Marketing turistic - test grila

TRUE/FALSE

1. Prima componenta a mediului de marketing este mediul intern al firmei, ale carui componente
sunt, in acelasi timp, parti ale sistemului de creare si de livrare, fiind incluse, in mod
corespunzator, in cadrul politicii de produs, pret, promovare si distributie.

ANS:     T PTS: 1

2. Terenul are in servicii, in general, si la firma de turism, in particular, o anumita importanta,

rezultat al caracterului flexibil al ofertei si al necesitatii pozitionarii acesteia in functie de
localizarea si migratia cererii.

ANS:     F PTS: 1

3. Cladirile reprezinta, la randul lor, elemente de baza ale suportului fizic necesar prestarii
serviciilor turistice; cel mai bun exemplu il constituie, desigur, hotelul, al carui aspect si
functionalitate reprezinta elementul hotarator in alegerea turistului.

ANS:     T PTS: 1

4. Resursele financiare se constituie in elemente ale mediului extern al firmei de turism in ceea
ce priveste asigurarea  bugetelor necesare derularii programelor de marketing.

ANS:     F PTS: 1

5. Ce-a de-a doua componenta a mediului de marketing, mediul extern, are in turism aceeasi
semnificatie ca si in cazul bunurilor, fiind definit de totalitatea factorilor externi firmei, care
actioneaza asupra acestuia, afectandu-i activitatea si rezultatele.

ANS:     T PTS: 1

6. Concurentii, ca parte componenta a mediului intern  al firmei, reprezinta un factor strategic

deosebit de important, interesand din acest punct de vedere, tipul de concurenta cu care se
confrunta firma si mijloacele prin care aceasta actioneaza pe piata.

ANS:     F PTS: 1

7. Furnizorii de materii prime, de echipamente, de materiale, dar, mai ales, de forta de munca
constituie, de asemenea, un element de prima insemnatate al micromediului de marketing.

ANS:     T PTS: 1
8. Comportamentul de cumparare al consumatorului de servicii turistice reprezinta elementul
determinant al marketingului intern al firmei, fiind definit de totalitatea actelor, atitudinilor si
deciziilor cumparatorului privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru achizitionarea de
servicii turistice.

ANS:     F PTS: 1

9. In urma achizitionarii serviciului turistic, dar, mai ales, dupa prestarea acestuia, clientul
incearca o anumita satisfactie, facand o comparatie intre ceea ce a obtinut si satisfactia anticipata.

ANS:     T PTS: 1

10. Locul tranzactiilor este reprezentat fie de reteaua de agentii de turism, fie in afara acesteia,
atunci cand achizitionarea produsului turistic se face direct la hotel (in general, la locul de
cazare), restaurant, etc.

ANS:     T PTS: 1

11. O coordonata de baza a evaluarii pietei turistice o formeaza stabilirea dimensiunilor pietei,
respectiv structura, aria si capacitatea acesteia, de fapt a componentelor pietei, respectiv cererea
si oferta.

ANS:     T PTS: 1

12. In turism, mai mult decat in alte domenii, analiza de marketing a ciclului de viata al
produsului are un rol insemnat in reusita afacerii, analizele in cauza vizand determinarea cat mai
exacta a fazelor ciclului de viata a produsului, pe baza cunoasterii factorilor care influenteaza,
direct sau indirect, cresterea sau reducerea acestora.

ANS:     T PTS: 1

13. Conduita intreprinderii in domeniul produsului turistic este definita de totalitatea

obiectivelor, strategiilor si tacticilor care vizeaza produsul turistic in ansamblul sau, acestea fiind
determinate de caracteristicile serviciilor turistice si, mai ales, ale procesului de cercetare si
livrare.

ANS:     F PTS: 1

14. Obiectivele strategice ale politicii de produs turistic sunt asemanatoare cu cele specifice in
general serviciilor, ele reunind elemente care caracterizeaza procesul si asigura livrarea unui
produs turistic in concordanta cu oferta turistilor.

ANS:     F PTS: 1
15. In turism, calitatea este cea care sta la baza politicii de produs, fiind plasata intr-o pozitie
dominanta in raport cu celelalte elemente ale produsului.

