Pinan Nidan (anexa 2);

➢ Pinan Sandan (anexa 3);

➢ Pinan Yodan (anexa 4);

➢ Pinan Godan (anexa 5).

4 Kata-lupta imaginara cu unul sau mai multi adversari

7
 Exemplificarea fiecărui kata o să fie făcută în mod explicit de către colegul nostru,
Bătăiosu Ion Albert, Campion Mondial, legitimat la Clubul Sportiv Universitar Brașov,
club afiliat Federației Române de Karate.
Vom cunoaşte mai bine katas-urile printr-un experiment psihopedagogic ce va
cuprinde metode de învăţare şi perfecţionare conform planului de antrenament al F.R.
W.K.C. ce implică şi un antrenament ideomotor sau mental cum i se mai spune în literatura
de specialitate, putând constitui o etapă în cadrul antrenamentului psihoton sau o metodă
de autoreglare independentă.
Lucrarea este structurată pe capitole şi subcapitole care surprind elemente esenţiale
ale problematicii, atât ale antrenamentului sportiv în karate cât şi ale antrenamentului
mental. Verificarea nivelului cunoştinţelor va fi făcută pe baza unui test asupra cunoaşterii
unui kata din Shito-Ryu (Taikyoku Shodan).
Verificarea finală va avea ca suport participarea la Competiţia „CUPA FLACĂRA
MORENI” unde elevii din grupa experimentală vor demonstra că prin învăţarea şi
perfecţionarea mentală a katas-urilor vor fi cei mai buni, arătând că acest tip de antrenament
poate contribui la creşterea performanţelor sportive.
Analiza metodei de învăţare şi perfecţionare mentală a katas-urilor din Shito-Ryu.
în Karate-Do, învăţarea tehnicilor specifice cât şi a comportamentului de luptă adecvat,
îmbracă un caracter deosebit, complex. Orice individ posedă priceperi elementare care
reprezintă prima fază a învăţării şi mulţi le consideră aptitudini. Acestea pot fi puse în
practică, pentru fiecare individ în parte, cât şi pentru grupe de elevi, învățarea şi repetarea
mentală a elementelor de studiu din kata, fiind un pas important pentru realizarea sarcinilor
şi obţinerea de performanţe viitoare.
De asemenea lucrarea are ca sarcini analiza şi descrierea metodei de învăţare şi
perfecţionare a katas-urilor, verificarea calităţilor şi deprinderilor motrice, analiza şi
interpretarea rezultatelor obţinute de sportivi la testări.

8
 CAPITOLUL I

1.1. Generalități despre artele marțiale

Artele Marţiale, indiferent de originea și specificul lor, nu sunt decât o uşă deschisă
spre limite ce urmează a fi depăşite. Totodată, acestea conturează o deschidere spre “calea”
în sine, adică, în sensul cel mai înalt al cuvântului, se subliniază lupta bărbătească a sinelui
cu sine însuşi.
„Artele Marţiale, fie că aparţin Japoniei, Asiei de Sud-Est ori Indiei, sunt fără
excepţie, expresia unei îndelungate tradiţii, de luptă şi mod de existenţă” (Galan
D.,2007,pg.35 ).
Artele Marţiale constituie un întreg univers, pe care individul, în profunzimea sa, nu
ar reuşi să îl descopere în toată complexitatea lui nici în cazul în care ar putea să trăiască
mai multe vieţi la rând. Artele marţiale fac trimitere la meşteşugul războiului şi chiar la
cel al bătăliei, deoarece au o provenienţă străveche.
Rădăcina arborelui genealogic „artelor martiale” se pare că provine din India.
Legenda spune că un călugăr budist cu origini indiene, numit Bodhiharma, a fost pus de
maestrul său să meargă în China şi să creeze o manieră de antrenament fizic şi spiritual
pentru a revigora budismul care trecea printr-o perioadă de declin. În momentul în care
ajunge în China, Bodhiharma descoperă pretutindeni călugări budişti slăbiţi fizic şi care se
aflau într-o stare de sănătate precară din cauza sedentarismului şi mai ales a posturilor de
meditaţie şi rugăciune prelungite. Legendarul călugăr, Bodhiharma hotărăşte să se
stabilească în provincia Henan în Mânăstirea Shaolin5. Prin intermediul unui sistem de
antrenament fizic conceput pe o perioadă semnificativă în care a decis să se izoleze într-o
peşteră din apropierea mânăstirii, Bodhiharma reuşeşte să îmbunătăţească atât starea fizică
cât şi cea mentală.
În scopul jefuirii călugărilor Mânăstirea Shaolin a fost atacată la un moment dat de
o bandă de tâlhari, dar aceştia au fost surprinşi să îi găsească pe călugări într-o formă fizică

5Templul padurii tinere

9
excelentă, iar aceştia din urmă, au reuşit să respingă atacurile tâlharilor şi să omoare mulţi
dintre ei.
Acum, după ce am adus în discuție rădăcina arborelui genealogic al artelor marţiale,
ne putem delecta şi cu o imagine6 a ramificației acestuia după cum urmează:

Figura nr. 1.1.-1

Ţinând cont de provenienţa artelor marţiale, putem clasifica multitudinea stilurilor
din punct de vedere al energiei solicitate (KI7). Aşadar, se poate distinge o clasificare cu
stiluri interne şi externe. La stilurile interne energia este canalizată pe meridianele
energetice proprii, întalnită în stilurile chinezeşti Tai Qi Quan - ”Pumnul Culmii Supreme”,
sistem chinezesc de arte marţiale creat conform legendei de călugărul Indian Bodhidharma,

6http://www.frkempo.ro/ro/page/istoric

7Ki – în japoneză, Chi - în chineză, reprezintă “Energia vitală”. Este energia fundamentală/creatoare

10
la Shaolin. Pe de altă parte, la cele externe, energia este proiectată (condusă, dirijată) spre
exterior către adversar (de exemplu: Judo 8 , Karate-Do, Aikido9 etc).
În continuare am decis să prezentăm câteva amănunte despre Karate-Do, deoarece
aceasta este cea mai cunoscută artă marțială din întreaga lume. Traducerea acestor două
cuvinte este una foarte sugestivă, întrucât „Kara” înseamnă gol, iar „te” înseamnă mână.
Așadar, denumirea stilului mai sus menționat creionează arta luptei „cu mana goală”. Cu
mult timp in urmă „Kara” făcea trimitere la chinez iar „te” la mană, ceea ce înseamnă că
pe atunci Karate era văzută ca „Arta mâinilor Chineze” (numită cu aceeași semnificație și
Tode). Trecerea de la „Arta mâinilor chineze” la „Arta mâinilor goale” a fost făcută în anul
1936, de către Gikin Funakoshi, acesta este considerat părintele Karate-ului modern.
Fondatorul Karate-ului a venit în Japonia din Okinawa si a reușit să își impună noua sa
disciplină, mai exact stilul Shotokan10. Din acel moment, Karate-Do a devenit arta de luptă
cu mâinile goale, care a luat amploare din ce în ce mai mult de-a lungul secolelor. În secolul
al XVI lea, în Okinawa a fost o perioadă în care chinezii au ocupat insulele Ryu-Kyu, iar
aceștia impunându-se au interzis locuitorilor să dețină arme. Trebuie să ne amintim că acest
stil de luptă, este inspirat din tehnicile chinezești care își au originea în artele marțiale
practicate de călugărul Bodhiharma în templul Shaolin, care urmăreau la început
dobândirea unei metode de apărare împotriva tâlharilor și împotriva oștirilor înarmate ale
invadatorilor. Având în vedere că locuitorii din Okinawa au fost în contact cu China pe
parcursul mai multor secole, este lesne de înțeles că aceștia cunoșteau regulile și procedeele
tehnice din Kempo10 denumit boxul chinezesc, ceea ce înseamnă că practicanții aveau la
cunoștință metode prin care să înlăture adversarii fără a avea un contact strâns, corp la corp,
cu el, folosindu-se de anumite exerciții specifice ale mâinilor și picioarelor.
Trebuie să ținem seama că maestrul originar din Okinawa, Funakoshi Gichin (1869-
1957), a avut ca si plan inițial să unifice anumite stiluri existente la acea vreme în Okinawa-
Te11 și să le facă cunoscute în Japonia ca pe o Budo. Funakoshi a organizat turnee

8Calea supleţei, artă marţială sportivă dezvoltată din Ju-jitsu de profesorul Jigoro Kano
9Calea Armoniei, artă marţială fondată de O Sensei Morihei Ueshiba
10Calea pumnului

11 Mâna din Okinawa

11
demonstrative în Japonia în special în perioada 1917-1922, în dorința de a face cunoscute
procedeele şi tehnicile. Este de menționat faptul ca exercițiile și luptele care aveau loc pe
perioada respectivă în Dojo12 erau de o violență extremă, mai ales pentru că luptătorii nu
aveau posibilitatea să se protejeze.
Actualii practicanți de Full-Contact13 susțin că loviturile folosite sunt brutale,
deoarece, acest stil se trage din vechiul stil de karate si care deținea o tehnică specifică de
război, însă acum, pe timp de pace nu își mai are rostul. Ținând cont că „Arta mâinilor
goale” reprezintă cel mai răspândit stil de Karate, este lesne de înțeles că fiecare stil divizat
din acesta a preluat numele locurilor unde a fost practicat. Ca si exemplu putem menționa:
Shuri-Te, Naha-Te, Tomari-Te etc.
Atunci când vorbim despre Karate, vorbim despre poziții solide caracterizate prin
mișcări puternice și îndrăznețe, mișcări lineare, care apelează în mod special la forța
musculară și la viteza sub toate aspectele ei pentru a se manifesta. Una dintre
caracteristicile fundamentale ale stilului Karate este kata14. Kata reprezintă lupta imaginară
cu unul sau mai mulți adversari.
În urma maestrului Gikin Funakoshi, a rămas fiul sau, Yoshitaka Funakoshi, care
chiar a reușit să ducă mai departe arta karateului, axându-se în mod deosebit pe dezvoltarea
spiritului practicanților.
Funakoshi Yoshitaka a avut grijă să transforme vechiul Okinawa-Te într-un sport,
în adevăratul sens al cuvântului. El s-a axat pe sufixul cuvântului Karate-Do, și anume Do
care însemnă cale. Așadar, el a creat o cale de dezvoltare spirituală, nu o tehnică de război.
În prezent Karate-Do este considerat un sport marțial “pașnic” caracterizat prin
procedee ofensive și defensive si care are la bază principii fundamentale:
➢ Loviturile exercitate beneficiază de puterea unei musculaturi bine dezvoltate;
➢ Concentrarea forţei pentru folosirea ei la maximum;
➢ Educarea controlului respirației (Kokyu) şi al centrului de gravitaţie al
corpului (Hara);