ANS:     T PTS: 1

16. Cresterea productivitatii in turism genereaza efecte serioase asupra unor caracteristici de
calitate, asupra timpului de livrare a produsului turistic, care afecteaza si determina capacitatea
cererii.

ANS:     F PTS: 1

17. Diferentierea serviciilor reprezinta un mijloc de pozitionare a produsului turistic pe piata si,
pe aceasta baza, unul din obiectivele politicii de produs.

ANS:     T PTS: 1

18. Prezenta in structura produsului turistic a elementelor intangibile specifice serviciilor

imprima pietei turistice o caracteristica proprie, respectiv opacitatea.

ANS:     T PTS: 1

19. Piata turistica se caracterizeaza printr-o anumita hipersensibilitate la variatiile micromediului,

prin elasticitate si dinamism.

ANS:     F PTS: 1

20. Piata turistica se caracterizeaza printr-o mobilitate ridicata, ce decurge din modul de
manifestare a cererii turistice.

ANS:     T PTS: 1

21. Cererea de servicii, ca parte componenta a pietei turistice, reprezinta expresia unei nevoi
determinate de anatomia omului si conditiile existentei sale sociale, raspunzand unor aspiratii
catre anumite lucruri, sustinute de posibilitatea de cumparare, dar si de vointa de achizitionare a
bunurilor (serviciilor) respective.

ANS:     T PTS: 1

22. Desigur, consumul turistic are o sfera de cuprindere mult mai mare decat oferta, deoarece si
in domeniul turismului se poate vorbi de un autoconsum – atunci cand vacantele sunt petrecute
in vizite la rude si prieteni sau in case proprii de vacanta.

ANS:     F PTS: 1
23. Oferta turistica poate fi definita  ca reprezentand fie ansamblul atractiilor care pot motiva
vizitarea lor de catre turisti, fie totalitatea bunurilor si serviciilor care satisfac la un moment dat
cererea turistica, asemenea abordari reusind insa sa surprinda oferta turistica in complexitatea ei
si sub aspectul diferentierii de celelalte tipuri.

ANS:     F PTS: 1

24. Cresterea pietei turistice prezinta doua laturi, una cantitativa – exprimata prin numarul
calatorilor si a consumurilor aferente – si una calitativa, rezultatul atragerii in circuitul turistic a
noi regiuni, zone si chiar tari, a unor segmente tot mai largi ale populatiei, de o structura
eterogena din punct de vedere economic, socio-cultural si afectiv.

ANS:     T PTS: 1

25. Daca in cazul bunurilor materiale, distributia (comercializarea) se realizeaza prin transferul
marfurilor la cumparator, in turism, prin distributie trebuie inteles transferul prestatiilor catre
turisti, avand drept principala caracteristica faptul ca, in acest caz, distributia se realizeaza prin
transportul cumparatorului (turistului) la locul unde se realizeaza prestatia.

ANS:     T PTS: 1

26. In tarile in care turismul cunoaste o dezvoltare puternica, marile agentii de voiaj sunt grupate
si colaboreaza direct cu companiile aeriene, cu marile intreprinderi hoteliere si de alimentatie
publica si cu alte organizatii turistice.

ANS:     T PTS: 1

27. In turism, comercializarea produsului se realizeaza de prestatori prin doua sisteme: direct
catre clienti si indirect, printr-un lant de intermediari sau agentii de voiaj care, in schimbul unui
comision, preiau sarcina legarii prestatorilor de servicii turistice cu consumatorii acestora.

ANS:     T PTS: 1

28. Legaturile pretului cu celelalte elemente ale mix-ului, diversitatea aspectelor cu care se
confrunta firma de turism in activitatea desfasurata, in general, in ceea ce priveste preturile, in
particular, isi pun amprenta asupra politicii de pret, ca parte componenta a politicii de marketing
a firmei, reflectandu-se in nivel, grad de diferentiere, flexibilitate, variatie temporala etc.

ANS:     T PTS: 1

29. Oferta de servicii turistice reprezinta o conditie de baza a adoptarii politicii de pret, in
conditiile in care o asemenea politica se poate diferentia in functie de modul in care este oferit
produsul turistic, respectiv ca produs global sau ca produs separat, individual.

ANS:     T PTS: 1
30. Cererea se constituie ca o conditie a adoptarii politicii de pret in doua ipostaze, respectiv:
prin solvabilitate si elasticitate, cand va afecta cu precadere nivelul pretului si prin variatie
temporala, cand genereaza o conduita adecvata: diferentierea sau nu a pretului in functie de
evolutia temporala a cererii. In acest context, o atitudine adecvata se va fundamenta pe relatia
dintre pret si cerere sau venit, avand la baza obiective ce pot fi atinse, respectiv: reducerea cererii
in perioadele de varf si cresterea acesteia in cele cu intensitate scazuta.

ANS:     T PTS: 1

31. Perceptia pretului de catre consumatori este definita de rolul pe care i-l atribuie
consumatorul din cel putin trei motive: cunostintele clientului despre pret (ce se regasesc in
pretul de referinta), rolul costurilor non-monetare (exprimate de “sacrificiile” pe care clientii
trebuie sa le faca pentru achizitionarea serviciului turistic) si pretul, privit ca indicator al calitatii
serviciului turistic.

ANS:     F PTS: 1

32. Promovarea in turism consta in transmiterea de mesaje si informatii menite sa-i informeze
atat pe operatorii de turism, cat, mai ales, clientela potentiala asupra produsului turistic ce
urmeaza a fi pus in vanzare, respectiv asupra caracteristicilor acestuia si a elementelor
componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare.

ANS:     T PTS: 1

33. Asupra activitatii promotionale isi pune amprenta si natura produsului turistic, caracteristicile
acestuia, mai ales intangibilitatea, variabilitatea si inseparabilitatea.

ANS:     T PTS: 1

34. Reducerile de tarife sunt des folosite drept facilitate in practica turistica, diferentele care apar
intre firmele turistice care le acorda fiind in legatura cu numarul de turisti si lungimea
perioadelor pentru care se acorda, nivelul acestor reduceri, corelarea lor cu alte facilitati
acordate.

ANS:     T PTS: 1

35. Gratuitatile nu se ofera fie tuturor categoriilor de populatie in ceea ce priveste unele servicii
de agrement, vizitarea unor expozitii sau muzee, fie numai unor anumite categorii de
consumatori.

ANS:     F PTS: 1

36. Relatiile publice sunt reprezentate  de un ansamblu de masuri luate de firma de turism
pentru a intretine un climat adecvat in relatia cu publicul sau cu o parte a acestuia.

ANS:     T PTS: 1
37. Publicitatea actioneaza asupra turistilor potentiali prin intermediul mesajelor publicitare, al
caror continut este in masura sa determine un anumit comportament de achizitionare
(cumparare). Inainte de toate insa, publicitatea nu este un mijloc de comunicare in masa, ce
presupune un destinatar si un mijloc de comunicare.

ANS:     F PTS: 1

38. Obiectivele strategice ale activitatii promotionale in turism pornesc de la rolul promovarii in
acest domeniu, pe de o parte, si de la pozitia detinuta de consumatorul de servicii turistice in
cadrul pietei si serviciile oferite, pe de alta parte.

ANS:     F PTS: 1

39. In ceea ce priveste obiectivul central al activitatii promotionale in turism, acesta se refera la
prestarea serviciului turistic la nivelul promis prin publicitatea realizata sau chiar la un nivel mai
ridicat fata de acesta, in timp ce obiectivele partiale au in vedere conducerea serviciilor promise,
recastigarea increderii clientilotr, educarea acestora si perfectionarea activitatii in cadrul firmei.

ANS:     T PTS: 1

40. Variatia temporara a ofertei este un criteriu la fel de important, in functie de care exista
posibilitatea alegerii dintre doua alternative: strategia diferentierii temporare a promovarii si
strategia nediferentiata, in cazul in care cererea turistica este relativ uniforma.

ANS:     F PTS: 1

41. In functie de mediile promotionale utilizate in transmiterea mesajului publicitar, se poate

apela la una din urmatoarele trei alternative: intensiva, exclusiva si selectiva.