12 Sală de antrenament în arte marţiale

13Contact total
14 Kata-tipar, forma de baza

12
 ➢ precum si rapiditatea mişcărilor şi “Timing” (sincronizare, coordonare) a
atacurilor;
➢ forţei de reacţie trebuie folosită.
Acestor principii li s-au adăugat practicile „spirituale“. Acestea fac trimitere atât la
concentrare şi la puterea de control a spiritului (Mizo-no-kokoro15) cât şi la virtutea globală
asupra mediului înconjurător (Tsuki-no-kokoro16).
Cu trecerea anilor, după ce a apărut stilul Shotokan, avându-l ca fondator pe
Funakoshi, o serie de mari maeștri şi-au pus amprenta asupra acestui stil şi au fost create
noi stiluri. Aici putem menționa: Shito-Ryu în anul 1948, Goju-mRyu, Wado-Ryu,
Sankukai ,Kyokushinkai.
Este de remarcat faptul că in Europa, mai exact în Franţa, exista revista Livres
D’Arts Martiaux. Aceasta revista prezinta cărţi dedicate tuturor stilurilor. Impresionant este
ca aceasta revista expune atât partea de Kumite17 cat si partea de Kata.
Pe partea de Kata putem găsi relatări atât din moartea marilor maieştrii precum şi a
campionilor mondiali ai momentului. Așadar, în Shotokan au scris despre Kata, Taiji Kase,
Nakayama, precum şi dublul campion mondial- Michael Milon sau Coutonne Cristian ori
R Habersetzer, precum şi mulți alții. Pentru a reda Katas-urile in scris, autorii de
specialitate s-au folosit in mare parte de schiţe sau copii foto. Ținând cont de acest amănunt
se deduce faptul că autorii nu pot să expună comentarii la nivelul tehnico-tactic al katas-
ului.
În literatura națională, revistele si cărțile despre arte marțiale au supraviețuit cu greu
sau poate chiar au dispărut cu desăvârșire doar după câteva apariții, deoarece s-a încercat
in nenumărate rânduri scoaterea lor de pe piața.
Există revista „Karate Budo-Magazin” (1990-1991), unde se găsesc indicații și
explicații pentru Heian-uri și Katas-urile aferente. De asemenea, in literatura noastră
putem întâlnii o serie destul de restrânsă de reviste ce expun katas-uri dintre care putem
aminti: Marțial, Centura Neagră, Karate-Do. Tot aici, putem aminti lucrările specialiștilor

15 Minte ca apa, cu referire la luciul unei ape care nu se lasă impresionat de nimic, absorbind totul – o piatră aruncată,
de exemplu, şi revenind imperturbabil la starea iniţială
16 Spirit ca luna – luna „vede” tot ce se întâmplă pe pământ, rămânând imperturbabil
17 Partea competiţională de luptă în Karate

13
autohtoni, precum: Dan Deliu, Cristea Cezar, Ungureanu Mircea, Bota Ghiocel, Majas
Gabriel Bucher.
Stilul Shito-Ryu este unul dintre cele mai bogate în Katas-uri, acesta atingând un
număr aproximativ de 40.

1.2. Principalele stiluri de arte martiale

Pentru a expune într-o maniera cat mai simplista globalizarea autoapărării vom
atașa o schemă concepută de unul dintre specialiștii domeniului (Dan Deliu, 1999, pag
70), în cadrul „Cursului practico-metodic de autoapărare fizica” prezentat la ANEFS.

Figura nr. 1.1.-2

Acum, după menționarea celor aproximativ douăzeci de stiluri de luptă în schema

precedentă, cu siguranță o să apară consacrata întrebare, și anume: “Care este cel mai bun
stil?”. Răspunsul la această întrebare este foarte clar și concis, iar toți practicanții artelor
marțiale sunt de părere că nu există un stil de luptă mai bun decat celălalt ci doar practicanți
mai bine sau mai puțin bine pregătiți.

14
 Acestea fiind spuse, fiecare persoană în parte este liberă să iși alegă un stil de arte
marțiale care să îi corespundă calităților sale psiho-fizice precum și personalității lui.
Fiecare stil are caracteristicile sale, tocmai de aceea am ales să prezentăm câteva
dintre acestea.
Potrivit majorității izvoarelor istorice putem stabili drumul parcurs de artele mațiale
de la origini până în prezent. Se consideră că Vajramushti este originar din India și a stat
la baza artelor marțiale, întru-cât este o formă veche de luptă, una dură care se aseamănă
cu boxul și care vizează atacarea punctelor slabe/vitale ale corpului uman (se susține că
sunt in numar de 108).
China are ca și artă natională Wu-shu. Acesta din urmă, este considerată “arta
războiului”. China atinge impresionantul număr de patrusute de școli și stiluri de arte
marțiale, fiind considerată una dintre patriile artelor marțiale. Tehnicile stilului chinezesc
Wu-shu imită în mare parte mișcările anumitor animale și au inspirat și diverse denumiri
de substiluri precum stilul maimuței, dragonului, șarpelui, cocorului, tigrului s.a.m.d.
Aceste fiind spuse depre Wu-shu, contracararea unui luptător care practică acest stil,
trebuie să se facă recurgandu-se la luptă de aproape, tehnici de proiectare sau atac la
punctele sensibile.
Se consideră, potrivit izvoarelor budiste, că în Japonia se practică o anumită formă
de luptă cu aproximativ 1000 de ani i.Hr, numele acesteia fiind Sumo. De aici rezultă faptul
că Sumo este strămoșul Ju-Jitsu-lui. Ju-Jitsu este considerată “arta mânuirii corpului”.
Pornind de la acest stil, au apărut discipline noi și moderne precum: Judo (calea supletei),
Aikido (calea armoniei), Karate (arta mainilor goale)-divizată într-o multitudine de stiluri
printre care se numără și Shito-Ryu (școala dreptății).
In epoca modernă se cere ca un practicant de Ju-Jitsu să studieze cat mai multe dintre
aceste vechi discipline de luptă pentru a dobandi maestria și abilitatea specifică budoka18
și a obține supremația in situații conflictuale.
Așa cum am discutat și în cadrul Capitolului I, la subcapitolul numit Generalitați
despre artele marțiale, unul din cele mai vechi stiluri este considerat cel izvorât din India,
atunci când călugărul Bodhidharma a împărtășit învățăturile sale budiste preoților chinezi

18 Practicant de arte martiale.

15
din mânăstirea Shaolin și a reușit să îi învețe pe aceștia din urmă să se apere împotriva
tâlharilor. El a reușit să îi mobilizeze pe călugări printr-o serie de antranamente fizice și a
ținut cont că aceștia se aflau într-o formă fizică precară din cauza meditației și a posturilor
stricte.
În cadru aceluiași subcapitol a fost adusă în discuție și arta marțială cea mai
răspândită și cunoscută pe întregul mapamond, și anume Karate-Do. De asemenea, a fost
specificat faptul că cu trecerea anilor, aceste stil de arte marțiale a suferit modifiri prin
prisma faptului că o serie de mari maeștri și-au pus amprenta lui determinând apariția
multor altor stiluri. Atunci am menționat urmatoarele stiluri: Shito-Ryu, Goju-mRyu,
Wado-Ryu, Sankukai ,Kyokushinkai.
Waod-Ryu reprezintă „școala căii armoniei” și a fost creat în anul 1939 avându-l
ca fondator pe maestrul Hinori. El a fost unul dintre discipolii lui Gikin Funakoshi și a
încercat să combine mișcările suple de picior cu cele cu arta eschivei.
Goju-Ryu un stil care se bazează pe uniunea forței cu suplețea. Acesta îl are ca
fondator pe Miyagi Chonjun și este dus mai departe de către Yamaguchi Gogen (zis pisică).
Stilul Goju-Ryu are la baza mișcări de mică amplitudinne ce sunt îmbinate cu exerciții de
respirație.
Potrivit Wikipedia, „Gō însemnă "rigiditate" (forță) având aici semnificația de
"forța externă", iar jū înseamnă "moale"(suplete) semnificând "puterea
internă". Ryū înseamnă "dragon" în limba japoneză, dar și "școală"(cale). Așdadar, Gōjū-
Ryu Karate s-ar putea traduce prin "școala forței și a supleței" sau "calea forței și a
supleței".19
„Goju-Ryu este stilul de karate care probabil menţine cele mai multe elemente
originare chinezești.” 20
Shito-Ryu este școala creată în anul 1928 de Mabuni Kenwa. Impresionant la acest
stil de karate este faptul că se caracterizează printr-un număr mare de kata și anume
aproximativ 50. Totodată, este de remarcat faptul că stilul Shito-Ryu se bazează în mod
deosebit pe forța fizică.

19 https://ro.wikipedia.org/wiki/Goju-Ryu#Termenul
20 http://www.wukf.ro/federatie/goju-ryu

16
 Kyokushinkai reprezintă „Karate-ul supremului adevăr” sau „Karate-ul ultimul
adevăr” și a fost creat de către coreeanul Oyama Masutatsu în anul 1955. Acest stil de
karate este unul foarte dur și se bazează pe poziții naturale. De o atenție deosebită se bucură
atât exercițiile de respirație, precum și tehnicile de lovire în serii rapide. Tehnicile de lovire
cu brațul se fac pe întreaga suprafața a corpului făcând excepție zona capului, în ideea
evitării accidentărilor grave, iar cele cu piciorul se fac pe întregul corp fără excepție.
Ashihara-karate reprezintă o ramură a stilului Kyokushinkai. Întemeietorul
acesteia face parte dintre discipolii Oyama Masutatsu iar numele lui Hideuki Ashihara.
Stilul său are la bază pe lovituri circulare – sabaki.
„Contracararea unui Karate-ka (practicant de Karate), se face evitând cât mai mult
tehinicile sale de lovire și căutând lupta de aproape care să vizeze tehnici rapide de
proiectare sau atac la puncte sensibile.”21
Părintele știlului de karate Shotokan, Gikin Funakoshi, dorind sa evidențieze virtțile
artei pe care a fondat-o, a afirmat: „Karate-ul începe cu muncă și perseverență și se termină
cu respect și umilință”.22

1.3. Caracteristicile stilului Shito-Ryu

În stilul de karate Shito-Ryu există un număr redus de informații despre kata, cele
mai multe au fost concepute de Kenwa Mabuni si Kenzo Mabuni ce au lucrat impreuna cu
maestrii Inasa Sei, Nakahashi Hidetoshi,M. Benociel Pierre-Yves, Ogasahara Eiji, Didier
Francis. Prin combinatia stilurilor Shorin-Ryu si Shorei-Ryu (Suri-Te si Naha-Te),
maestrul Kenwa Mabuni din orasul Okinawa, a realizat stilul Shito-Ryu sau altfel denumit
“ Școala dreptății”.
În anul 1889 s-a născut fondatorul stilului To-De ce provenea dintr-o veche familie
de samurai și care a început să studieze cu maestrul Itosu Yasutsune. După ce Itosu s-a stins
din viată a întemeietorul stilului a continuat să practice sub îndrumarea lui Higashionnal
Kanryo. Având o structură corporală ce nu îl avantaja în artele marțiale el a dat dovadă de

21 Doru GALAN , 2007, Autoapărarea pentru studenți-anul I de studiu, Cluj Napoca, Editura Risoprint
22 http://www.wukf.ro/federatie/shito-ryu

17
putere și voință de caracter, devenind un adevarat expert în această artă. Cu trecerea anilor
el a reușit să devină inspector în cadrul poliției din Okinawa. Primul său dojo deschis a
fost cel din Okinawa, în anul 1924. Cu patru ani mai târziu, în anul 1928, fondatorul
hotărăște să se mute în Osaka, Japonia. Aici pune bazele unei noi scoli de arte marțiale și
în anul 1934 a redenumit stilul său Shito-Ryu.
Stilul Shito-Ryu se aseamănă cu stilul Shotokan dar are si elemente de diferențiere
pentru poziții din kata, care sunt mult mai înalțe. Aceste poziții sunt întâlnite si in Shotokan
dar sunt folosite cu denumirile vechi. Acest stil deține si kata proprii, precum: saifa,
seenshin, saipa, si kosaku. Anul 1952 este anul in care maestrul se stinge din viată. Putem
menționa numele unor celebrii elevi: Mayashi Teruo, Tani Chojiro, Ryusho Sakagami,
Uechi Kanei si altii.
Gichini Funkakoshi născut în anul 1868 a pus bazele stilului Shotokan sau sub o alta
denumire „Școala lui Shoto”, acest stil a suferit unele modificări create de fiul lui
Funkakoshi pe nume Yoshitake. Numele „ Școala lui Shoto” a fost preluat după porecla
maestrului. Acest stil a cunoscut și alte denumiri, precum: „ Școala bradului si a valului”,
culoarea de verde a bradului semnifică tinerețe și înnoirea continua a informațiilor iar prin
termenul „val” se pune in valoare efortul fizic ce trebuie realizat in săvârșirea acestor
principii. În cadrul antrenamentelor ce fac parte din acest stil, in special cele de kata și
kihon21, principalele poziții folosite sunt cele lungi și joase care ajuta la tonifierea
mușchilor de la picioare, însă sunt folosite și tehnicile mâinilor aproape in aceeași măsură
cu cea a picioarelor. Stilul prezinta foarte multe tipuri de katas-uri: Bassai, Jion, Heian,
Kancu, Tekki, Empi și altele. Acestea provin din orașul Okinawa și au fost modelate de
maestrul Funakoshi. El a schimbat anumite denumiri ce aveau fundamente chinezești
supunându-le influențelor japoneze, cat diferite tehnici.
„În cadrul Shotokan-ului s-a dezvoltat o ramură distinctă după moartea maestrului.
Astfel, Shotokai-ul condus de maestrul Shigeru Egami (1921-1981) care a urmat cel mai
stric metoda maestrului, caută atingerea unei trepte superioare a capacitaților mintale prin
exersarea aprofundată a katas-urilor” ( Majas Gabriel Bucher, Pag 52-53)
Reprezentanții cunoscuți ai stilului Shotokan: Keinosuke Enoeda – 9 Dan,
Masatoshi Nakayama – 9 Dan, Taiji Kase – 9 Dan, Hidetaka Nishivama – 9 Dan, Hirokaru
Kanzawa – 9 Dan si alții.

18
 În România, arta Karate-ului s-a desfășurat în ilegalitate. După anul 1990 apar
primele grupuri sportive. În țara noastră termenul de Karate a dus cu gândul la violență,
bătaie si huliganism. La început, Karate-ul a încercat să fie exclus din asociațiile sportive
pe același motiv și anume violența.
„În anul 1982 Hotărârea nr. 1253 din 27 august, emisă de Consiliul Național pentru
Educație Fizică și Sport a înfierat definitiv mișcarea, interzicând cu desăvârșire
practicarea Karate-ului sub orice forma in România”. Au existat și practicanți care au
activat în continuare artele marțiale considerând acest lucru o datorie morală.
Cu trecerea timpului și cu ajutorul maeștrilor ce au continuat sa practice artele
marțiale in ciuda obstacolelor le-au răspândit în întreaga țara cât și în afara acesteia și au
reușit să învingă interdicția pusă asupra acestei arte.
După anul 1989, moment în care a avut loc Revoluția, a luat naștere Federația
Română de Arte Marțiale ( F.R.A.M), care a înglobat toate disciplinele de arte marțiale.
După acest eveniment istoric au avut loc primele competiții oficiale și campionate la nivel
național. A fost nevoie de un mare efort pentru organizarea acestora dar mai ales pentru
promovarea Karate-ului în întreaga țara. În vederea promovării au fost realizate numeroase
tabere de antrenament si arbitraj, cu invitați de specialitate cu prestigiu internațional. După
o perioadă de muncă și perseverența au apărut și rezultatele sportivilor noștri în întrecerile
internaționale.
Cu oarecare părere de rău se poate afirma ca în perioada interdicției, Karate-ul avea
o formă mult mai apropiată de spiritul original al Karate-ului. Acum, Karate-ul pune foarte
mult accent pe numărul elevilor legitimați la cluburile sportive, pe rezultatele acestora,
precum și pe punctajul acumulat la nivelul clubului.
Cu timpul F.R.A.M a fost divizata în mai multe federații, fiecare având specificul
stilului: F.R. KEMPO, F.R.W.K.C, Federația Română de Karate F.R.K.

19
 CAPITOLUL II. Influenta artelor mariale asupra individului

2.1. Influenta artelor mariale asupra sistemului fizic

În domeniul artelor marțiale, pregatirea psiho-fizică reprezintă una din

componentele de bază.
Asigurarea unor indici superiori ai pregătirii fizice garanteaza obținerea unui
randament mare în procesul instructiv-educativ, baza îndeplinirii cu brio a obiectivelor
actuale și viitoare.
Partea fizică are un rol semnificativ și trebuie tratata prin prizma a trei aspecte:
➢ Dezvoltarea si ferfecționarea calităților motrice;
➢ Învățarea si perfecționarea unei mari varietăți de priceperi și deprinderi de
mișcare de bază;
➢ Dezvoltarea indicilor morfologici și funcționali ai organismului;
Varietatea situațiilor de autoapărare implică o pregătire fizică complexă și
multilaterală. Această pregătire se realizează cu ajutorul unor mijloace, metode si tehnici
diferite.

Dezvoltarea vitezei

Viteza este considerată o calitate motrică nativă ceea ce insemnă ca viteza se poate
dezvolta intr-o manieră destul de redusă prin antrenament. In continuare vom aduce in
discuție cateva exerciții reprezentative pentru dezvoltarea acesteia în cadrul
antrenamentelor de arte marțiale, inspirate din atletis:
➢ Exerciții de alergare, precum alergarea cu joc de glezne, cu genunchii sus, cu
pendularea gambelor înainte și înapoi, 20-30 metri, tempo ¾, și 4/4,
➢ Alergare cu pas lansat 60-80 metri, tempo ¾, si 2/4.
➢ Alergare cu start din picioare și sau de jos 30-50 metri, individual si in grup,
tempo ¾ si 4/4
➢ Alergarea accelerata 40-60 metri, tempo 2/4 si ¾

20
 ➢ Alergarea cu start lansat 10-30metri, cronometrat
➢ Alergarea cu pasi săriți 20-40 metri, tempo 4/4;
➢ Alergarea cu pași săltați 30-40 metri, tempo 4/4;
➢ Alergarea la vale 40-60, tempo 4/4;
➢ Sarituri ca mingea, executate pe unul sau ambele picioare, contrcronometru;
➢ Piruete repetate executate invers.