ANS:     T PTS: 1

42. Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, un punct de interferenta a mai
multor sectoare, pentru ca reuneste un ansamblu de bunuri si servicii si antreneza  potentialul
natural, material si uman, avand implicatii atat asupra dezvoltarii economice si sociale, cat si
asupra relatiilor internationale.

ANS:     T PTS: 1

43. Inclus relativ recent printre necesitatile de consum ale omului modern, cuantificat ca
indicator al calitatii vietii, turismul isi merita pe deplin importanta pe care i-o acorda astazi
specialistii in economie si in general administratiile unor regiuni cu conditii propice practicarii
lui.

ANS:     T PTS: 1
44. Turismul reprezinta o ramura importanta a economiei, componenta majora a sectorului
secundar, al carui obiect il constituie tranzactiile comerciale  sub forma de activitati turistice in
scopul satisfacerii nevoilor de consum ale calatorilor.

ANS:     F PTS: 1

45. Pentru a determina contributia turismului la cresterea economica, la stabilirea preturilor, la

echilibrul balantei de plati, la distributia justa si echitabila a venitului national si utilizarea
deplina a fortei de munca, trebuie analizate efectele turismului la niveul economiei unei tari sau
regiuni, plecand de la relatia lor cu obiectivele fundamentale ale intregului sistem economic.

ANS:     T PTS: 1

46. Activitatile specifice turismului epuizeaza resursele naturale si antropice pe baza carora se
dezvolta, ci mai mult prin obiectivele propuse, acestea se inscriu in grija unei exploatari rationale
a resurselor si de protejare a mediului.

ANS:     F PTS: 1

47. Turismul reprezinta una din formele principale de legatura directa intre oameni pe plan
national si international, manifestandu-se ca un mijloc activ de educatie, de ridicare a nivelului
de instruire, de cultura si civilizatie si faciliteaza accesul la valorile culturale, favorizand
schimbul de idei, stimuland dezvoltarea orizontului cultural si intelectual, de cunoastere a
populatiei locale si a vizitatorilor,influentand astfel dimensiunile si structura consumului.

ANS:     T PTS: 1

MULTIPLE CHOICE

1. Elementele corporale (materiale) alcatuiesc, de fapt, suportul material al activitatii turistice

si  nu au in vedere:

a. patrimoniul de resurse naturale, culturale, c. resursele financiare

istorice, artistice, etc. specifice unei statiuni,
zone, regiuni sau tari;
b. infrastructura generala a zonei, regiunii sau d.
tarii, formata din reteaua de transport,
telecomunicatii, electricitate, canalizare;
baza materiala si echipamentele turistice,
care asigura conditiile de cazare,
alimentatie, tratament, agrement.

ANS:     C PTS: 1
2. Prin natura sa specifica, produsul turistic are o serie de particularitati referitoare, printre care
nu se regasesc:

a. unicitatea elementelor  compo- c. in decizia de achizitionare a produsului

turistic toate compo-
nente, in sensul ca fiecare produs poate
reprezenta un caz singular, lucru datorat nentele sale au acelasi rol;
varietatii mari a resurselor turistice si a
serviciilor care ii sunt asociate;

b. produsul turistic este rezultatul actiunii d. produsul turistic este favorizat de zonele
conjugate a mai multor prestatii de servicii care dispun de un anumit nivel de
(hoteliere, de alimentatie publica); dezvoltare economica, in astfel de zone
existand o infrastructura adecvata.

ANS:     C PTS: 1

3. Principalele strategii de produs turistic in extrasezon nu se refera la:

a. Combinarea unor elemente de c. Combinarea, in variante diverse, a

atractivitate cu grade diferite de
sezonalitate aflate in zone apropiate, usor
accesibile prin pozitia lor geografica.
b. reducerea si cresterea divergentei, respectiv d.
a complexitatii, fiecare dintre acestea avand
avantaje si dezavantaje
serviciilor turistice oferite, elementul
variabil fiind, de regula, serviciile de masa.
Diversificarea serviciilor de agrement,
prin oferirea zilnica a unor posibilitati
variate de alegere a modului de petrecere a
timpului liber destinat odihnei.