❖ Exercitii libere, executate in condiții ingreunate:

➢ Alergare cu start din picioare, peste anumite obstacole: gard de înălțime mică
sau medie (50-70cm), mingii medicinale, diferite obiecte;
➢ Acelasi exercițiu cu start de jos;
➢ Alegare accelerată cu diferite obiecte (prajină, gantere, mingie medicinala,
etc) pe distante 40-60 metri;
➢ Exercitii variate de aruncare și prindre a greutății cu o mână sau ambele
executate rapid;
➢ Exerciții de aruncare (a mingii de oină), de pe loc sau cu elan;
➢ Exercitii de alergare cu pași încruțișați, adăugați, etc,
➢ Exerciții de împins, smuls și aruncat cu îngreuiri mici, executate în viteză,
etc.

❖ Exerciții cu îngreuiri:

➢ Alergarea pe distanțe scurte, tempo 4/4;

➢ Alergare la vale
➢ Alergare la deal;
➢ Alergare pe trepte;
➢ Sărituri din ghemuit în ghemuit;
➢ Alergare peste mai multe obstacole joase;
➢ Pași săltați și săriți, executați pe teren plat sau în pantă;7
➢ Sărituri verticale.

21
 Dezvoltarea forței

Forța este o calitate motrică căreia practicanții de karte trebuie sa îi ofere o

importanță deosebită. Profesorii se pot folosii de exerciții din atletism pentru dezvoltarea
ei.
➢ Alergarea cu genunchii cat mai sus in nisip, apă sau pe zăpadă mare, serii pe
30-50 metri;
➢ Urcări si coborâri in scară fixă sau pe un suport improvizat bordură, bancă;
➢ Din stând cu fața la scara fixa, bratele apucate la nivelul capului, de o șipcă,
ridicare pe unul din picioare;
➢ Sărituri in lungime din ghemuit in ghemuit (broscuțe);
➢ Exercițiul anterior efectuat la deal;
➢ Aruncare mingii medicinale spre un partener printr-o execuție energică;
➢ Acelaș exercițiu sub formă de suveică: primește un singur student de la un
șir de colgi ( 10-15 ) care, după executarea aruncării se plasează la coada șirului;
➢ Culcat înainte cu fața in sus, mingea medicinală între glezne, ridicare
picioarelor fără a lăsa mingea sa cadă;

Dezvoltarea rezistenței

Tinându-se cont că este vizată dezvoltarea rezistenței de arte marțiale este de reținu
faptul ca rezistența este calitatea motrică care a trebuit sa beneficieze de o atenție deosebită
atât din partea profesorilor cât și din partea studenților. În literatura de specialitate este
menționat ca rezistența poate fi înbunătățita prin continuitate în procesul de pregătire chiar
si la vârste mai mari. Și pentru dezvoltarea rezistenței, antrenorii pot folosii și exerciții din
atletism care se bazează pe:
➢ Alergări repetate folosind tempo unform, moderat sau variat;
➢ Serii de alergare pe distanțe scurte 80-100metri pâna la 2000-3000 metri;
➢ Diferite forme de alergare, cu pas săltat sărit, lansat, în condiții atmosferice
sau de tern variate;

22
 Dezvoltarea îndemânării

“ Îndemînarea este capacitatea de a selecționa și a efectua rapid și corect acțiuni

motrice adecvate unor situații neprevăzute cu o eficiență crescută” 23
Ținând cont de cele menționate anterior, este de reținut că practicantul trebuie sa
aibă o capacitate dezvoltată care să ii premită o abordare spontană, efcienta și adecvată a
unor potențiale situații.
Și pentru dezvoltarea îndemânării sunt folosite exerciții si metode din atltism, după
cum urmează:
➢ executarea unor trasee aplicative complexe stbilite sau improvizate.
➢ Executarea exercițiilor care ajută la dezvoltarea simțului de echilibru precum
și la orientarea spațio-temporală.
➢ Antrenarea prin jocuri de mișcare care implică concentrare, stare emoțională
dar care sunt constructive.

Dezvoltarea supleții și a mobilității

Anumiți specialiști ai domeniului sunt de părere că suplețea și mobilitatea nu sunt

calități motrice. Însă eu am ales să le iau in calcul.
În domeniul autoapărarii mobilitatea și suplețea reprezintă cerințe de bază care nu
de puține ori influențează finalul unei confruntări.
Pentru a întării cele mai sus menționate putem aduce in discuție suplețea scăzută 24:
➢ Mărește perioada în care un sportiv poate să își însușească și perfecționeze
diferite acțiuni motrice;
➢ Favorizează accidentările;

23Galan Doru (2005), Nicu A. 1993

24Galan Doru –JU-JITSU, elemente de teorie, filozofie si metodică de antrenament, Editura EstFalia, București,
2005

23
 ➢ Defavorizează alte calități motrice;
➢ Reduce randamentul în efectuarea activitățiolor motrice;

Suplețea reprezintă combinația celor două calități motrice și anume forță și viteză.
Pentru dezvoltarea supleții se pot folosii aceleași exerciții folosite pentru dezvoltarea
individuală a fiecăruia dintre acestea. Exercițiile de stretcing, au o importanță deosebită în
creionarea mobilității individului. Aplecările, balansările, răsucirile, îndoirile și/sau
arcuirie sunt exerciții care stau la baza dezvoltării supleții.
Dintotdeauna lupta cu mâinile goale sau cu armele a reprezentat o modalitate de
etalare a supleței. Suplețea reprezintă o caracteristică de seamă cu care se pot mândrii
anuminte popoare, precum Coreea, Japonia, China etc.
Prin antrenamente repetate, lupta are ca principal rol consolidarea si perfecționare
autoapărării cu ajutorul unor deprinderi și priceperi specifice.
Principiile și deprinderile mai sus menționate pot fi catalogate după cum urmează:
➢ Sunt caracterizate prin: spontanietate, eficacitate si rapiditate;
➢ Solicită in mod calculat forța musculară;
➢ Adaptabilitate, sportivul trebuie să se folosească in mod eficient atât de un
spațiu restrâns ori larg,condiții de mediu, teren neted, lunecos sau denivelat.
➢ Respectă limitele legale impuse de regulamentul în vigoare.

2.2. Influenta artelor marțiale asupra sistemului psihic

Călirea psiho-fizică, în contextul lucrării de față, nu face referire numai la factorii

de mediu – soare, aer, apă care au o influentă asupra întăririi organismului.
Cel mai important aspect referitor la călirea psiho-fizică are în verere creșterea
rezistentei generale a organismului la activitatea nocivă a tuturor factorilor din mediul
extern, cum ar fi anumite boli, amplificarea rezistenței individului la durere, tenacitate,
stres, supraeforturi, abordarea efcientă și solutionarea situațiilor neprevăzute, etc.
În continuare vom vorbi despre calitățile moral volatile ale indivizilor care practiă
arte marțiale sau orice sport de luptă:

24
 ➢ caltăți volitive remarcabile (dorință de autodepășire, tenacitate, spirit de
autoperfecționare, etc.)
➢ Spirit de disciplină și ordine;
➢ Spirit de toleranță și întrajutorare;
De asemenea, practicarea artelor marțiale influențeaza pozitiv peste limita
normalului și aptitudinile coordinative precum: orientarea spațio-temporală, reacțiile
spontane, simțul echilibrului, simtul tactil, simțul ritmului , etc. aspecte care care
influențează pozitiv activitatea cotidiană.

25
 CAPITOLUL III. Caracteristici psiho-fizice la adolescenți

Una dintre perioadele importante în dezvoltarea umană este perioada adolescenței.

Pe parcursul ei individul se confruntă cu tot felul de schimbări fizice, psihice, biologice,
morale, etc. și mai ales apar manifestări psihice individuale specifice.
Perioada de adolescență este considerată o perioadă puțin mai liniștită față de cea
precedentă, deoarce individul devine mult mai conștient cu privire la mediul social.
Caracteristicile25 cele mai importante ale adolescenței sunt:
✓ Dezvoltarea conștiinței de sine;
✓ Afirmarea propriei personalități;
✓ Integrarea treptată în valorile vieții.
Adolescența se manifestă prin autoreglare, prin conștiință ca existență proprie se
deosebește substanțial de a celorlalti oameni, reprezentănd o valoare care trebuie pretuită
și respectată.
Caracteristicile pshiho-fizice la adolescenți care au precum :
✓ Sensibilitatea,
✓ Gândirea,
✓ Memoria,
✓ Atentia,
✓ Imaginația,
✓ Afectivitatea,
✓ Voință,

25 http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/perioadaadolescentei.php

26
 PARTEA II: Elaboarea cercetării

Lucrarea noastră are ca și scop principal învățarea și perfecționarea din punct de

vedere mental a primelor cinci Pinan-uri existente în stilul de karate Shito-Ryu. Pentru a
îndeplini acest scop, lucrarea se bazează pe două grupe de elevi care au în componență
sportivi de la doua cluburi sportive, iar grupele respective se împart în grupa de control și
grupa experimentală.
Prin intermediul exercițiilor de tip kihon, precum și prin repetarea în gând a
elemntelor de kata, elevii se familiarizează cu metodele de învățre și perfecționare a
elementelor tehnice de kata.
Vom avea o viziune cât mai clara asupra katas-urilor prin intermediul
experimentului psihopedagogic, deoarece acesta este realizat ținându-se seamă de
metodele de învățare și perfecționare conforme cu planul de antrenament al Federația
Română de Karate W.K.C. (World Karate Confederation), plan ce are în vedere
antrenamentul de tip ideomator sau mental cum este specificat în literatura de specialitate,
care poate desemna o metodă independentă de autoreglare.
Capitolele și subcapitolele proiectului nostru surprind elemente esențiale ale
tematicii, care pot rezulta atât din antrenamentele cu caracter sportiv, precum și din cele cu
caracter mental. Nivelul cunoștințelor va fi verificat prin intermediul unui test de
cunoașterea unuia din katas-urile aferente stilului Shito-Ryu (Taikyoku Shodan).
În cadrul competiției „CUPA FLACĂRA MORENI” va avea loc verificarea finală
a elevilor ce fac componența grupei experimentale. Aceștia urmează să demonstreze că
acest tip de antrenament, bazat pe învățarea și perfecționarea mentală a katas-urilor ajută
la creșterea performanțelor sportive și că o vor fie cei mai buni.
Făcându-se referire la metodele de învățare și perfecționare mentală a katas-urilor,
trebuie să se țină cont de complexitatea căpătată de întregul proces prin care un elev poate
învăța o kata și anume tehnicile specifice și comportamentul de luptă adecvat.
Pe lângă descrierea și analiza metodei de învățare și perfecționare a katas-urilor,
lucrarea noastră are ca sarcini și analiza amănunțită a rezultatelor la care au ajuns sportivii
ce au fost supuși testări, precum și monitorizarea deprinderilor și calităților motrice ale
acestora.

27
 Alături de sarcinile punctate anterior, lucrarea ”Influența artelor marțiale asupra
sistemului psiho-fizic la adolecenți” are în vedere și motivația ca proces psihologic .
Motivația reprezintă “ansambulul factorilor dinamici care determină conduita unui
individ”(Sillamy, 1966,pg 85) sau “totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că
sunt înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe
fiziologice sau idealuri abstracte” (AI. Roșca, 1943, pg 80).
“Motivația creză energiile mentale necesare unei activități sau conduite umane,
este forța motrică nemijlocită a dezvoltării psiho-fizice.”26 Motivația are la bază
următoarele caracteristici: preferințe, aspirații, cerințe, dorințe, modele, trebuințe.
Cum disciplina karate, ajută foarte mult la reglarea comportamentului individului,
este de menționat că motivația este o verigă indispensabilă în acest proces. Așadar,
motivația sportivilor trebuie să fie bine dozată pentru atingerea obiectivelor și obținera
celor mai bune rezultate.
Elaborarea proiectului nostru are drept experiment psihopedagogic, antrenamentul
mental. Grupa experimentală va beneficia de acest tip de antrenament pentru a se putea
verifica dacă tip de antrenament este profitabil sau nu.
Antrenamentul mental sau ideomotor (Holdevici I., 2007), reprezintă: „Repetarea
mentală, intenționată și sistematică a unui act motor”. Creierul nostru are capacitatea de a
reactualiza, prin cuvânt, experiența perceptiv-motrică dobândită prin exersare. Exactitatea
este foarte importantă pentru un sportiv de performanță. Antrenamentul mental a mai fost
definit ca:” proces de menținere și consolidare a reprezentărilor mișcărilor și acțiunilor,
având ca efect activarea formațiilor neuro-musculare și astfel creșterea eficienței lucrului
practic”27. Antrenamentul mental e folosit pentru perfecționare și nu pentru învățare. Nici
o formă de pregătire psihologică nu are efect în lipsa pregătirii tactice și fizice. Nu putem
înlocui pregătirea fizică cu antrenamentul mental.

26 http://autoaparare-fizica.ro/psihologia-activitatii-sportive-motivatia
27 http:// PSIHOLOGIA-SPORTULUI-ID-2012.pdf

28
 CAPITOLUL IV. Activitățile și rezultatele primei etape de cercetare

4.1. Locul și subiectul cercetării

După o bună perioadă în care a avut loc învățarea și perfecționarea katas-urilor, este
organizată competiția “CUPA FLACARA MORENI”. În cadrul acestei întreceri sportive
se vor întalni cele două echipe. Prima execuție o să fie a grupei control, iar mai apoi are
loc execuția grupei experimentale.
In regulametul intern de karate este specificată ținuta oficială, și nume concurenții
trebuie să participe în kimono 28. In caz contrar, aceștia au la dispoziție un minut pentru a
se schimba. Dacă nici după acest minut, sportivul în cauză nu se prezintă în ținuta
obligatorie, va fi eliminat. Ca și precizare putem menționa că bluza de karate-gi nu poate
fi scoasă în timpul demonstrației.
În funcție de poziționarea în tatami29, concurenții vor purta centuri de culori diferite.
Concurentul AKA30 va avea centura de culoare rosie, iar concurentul AO31 centură de
albastră.
În cadul competițiilor de kata, întrecerile pot fi atât individuale sau pe echipe.
Probele individuale constau în demonstrații pe secțiuni diferite, și anume feminin și
masculin. Echipele sunt formate din trei persoane și fiecare echipă trebuie să fie exclusiv
feminină sau exclusiv feminină, ceea ce însemnă că în competiții nu pot participa echipe
mixte.
Concurenții trebuie să execute două tipuri de kata, după cum urmează: kata de tip
Shitei (obligatorie) în meciurile eliminatorii, iar kata de tip Tokui (libera) în meciurile de
semifinală și în meciurile pentru medalii.
Inainte de a începe demonstrația, atât concurenții AKA cât și concurenții AO vor
comunica brigadei de arbitri delagata la suprafața la care participă aceștia, kata aleasă spre
execuție. Numele katas-ului ales va fi afișat pe tabela de marcaj.

28 Kimono-îmbracamintea specifică unui karateca

29 Tatami este o saltea folosită ca pardoseală în camerele tradiționale japoneze.
30 AKA-roșu
31 AO-albastru

29
 Pentru ambele tipuri de kata, regulametul acceptă variații provenite din școala de
predare a fiecărui concurent.
Kata nu trebuie să se repete de la o rundă la alta, ceea ce înseamnă că din moment
ce un concurent a execuitat o kata, acesta nu mai are dreptul să o mai folosească din nou.
Concurenții participanți la categoria kata pe echipe vor executa o demonstratie a
semnificației de kata Bunkai. Bunkai-ul nu trebuie să se încadreze într-un interval de timp
de trei minute. Salutul de la finaulul Bunkai-ului este foarte important. În cazul în care
acesta nu este executat, echipa va fi descalificată.
Comisia de arbitraj a fiecărui meci are în componență Șeful de suprafață și un număr
de cinci sau trei Judecători. Niciunul dintre arbitrii nu trebuie să fie din același club
respectiv federație cu participanții. Judecătorul principal este pozitionat la mijlocul
suprafeței suprafeție competiționale, cu fața la sportivi, iar restul arbitrilor sunt poziționați
la colțurile suprafeței. In cazul în care, există un deficit de personal, competiția se va
desfășura cu doar trei arbitrii, aceștia fiind distribuiți sub formă de triunghi.
Pentru a stabili câștigătorul, brigada de arbitrii va avea în vedere următoarele
criterii:
❖ „demonstrație realistica a înțelesului de kata.
❖ Timing bun, viteza, echilibru si focalizarea forței (KIME).
❖ Folosirea corecta si potrivita a respirației.
❖ Focalizarea corecta a atenției (CHAKUGAN) si concentrarea.
❖ Poziția corecta a picioarelor (DACHI), cu încordarea potrivita in picioare si
așezare ferma pe podea.
❖ Încordarea potrivita a abdomenului (HARA).
❖ Forma corecta (KIHON).
❖ La Kata pe echipe se mai adaugă si sincronizarea fără indicații din afara.”
(Regulament de arbitraj, Shito-Ryu, 2014, pag 4)

Participanții pot fi descalificați:

30
 ❖ „Când întrerupe exercițiul;
❖ Când cade sau își pierde serios echilibrul;
❖ Când executa un kata diferit de cel anunțat;
❖ Face o pauza distincta sau se oprește câteva secunde din execuție;
❖ Când uita o tehnica sau adaugă o mișcare in plus;
❖ Când depășește timpul limita de 3 minute pentru execuția Bunkai-ului;
❖ Când comite grave greșeli;
❖ Când modifica direcția (Enbusen) si intra in coleziune cu Judecătorul.”
(Regulament de arbitraj, Shito-Ryu,2014, pag 4)
Sportivii participanți la Competiția „CUPA FLACARA MORENI” și nu numai
trebuie să execute fiecare kata ținând cont de principiile și valorile tradiționale ale karate-
ului. Din prestația lor trebuie să reiasă putere, vigoare, viteză, echilibru și ritm.
Atunci când se ia decizia, arbitrii trebuie să țină cont dacă sportivii au recurs la
tragerea de timp sau dacă au acut pauze prelungite înainte de începerea katas-ului sau pe
parcursul întregii demonstrații.
În întrecerile pe echipe, sincronizarea reprezintă veriga indispensabila.
Desfășurarea efectivă a competiției de kata se face prin alinierea în perimetrul
spațiului de meci a celor doi concurenți ca răspuns la numele lor de AKA și AO. AKA va
purta centura roșie, iar AO centura albastră. Ei se vor așeza în fața arbitrului central și vor
executa salutul pentru comisia de arbitraj, după aceea concurentul Ao se va retrage în afara
tatamiulul. Acum, Aka se deplasează pe tatami pentru a se așeza în poziția de start, după
care salută și pronunță denumirea katas-ului ce urmează să îl execute. După finalizare,
urmează AO respectă același fir al acțiunii, iar mai apoi ambii concurenți pășesc pe
suprafață pentru a aștepta decizia Comisiei de arbitraj.
Pentru desemnarea câștigătorului, Judecătorii vor avea în mână câte un steguleț roșu
și unul albastru, iar aceștia îl vor ridica pe cel a cărui culoare corespunde concurentului
câștigător în momentul în care judecătorul principal va striga Hantei și în fluier pe două
tonuri.
In continuare am decis să vă prezentăm lista cu katas-urile obligatorii si la alegere
pentru care pot opta sportivii participanți la „CUPA FLACĂRA MORENI”. Listele sunt