ANS:     B PTS: 1

4. In turism, cererea se manifesta printr-un numar mare de variante, ce pot fi structurate in

functie de mai multe criterii, printre care nu se afla:

a. tipologia socio-profesionala, familia si c. caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat

forma de turism in care se desfasoara (durata sejurului, modalitatile de transport,
calatoria turistica a clientului interesat; de cazare);

b. sursele financiare si sumele disponibile d. delimitarea acestor segmente prezinta o

pentru acoperirea cheltuielilor turistice in deosebita importanta pentru adaptarea
functie de structura serviciilor; elementelor din structura ofertei la nevoile
exprimate de acestea.
ANS:     D PTS: 1

5. Oferta turistica nu este constituita din :

a. baza materiala specifica – de cazare, c. resursele financiare

alimentatie, agrement etc. – si infrastructura
generala, o asemenea componenta fiind cea
care permite exploatarea potentialului;
b. forta de munca, ce determina valoarea d. serviciile (sectorul tertiar), forma sub care
productiei; se exteriorizeaza de fapt produsele turistice.

ANS:     C PTS: 1

6. Printre particularitatile ofertei turistice nu se numara:

a. Complexitatea si eterogenitatea ofertei c. forta de munca, ce determina valoarea

turistice sunt expresia faptului ca oferta si productiei;
productia turistica sunt alcatuite dintr-un
amalgam de elemente: resurse turistice,
echipamente si servicii etc. In acest context,
se poate vorbi atat de eterogenitatea
componentelor ofertei, dar si de
eterogenitatea producatorilor, prestatorilor
de servicii turistice.
b. Rigiditatea ofertei turistice se manifesta sub d. Inadaptabilitatea relativa sau, altfel spus,
forme diverse, respectiv prin imobilitate adaptabilitatea partiala si imperfecta la
(intalnirea cererii si realizarea consumului cerere, rezultat al caracterului rigid si
realizandu-se prin deplasarea turistilor spre inelastic al cererii turistice, ce limiteaza
oferta), prin imposibilitatea stocarii posibilitatile alinierii acesteia la variatiile
produselor, prin capacitatea limitata – in cererii.
timp si spatiu – a atractiei, echipamentelor
si chiar a fortei de munca;

ANS:     C PTS: 1
7. In turism, preturile produselor prezinta  cateva trasaturi distinctive, printre care nu se afla:
a. Diferentierea, in sensul ca ele se esaloneaza c.
pe o plaja foarte larga, diferentiindu-se in
timp (rezultat al caracterului sezonier al
activitatii turistice) si in spatiu (urmare a
localizarii diferite a statiunilor si
echipamentelor, in raport cu principalele
elemente de atractie - plaja, partie de schi,
lac terapeutic etc.).
b. Inadaptabilitatea relativa sau, altfel spus,
adaptabilitatea partiala si imperfecta la
cerere, rezultat al caracterului rigid si
inelastic al cererii turistice;
ANS:     B PTS: 1
8. Marketingul turistic prezinta o serie de particularitati, printre care nu se regaseste:
a. Pentru a obtine eficienta dorita in activitatea c.
desfasurata, agentii economici ce-si
desfasoara activitatea in turism trebuie
sa-si sincronizeze actiunile de-a lungul
intregului proces de realizare a prestatiei.
In caz contrar, efortul facut de una sau mai
multe verigi ale lantului de prestatii turistice
va fi influentat, pozitiv sau negativ, de
celelalte.
b. Aceiasi importanta o are si sincronizarea d.
deciziilor adoptate la nivel
macroeconomic cu cele de la nivel
microeconomic, specificul activitatii
turistice impunand ca deciziile luate de catre
agentii economici sa fie sustinute de cele
adoptate de organele aflate la niveluri
superioare, ca de exemplu cele referitoare la
orientarea investitiilor in turism.
ANS:     C PTS: 1
Caracterul inflationist al preturilor
produselor turistice, inflatia in turism
prezentand o serie de caracteristici specifice.
In acest sector, manifestarile inflationiste
deosebite ale preturilor sunt rezultatul
mecanismului de formare al lor (inflatie prin
costuri), al specificului cererii si ofertei, al
interdependentelor turismului in economie
si al relatiei stranse intre turismul intern si
international (inflatie importata).
d. Preturile produselor turistice au o influenta
relativ limitata asupra pietei (in principal
asupra cererii si consumului).
Un asemenea serviciu se comercializeaza in
conditii asemanatoare cu cele ale bunurilor
de consum cu durata lunga de intrebuintare
Aplicarea marketingului in turism nu este
posibila fara luarea in considerare a
sezonalitatii, aceasta reprezentand o
componenta esentiala a eficientei activitatii
turistice, practic toate deciziile fiind
afectate de sezonalitate.
9. Conceptul de distributie nu se refera la:

a. reteaua de unitati in care urmeaza a se c. traseul pe care “oferta potentiala” il

intalni prestatorul de servicii turistice si parcurge pana ajunge la consumatorul final
consumatorul; (turistul) avand drept final vanzarea
anticipata a prestatiei turistice. Acesta
alcatuieste de fapt canalul de distributie;

b. unitatile de cazare d. deplasarea, in cele mai multe cazuri, a

prestatorului de servicii turistice catre
consumator; de mentionat insa ca exista
cazuri cand consumatorul se deplaseaza la
prestator, deplasare care se poate realiza
chiar fara prezenta fizica a acestuia, prin
intermediul unor mijloace de comunicatie.

ANS:     B PTS: 1

10. Care forma de distributie nu o intalnim?

a. Distributia selectiva presupune selectionarea c. Distributia exclusiva implica utilizarea

unui numar limitat de agenti (intermediari) retelei de distributie a unui singur
distribuitori. In acest caz, firma turistica intermediar pe o anumita piata sau arie
poate controla mai bine segmentele de piata geografica ;
carora li se adreseaza produsele sale,
realizand si un cost mai scazut al
distributiei;

b. Distributia intensiva presupune organizarea d. distributia extensiva

si utilizarea unui numar mai mare de unitati
de distributie, care asigura vanzarea
produsului turistic al unui ofertant.

ANS:     D PTS: 1
11. Printre strategiile retelei de distributie nu se regaseste:

a. gradul de dezvoltare a retelei – pricipalele c. gradul de concentrare, respectiv densitatea

alternative fiind dezvoltarea retelei, retelei intr-o anumita zona geografica –
limitarea voluntara a acesteia sau alternativele strategice fiind retea densa,
restrangerea retelei; retea moderata (relativa) si retea rara;

b. gradul de distributie d. gradul de diferentiere a retelei obliga firma

la definirea unei conduite fata de
caracteristicile de baza ale retelei, existand
in acest caz doua alternative: retea relativ
uniforma sau retea neuniforma
(diversificata).

ANS:     B PTS: 1

12. Principalele strategii de preturi si tarife  nu au in vedere:

a. strategia tarifelor forfetare (pausale, globale, c. strategia tarifelor ridicate, practicata in

“total inclus”) in care se ofera turistilor un cazul unei oferta exclusive sau limitate din
pachet minimal de servicii obligatorii punct de vedere concurential (ex. Delta
(transport, pensiune completa, excursii in Dunarii);
cadrul sejurului etc) la un anumit nivel de
confort;
b. strategia tarifelor scazute, moderate sau asa d. strategia tarifelor de oligopol
numitului “tarif de lansare” sau “tarif de
impulsionare” este folosita pentru
patrunderea pe o anumita piata, fiind
aplicata de regula pentru un produs turistic
determinat si pentru o perioada limitata de
timp;

ANS:     D PTS: 1

13. Activitatile in domeniul relatiilor publice nu se realizeaza prin:

a. transmiterea pe cai diferite de informatii c. transmiterea unor informatii eronate

despre firma turistica si despre produsele
acesteia;
b. organizarea de conferinte de presa si de d. o legatura permanenta cu grupurile,
intalniri cu specialisti in domeniu; institutele si persoanele influente si
transmiterea catre acestea de documentatii,
cadouri publicitare, felicitari, informatii etc.

ANS:     C PTS: 1