31
de o complexitate semnificativă, deoarece sunt conforme cu regulamentul de karate, al
stilului Shito-Ryu, aplicat la nivel național și internațional. (Regulament de arbitraj, Shito-
Ryu, 2014, pag 7)

„LISTA DE KATA OBLIGATORII (SHITEI KATA)

✓ Aoyagi
✓ Ananko
✓ Hean/Pinan 1 - 5
✓ Shinsei Ichi – Ni
✓ Chi No Kata
✓ Ten No Kata
✓ Rohai
✓ Matsumura Rohai
✓ Jion
✓ Jitte
✓ Jiin
✓ Niseishi
✓ Bassai Sho - Dai
✓ Kosokun Sho
✓ Saifa
✓ Seienchin
✓ Shisochin
✓ Shiho Kosokun
✓ Sochin

32
 LISTA CU KATA LIBER ALESE ESHRKF (TOKUI KATA)

✓ Annan 1 - 2
✓ Ananko
✓ Aoyagi
✓ Bassai Sho
✓ Bassai Dai
✓ Gojushiho
✓ Haufa
✓ Hakucho
✓ Heiku
✓ Hean/ Pinan 1 - 5
✓ Chi No Kata
✓ Chintei
✓ Chinto
✓ Chatan Yara Kushanku
✓ Ishimine Bassai
✓ Itosu Rohai 1 - 2 - 3
✓ Jitte
✓ Jiin
✓ Jion
✓ Juroku
✓ Kosokun Sho
✓ Kosokun Dai
✓ Kururunfa
✓ Matsukase
✓ Matsumura Bassai
✓ Matsumura Rohai
✓ Myojo
✓ Naifanchin 1 -2 - 3
✓ Nipaipo

33
 ✓ Niseishi
✓ Pachu
✓ Paiku
✓ Papuren
✓ Rohai
✓ Saifa
✓ Sanchin
✓ Sanseru
✓ Seienchin
✓ Seisan
✓ Shiho Kosokun
✓ Shimpa
✓ Shinsei Ichi
✓ Shinsei Ni
✓ Shisochin
✓ Sochin
✓ Suparinpei
✓ Tensho
✓ Ten No Kata
✓ Tomari Bassai
✓ Unshu
✓ Wanshu.”

4.2. Definirea mijloacelor și metodelor folosite în prima etapă a cercetării

Partea de cercetare a lucrării noastre se bazează pe doua teste la care au fost supuși
sportivii ce fac componența gupei de control și a grupei experimentale.
Prima etapă a cercetării se va concretiza prin Testul I.
În cadrul Testului I fiecare sportiv va fi punctat în funcție de performanțele sale
obținute la probele individuale, iar în cadrul Testului II la cele de echipe.

34
 REZULTATUL GRUPEI EXPERIMENTALE - TESTUL I

Nr. Nota

crt. Subiecți Ritm Tehnica Kime32 Expresivitate Respiraţie Timing Total

1. Subiecul 1 0.9 1 1 1 0.8 0.8 5.50

2. Subiecul 2 0.8 0.9 1 0.9 0.9 0.8 5.30

3. Subiecul 3 0.7 0.9 1 0.9 0.9 0.8 5.20

4. Subiecul 4 0.9 0.9 0.9 0.9 0.8 0.9 5.30

5. Subiecul 5 0.9 1 1 1 0.9 0.8 5.60

6. Subiecul 6 1 1 1 0.9 0.9 0.8 5.60

7. Subiecul 7 0.9 0.8 0.9 0.9 0.9 0.9 5.30

8. Subiecul 8 1 1 1 0.8 0.8 0.8 5.40

9. Subiecul 9 1 0.8 0.9 0.9 0.9 0.7 5.20

10. Subiecul 10 1 1 1 0.9 0.9 0.8 5.60

11. Subiecul 11 0.9 1 1 0.8 0.9 0.8 5.40

12. Subiecul 12 1 1 1 0.9 0.8 0.9 5.60

Total 11.0 11.3 11.7 10,3 10.4 9.8 65.4

Figura 4.3-1

32 Kime-decizie finala

35
 Performanțele grupei de control sunt gestionate în tabelul următor:

REZULTATUL GRUPEI DE CONTROL - TESTUL I

Nr. Nota
crt. Subiecți Ritm Tehnică Kime Expresivitate Respiraţie Timing Total
1. Subiecul A 0.8 0.8 0.9 0.9 0.7 0.8 4.90

2. Subiecul B 0.9 0.7 0.8 0.8 0.8 0.8 4.80

3. Subiecul C 0.8 0.9 0.7 0.8 0.9 0.8 4.90

4. Subiecul D 0.8 0.7 0.8 0.8 0.9 0.8 4.80

5. Subiecul E 0.8 0.8 1 0.8 0.8 0.9 5.10

6. Subiecul F 0.7 0.7 0.9 0.8 0.9 0.8 4.80

7. Subiecul G 0.8 0.8 0.9 0.9 0.8 0.9 5.10

8. Subiecul H 1 1 1 0.9 0.9 0.9 5.70

9. Subiecul I 0.9 1 1 0.9 0.9 0.9 5.60

10. Subiecul J 0.8 1 1 0.9 1 0.9 5.60

11. Subiecul K 0.8 0.9 0.9 039 0.8 0.9 5.20

12. Subiecul L 0.9 1 1 0.8 0.9 0.8 5.40

Total 9.0 10.1 10.5 10.2 10.3 10.1 59.9

Figura 4.3-2
In vederea comparării rezultatelor obținute în urma primei testări, s-au calculat
sumele totale aferente fiecărui sportiv și criteriu în parte.
În acest fel, grupa experimentală a înregistrat un total de 11 puncte pentru criteriul
ritm obținând astfel un avantaj de 2 puncte față de grupa de control care a dobândit
numai 9 puncte. La tehnică, tot echipa experimentală este fruntașă cu un rezultat de 11.3
puncte, față de 10.1 ale grupei de control. Și de această dată diferența este una
semnificativă și depășește un punct.

36
 Avantajul este menținut și pentru criteriul kime unde grupa experimentala deține
11.7, iar cea de control doar 10.5.
Expresivitatea reprezintă criteriul care a înregistrat cea mai mică diferență între
grupe, și anume 0.1, rezultatele fiind de 10.3 pentru grupa experimentală și 10.2 pentru
cea de control.Tot cu o diferență de numai 0.1 puncte avem și criteriul respirație, unde
grupa experimentală are un punctaj de 10.4, iar cea de control de 10.4.
Timingul nu mai aduce o diferență foarte mare, însă singurul criteriu care aduce un
avantaj grupei de control în fața cei experimentale cu un punctaj de 10.1, față de 9.8.
După cum putem deduce, avantajul în această întrecere îl posedă sportivii ce fac
componența grupei experimentale cu un punctaj total de 65,4 față de 59,9 al celor din
grupa de control. Criteriile care fac diferența sunt ritmul, elementele tehnice dar si kime-
ul. Se are în vedere îmbunătățirea timing-ului grupei experimentale, întru-cât acesta a
înregistrat o diferență defavorabilă.
Este de menționat că grupa experimentală posedă rezultate mult mai bune datorită
antrenamentului mental pe care l-au efectuat sportivii din această grupă.
Pe baza mediei aritmetice a parametrilor de evaluare, a fost realizată reprezentarea
grafică a Testului I pentru grupa de control și cea experimentală.
Graficul cuprinde ca legendă grupele componente, și anume grupa de control și
grupa experimentală.
Pe axa verticală putem observa punctele obținute, iar axa orizontală cuprinde
parametri evaluare de care s-a ținut cont în cadrul Competiției „CUPA FLACĂRA
MORENI”

Figura 4.3-3

37
 CAPITOLUL V. Aplicarea metodelor experimentale

5. Metode de pregătire fizică

5.1. Metode de pregătire fizică pentru dezvoltarea forței

Forța este o calitate motrică căreia practicanții de karte trebuie sa îi ofere o

importanță deosebită. Profesorii se pot folosii de exerciții din atletism pentru dezvoltarea
ei.
➢ Alergarea cu genunchii cat mai sus in nisip, apă sau pe zăpadă mare, serii pe
30-50 metri;
➢ Urcări si coborâri in scară fixă sau pe un suport improvizat bordură, bancă;
➢ Din stând cu fața la scara fixa, bratele apucate la nivelul capului, de o șipcă,
ridicare pe unul din picioare;
➢ Sărituri in lungime din ghemuit in ghemuit (broscuțe);
➢ Exercițiul anterior efectuat la deal;
➢ Aruncare mingii medicinale spre un partener printr-o execuție energică;
➢ Acelaș exercițiu sub formă de suveică: primește un singur student de la un
șir de colgi ( 10-15 ) care, după executarea aruncării se plasează la coada șirului;
➢ Culcat înainte cu fața in sus, mingea medicinală între glezne, ridicare
picioarelor fără a lăsa mingea sa cadă;

5.2. Metode de pregătire fizică pentru dezvoltarea supleței

Anumiți specialiști ai domeniului sunt de părere că suplețea și mobilitatea nu sunt

calități motrice. Însă eu am ales să le iau in calcul.
În domeniul autoapărarii mobilitatea și suplețea reprezintă cerințe de bază care nu
de puține ori influențează finalul unei confruntări.

38
 Pentru a întării cele mai sus menționate putem aduce in discuție suplețea scăzută 33:
➢ Mărește perioada în care un sportiv poate să își însușească și perfecționeze
diferite acțiuni motrice;
➢ Favorizează accidentările;
➢ Defavorizează alte calități motrice;
➢ Reduce randamentul în efectuarea activitățiolor motrice;

Suplețea reprezintă combinația celor două calități motrice și anume forță și viteză.
Pentru dezvoltarea supleții se pot folosii aceleași exerciții folosite pentru dezvoltarea
individuală a fiecăruia dintre acestea. Exercițiile de stretcing, au o importanță deosebită în
creionarea mobilității individului. Aplecările, balansările, răsucirile, îndoirile și/sau
arcuirie sunt exerciții care stau la baza dezvoltării supleții.
Dintotdeauna lupta cu mâinile goale sau cu armele a reprezentat o modalitate de
etalare a supleței. Suplețea reprezintă o caracteristică de seamă cu care se pot mândrii
anuminte popoare, precum Coreea, Japonia, China etc.
Prin antrenamente repetate, lupta are ca principal rol consolidarea si perfecționare
autoapărării cu ajutorul unor deprinderi și priceperi specifice.
Principiile și deprinderile mai sus menționate pot fi catalogate după cum urmează:
➢ Sunt caracterizate prin: spontanietate, eficacitate si rapiditate;
➢ Solicită in mod calculat forța musculară;
➢ Adaptabilitate, sportivul trebuie să se folosească in mod eficient atât de un
spațiu restrâns ori larg,condiții de mediu, teren neted, lunecos sau denivelat.
➢ Respectă limitele legale impuse de regulamentul în vigoare.

5.3. Metode de pregatire fizică pentru dezvoltarea anduranței

Anduranța reprezintă capacitatea individului de a rezista la eforturi fizice.

33Galan Doru –JU-JITSU, elemente de teorie, filozofie si metodică de antrenament, Editura EstFalia, București,
2005

39
 Anduranța poate fi dezvoltată prin exercițiile de izometrie. Acestea seconcretizează
printr-o serie de poziții statice ale corpului. Ele solicită anumite grupe de mușchi. In cadrul
antrenamentului se apeleaza la acestea pentru exersarea echilibrului si a pozitiilor
intermediare din cadrul anumitor lovituri, si ca tip de exercitii alternative in cadrul
programului de anduranta de la sfarsitul programului.
Exemple:
-picioarele ridicate la 45 grade, flotări în apropiat, abdomene, genunflexiuni cu
greutăți;
-„poziția fluturelui”, flotări în pumni sau degete, bricege, genunflexiuni cu lovitura;
-„poziția superman”, flotări cu bătai din palme, extensii lombare, presă;
-„poziția de asteptare”34 flotări într-o maână, abdomene laterale, sărituri cu
genunchii la piept;

34 https://seishitsuryu.wordpress.com/antrenament/incalzire-mobilitate-si-anduranta/

40
 CAPITOLUL VI. Activitățile și rezultatele ultimei etape de cercetare

6.1. Activități desfășurate în ultima etapă cercetării

După cum am menționat anterior în cadrul Testului II putem observa prestația
sportivilor la proba de kata echipe sub forma de calificative.
Performanțele grupei experimentale sunt gestionate în tabelul următor:
REZULTATUL GRUPEI EXPERIMENTALE - TESTUL II

Nr Nota

crt Ritm Tehnica Kime Sincronizare Respiraţie Timing Total

Subiecți
Subiecul 1
1. 1 1 1 0.9 0.9 0.9 5.70

Subiecul 2
2. 0.9 0.9 1 0.9 0.9 0.8 5.40

Subiecul 3
3. 0.9 0.9 1 0.9 0.8 0.9 5.40

Subiecul 4
4. 0.8 0.9 0.9 0.9 0.9 0.8 5.20

Subiecul 5
5. 0.9 1 1 0.9 1 0.9 5.70

Subiecul 6
6. 1 1 1 0.9 0.9 0.9 5.70

Subiecul 7
7. 0.9 0.9 1 0.9 0.9 0.9 5.50

Subiecul 8
8. 0.9 1 1 0.9 0.9 0.8 5.50
Subiecul 9
9. 1 1 1 0.9 0.9 0.9 5.70

Subiecul 10
10. 0.9 0.9 1 0.9 0.9 0.8 5.40

Subiecul 11
11. 0.9 1 1 0.9 0.9 0.9 5.60

Subiecul 12
12. 0.9 0.9 1 0.9 0.9 0.9 5.50

Total 11.
0 11,3 11.9 10.8 10.9 10.4 66.3

Figura 6.1-1

41
 REZULTATUL GRUPEI DE CONTROL - TESTUL II

Nr Nota

crt Subiecți Ritm Tehnică Kime Sincronizare Respiraţie Timing Total

1. Subiecul A 0.9 0.9 0.9 0.9 0.8 0.8 5.20

2. Subiecul B 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 5.40

Subiecul C
3. 0.8 0.8 0.8 0.8 0.9 0.9 5,00

4. Subiecul D 0.9 0.9 0.9 0.9 0.8 0.9 5.30

5. Subiecul E 0.9 1 1 0.9 0.9 0.8 5.50

6. Subiecul F 0.8 0.8 0.9 0.9 0.9 0.9 5,20

7. Subiecul G 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 5.40

8. Subiecul H 1 1 0.9 0.9 0.9 0.9 5.60

9. Subiecul I 0.9 0.9 1 0.9 0.9 0.8 5.40

10. Subiecul J 0.9 0.9 1 0.9 1 0.9 5.60

11. Subiecul K 0.8 1 1 0.9 0.9 0.9 5.50

12. Subiecul L 0.9 0.9 1 0.9 0.9 0.8 5.40

TOTAL 10.6 10.9 11.2 10.7 10.7 10.4 64.5

Figura 6.2-2

6.2. Analiza rezultatelor din ultima etapă

In vederea comparării rezultatelor obținute în urma ultimei testări, s-au calculat
sumele totale aferente fiecărui sportiv participant la proba de echipe și a fiecărui criteriu
de evaluare în parte.
În acest fel, grupa experimentală a înregistrat un total de 11 puncte pentru criteriul
ritm obținând astfel un avantaj de 0.4 puncte față de grupa de control care a dobândit
numai 10.6 puncte.

42
 La tehnică, tot echipa experimentală este fruntașă cu un rezultat de 11.3 puncte,
față de 10.9 ale grupei de control. De această dată diferența este una semnificativă și este
de aproximativ un punct.
Avantajul este menținut și pentru criteriul kime unde grupa experimentala deține
11.9, iar cea de control doar 10.7.
Sincronul reprezintă criteriul care a înregistrat cea mai mică diferență între grupe,
și anume 0.1, rezultatele fiind de 10.8 pentru grupa experimentală și 10.7 pentru cea de
control.
Tot cu o diferență similară este și cea de numai 0.2 puncte înregistrată pentru
criteriul respirație, unde grupa experimentală are un punctaj de 10.9, iar cea de control de
10.7.
Timing-ul este singurul criteriu din cadrul experimentului care înregistrează
aceleași valori pentru ambele grupe, și anume 10.4 puncte.
După cum putem deduce, avantajul în această întrecere îl posedă sportivii ce fac
componența grupei experimentale cu un punctaj total de 66, 3 față de 64,5 al celor din
grupa de control. Criteriile care fac diferența sunt sunt ritmul, elementele tehnice dar si
kime-ul. Se are în vedere îmbunătățirea timing-ului grupei experimentale, întru-cât acesta
a înregistrat o diferență defavorabilă.
Este de menționat că grupa experimentală posedă rezultate mult mai bune datorită
antrenamentului mental pe care l-au efectuat sportivii din această grupă.
Pe baza mediei aritmetice a parametrilor de evaluare, a fost realizată reprezentarea
grafică a Testului II pentru grupa de control și cea experimentală.
Graficul cuprinde ca legendă grupele componente, și anume grupa de control și
grupa experimentală.
Pe axa verticală putem observa punctele obținute de sportivii participanți la proba
echipe, iar axa orizontală cuprinde parametri evaluare de care s-a ținut cont în cadrul
Competiției „CUPA FLACĂRA MORENI”

43
 Figura 6.2-1
În continuare am decis să prezentăm graficul evoluției experimentale pe parcursul
testului I și testului II pentru fiecare grupa in parte.
Legenda reprezentației grafice face trimitere la grupa experimentală. Axa verticala
indica punctajele atinse, iar cea orizontala testele.

Figura 6.2-2

44
 Figura 6.2-3

Legenda reprezentației grafice face trimitere la grupa de control, iar axa verticala
indica punctajele atinse, iar cea orizontala testele.

45
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Considerăm că antrenamentul mental este benefic tuturor sportivilor, dar mai ales
practicanților de arte marțiale prin prisma faptului că se poate efectua:
✓ Atât în sala de antrenament cât și în aer liber,
✓ Atât înainte de antrenament cât și după,
✓ Atât înainte de competiție cât și după (pentru a verifica elementele ce pot fi
îmbunătățite),
✓ Atât de către persoanele de sex feminin cât și de cele de sex masculin,
✓ Atât de către copii cât și de adulți sau chiar vârstnici, etc.
Propunem introducerea antrenamentului mental în cadrul antrenamentului fizic și
chiar în cadrul orelor de Educație fizică și sport, deoarece acesta, având ca principală
caracteristică autoreglarea, îl ajută pe individ să se dezvolte armonios din punct de vedere
psihic prin canalizarea energiei în lucruri constructive.
Se recomandă ca antrenamentul să fie compus din kata și kumite, pentru a se
menține realitatea în luptă.
Mai mult decat atat, pentru rezultate deosebite, încurajăm studiul individual ca o
completare a antrenamentului clasic.
Suntem de părere că dotarea Dojo-ului cu oglinzi ar ajuta practicantii să se
autocorecteze, folosindu-se de propriile imagini.
Pentru cresterea ego-ului si pentru a căpăta experientă, practicantii de arte martiale
sunt indrumati sa participe la un numar cat mai mare de competitii.

46
 BIBLIOGRAFIE

➢ Deliu, D. - Karate-Do, Editura ANEFS, Bucureşti, 2000

➢ Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Editura Univers Enciclopedic,
1996
➢ Autoapararea pentru studeți- anul I de studiu, Doru GALAN, Editura
Risoprint Cluj-Napoca, 2007
➢ Autoapararea pentru studeți- anul al II-lea de studiu, Doru GALAN, Editura
Risoprint Cluj-Napoca, 2007
➢ D. Galan, - JU-JITSU, elemente de teorie, filozofie şi metodică de
antrenament, Editura EstFalia, Bucureşti , 2005
➢ CÂRSTEA GHEORGHE – Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului,
Ed. Universul, Bucureşti, 1993
➢ D. Galan, - JU- JITSU, elemente de teorie, filozofie şi metodică de
antrenament, Editura EstFalia, Bucureşti, 2005
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Goju-Ryu#Termenul
➢ http://www.wukf.ro/federatie/goju-ryu
➢ http://www.wukf.ro/federatie/shito-ryu

47
 ANEXE

Anexa 1

PINAN SHODAN35

35Exemplificarea katas-ului este realizată de către sportivul Bătăiosu Ion Albert, multiplu Campion Mondial, Shiyo-
Ryu

48
49
50
51
 Anexa 2

PINAN NIDAN36

52
53
25Exemplificarea katas-ului este realizată de către sportivul Bătăiosu Ion Albert, multiplu Campion Mondial, Shiyo-
Ryu

54
 Anexa 3

PINAN SANDAN37

55
56
26Exemplicicarea katas-ului este realizată de către sportivul Bătăiosu Ion Albert, multiplu Campion Mondial, Shiyo-
Ryu

57
 Anexa 4

PINAN YODAN38

38Exemplificarea katas-ului este realizată de către sportivul Bătăiosu Ion Albert, multiplu Campion Mondial, Shiyo-
Ryu

58
59
60
27Exemplificarea katas-ului este realizată de către sportivul Bătăiosu Ion Albert, multiplu Campion Mondial, Shiyo-
Ryu

61
 Anexa 5

PINAN GODAN39

62
63
64
28Exemplificarea katas-ului este realizată de către sportivul Bătăiosu Ion Albert, multiplu Campion Mondial, Shiyo-Ryu

65
 Anexa 6

TABEL NOMINAL CU SPORTIVII DIN GRUPA EXPERIMENTALĂ

Durata de
Nr crt. Subiecți Grad(kyu) Vârstă practică Katas-uri cunoscute Observaţii

1 . Subiectul 1 2 Dan 17 ani 10 ani Taikyoku Shodan

Taikyoku Shodan
Subiectul 2 2 Dan 18 ani 10 ani
2.

Subiectul 3 2 Dan 16 ani 7 ani

3. Taikyoku Shodan/Nidan
Subiectul 4 2 Dan 15 ani 5 ani
4. Taikyoku Shodan

Subiectul 5 8 kyu 14 ani 6 ani

5. Taikyoku Shodan/Nidan

8 kyu 16 ani 5 ani Taikyoku Shodan/Nidan

6. Subiectul 6
Subiectul 7 8 kyu 16 ani 9 ani
7. Taikyoku Shodan/Nidan
Subiectul 8 8 kyu 18 ani 11 ani Taikyoku Shodan/Nidan
8.
9. Subiectul 9 7 kyu 15 ani 8 ani Taikyoku Shodan/Nidan

10 . Subiectul 10 8 kyu 15 ani 9 ani Taikyoku Shodan/Nidan

Subiectul 11 8 kyu 15 ani 8 ani Taikyoku Shodan
11.
Taikyoku Shodan
Subiectul 12 7 kyu 17 ani 5 ani
12.

66
 TABEL NOMINAL CU SPORTIVII DIN GRUPA DE CONTROL

Durata de
Nr crt. Subiecți Grad(kyu) Vârstă practică Katas-uri cunoscute Observaţii

1 . Subiectul A
6 kyu 15 ani 4 ani
Taikyoku Shodan

Taikyoku Shodan
6 kyu 15 ani 4 ani
Subiectul B
2.

6 kyu 15 ani 4 ani

3. Taikyoku Shodan/Nidan
Subiectul C
5 kyu 16 ani 2 ani
4. Taikyoku Shodan
Subiectul D
6 kyu 16 ani 4 ani
Subiectul E
5. Taikyoku Shodan/Nidan

Taikyoku Shodan/Nidan
Subiectul F 5 kyu 15 ani 2 ani
6.

5 kyu 17 ani 2 ani

7. Taikyoku Shodan/Nidan
Subiectul G
Taikyoku Shodan/Nidan
5 kyu 14 ani 2 ani
Subiectul H
8.

9. Taikyoku Shodan/Nidan
Subiectul I 5 kyu 15 ani 2 ani

10 . Subiectul J
5 kyu 15 ani 2 ani
Taikyoku Shodan/Nidan

Taikyoku Shodan
5 kyu 15 ani 3 ani
11.
Subiectul K
Taikyoku Shodan
5 kyu 15 ani 2 ani
Subiectul L
12.

67
 Anexa 7
DICTIONAR CU TERMENI SPECIFICI FOLOSITI

Age - a ridica, sus, înalt

Ai- armonie
Aite- adversar
Aka - roşu
Ashi - picior
Ate -lovitură
Atemi Wara - atacul punctelor vitale ale corpului Atoshi Baraku - mai sunt 30 de secunde

Barai - măturare Basami - forfecare Bu - luptă

Budo - calea luptei, arta luptei
Bunkai - demonstraţie de luptă a unui kata

Chuoshi Wara - tehnică armonioasă

Chu - mijloc, centru
Chudan - nivel mijlociu, corpul

Dachi - poziţie

68
Dan - grad superior în Budo conferite centurilor negre
De ashi - piciorul care înaintează
Do- drum,cale
Dojo- sală de antrenament

Embu-exerciţiu în doi pentru învăţarea unor mişcări deosebite

Empi - cot

Fudo - poziţie fermă, stabilă

Fumikomi - lovitură de picior care zdrobeşte

Gangaku - cocor pe stâncă

Gedan - nivel inferior, de la centură în jos
Geri - lovitură de picior
Gedan Barai - blocaj la nivel inferior
Gojo Ryu - şcoală de karate
Go- cinci
Gyaku-invers, contra-natural

Haiwan - partea de deasupra braţului

Haishu - dosul mâinii

69
Haisoku - lovitură cu sabia piciorului
Haito - sabia mâinii dinspre degetul mare
Hangetsu - deplasare cu picioarele în semicerc
Hap Ki Do - artă marţială coreeană
Hara - abdomen
Harai - măturare, balansare
Hidari - stânga
Hikite - tragerea înapoi a mâinii care susţine acţiunea de contraatac Hiza-
genunchi

Ichi- unu Ippon - punct

Jo - înalt
Jodan - nivel superior format din cap şi gât Judo - calea suplă Juji - blocaj în cruce

Kakiwake - blocaj cu braţele în cruce, către exterior Kagato - călcâi Kaisho - lovitură dată
cu palma Kamae - gardă, poziţie Karate - arta luptei cu mâinile goale Karateka - cel care
practică karate
Kata - formă, înlănţuiri, luptă imaginară, formă rituală de atat şi apărare ale procedeelor
din Budo
Ken - 1) pumn, 2) a acroşa
Keage - lovitură biciuită
Kekomi - lovitură de picior penetrantă

70
Keri - lovitură de picior
Kihon - fundamental, bază, model
Kiba - poziţie zisă „a călăreţului”
Ki - energie vitală
Kokutsu - poziţie înapoi cu grutatea pe gamba din spate
Kiai - concentrarea energiei, strigătul care dă viaţă
Kime - concentrarea tuturor forţelor într-un singur punct
Kokoro - suflet, raţiune, inimă, foc sacru
Kokyu - pingeaua piciorului
Kyu - grade inferioare în artele marţiale
Kentsui - „ciocanul pumnului”
Komi - înăuntru

Mae - înainte, în fată Mawashi - în cerc Migi - dreptul

Mokuso - poziţie de meditaţie şi relaxare Morote - două mâini Mizu-No-kokoro - „spirit
ca apa”
Mikazuki - lovitură de picior în arc de cerc

Ni - doi
Nidan - al doilea Nukite - atac cu degetele

Okinawa - insulă in sudul Japoniei Otoshi - a răsturna, a cădea Osae - blocaj prin apăsare

71
P
Pinan - cuvânt chinezesc ce desemnează un kata

Rei - salut, respect Ritsu - poziţia în picioare Ryu - şcoala de arte marţiale

S
Samurai - luptător, castă războinică în Japonia
San - trei
Sanchin- clepsidră
Seiken - pumn închis
Sensei - învăţător
Sen No Sen - principiu de luptă Shi - patru
Shihan - mare maestru
Shikkaku - descalificare
Shito Ryu - scoală de karate ( Calea Dreptăţii)
Shotokan - stil de katate
Shuto- sabia mâinii
Shogun - conducătorul administrativ al Japoniei Sokuto - sabia piciorului Sono-Mama - nu
mai mişcaţi Soto - exterior
Sumo - luptă japoneză ce se desfăşoară în cerc

Tasi - corp Te - mână

Tetsui - pumnul stil „ciocan”
Tsuki - lovitură de pumn Tate - în lung

72
U

Uchi - interior Ude - antebraţ

Uke - cel asupra căruia se acţionează, cel pasiv Ura - contrar, opus, invers Ushiro - în spate

Za — aşezat, culcat
Zanshin - spirit viu, vigilenţă
Zarei - salut ritual din poziţia pe genunchi

Waza - artă, tehnică

Waza - ari - un avantaj echivalent cu jumătate din ippon

Yame - stop, opreşte lupta Yoi - pregătiţi, fiţi gata Yoko - latură, laterală
Yenkutsu - poziţie fandată în faţă

73