MASURI PRIORITARE PENTRU PROTEJAREA

INTERESELOR FINANCIARE ALE UE SI

COMBATEREA FRAUDEI

CUPRINS

1
Introducere

Capitolul I. Actorii implicați- politici regionale și internaționale în piața internă

1. Politici și măsuri antifraudă

1.1 Acte și inițiative legislative

1.2. Programe și strategii antifraudă

1.3. Cooperarea internațională

1.4. Opetațiuni vamale comune ( OVC)

2. Oficiul European de Luptă Antifraudă ( OLAF)

3. Curtea Europeană de Conturi

Capitolul II. Iregularități și fraude

1. Contrabanda și comercializarea ilegală a țigaretelor

2. Combaterea fraudei în materie de TVA.

Capitolul III. Investigații

Capitolul IV. Parchetul European

Capitolul V. Coordonarea unor activități anifraudă

Concluzii

Bibliografie

Introducere

2
Tratatul de la Lisabona a consolidat în mod evident instrumentele de protejare a intereselor
financiare ale Uniunii Europene, impunîndu-i atât Uniuniunii, cât și statelor membre să prevină
și să combată toate formele de activitate ilegală care afectează interesele financiare ale acesteia.
Totodată, judecând după faptul că protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene
reprezintă un element deosebit de important al agendei politice a Uniunii, pentru consolidarea și
creșterea încrederii cetățenilor și asigurarea faptului că finanțele sunt utilizate în mod
corespunzător, la nivelul Uniunii, se impune examinarea fraudelor și a neregulilor ce privesc
procedeul de execuție a bugetului, precum și adoptarea unor măsuri menite să combată și să
asigure urmărirea în justiție a acestor cazuri și protejarea intereselor financiare ale Uniunii în
general.

În ultima perioada , atât textele legislative, cât și recomandările în materie de fraudă și protejare
a intereselor Comunității Europene au devenit mai numeroase. Acest fapt semnifică în primul
rând necesitatea de acțiuni eficacela nivelul Uniunii, în contextul unei situații de urgență, și
totodată atenția acordată de către legislatorul european nedumeririlor și îngrijorărilor cetățenilor
cu privire la modul în care banii publici sunt cheltuiți.

Totodată, important de menționat este ca o atenție deosebită trebuie acordată activității

“actorilor” ce se implică în lupta împotriva fraudei , aceștia fiind reprezentați de cetățenii
europeni care “ manevreaza” instrumentele de luptă antifraudă ( OLAF- Oficiul European de
Luptă Antifraudă, Parchetul European și Eurojust).

Prezenta temă reflectă ideea de unitate, prin simplul faptul că o comunitate de oameni reușește să
dea naștere și să pună în practică anumite instrumente antifraudă , precum și reglementarea unor
măsuri eficiente de luptă împortiva acesteia.

În ceea ce privește metoda de cercetare la care am apelat în realizarea prezentului proiect de

cercetare, aceasta este metoda studiului de caz, in principal , cea a documentării prin consultarea
mai multor autori, dar și a unor surse de interne, cât și metoda analizei comparative ce se va
regasi in cursul capitlului II .

Referior la scopul pe care doresc sa îl ating prin intermediul acestui proiect de cercetare , acesta
este de a observa și de a înțelege modul în care cetățenii europeni și Uniunea Europeană în sine,
au reușit prin instrumentele pe care le-au creat împotriva fraudei să devină mai activi la nivel

3
internațional, în special pentru a stabili standarde de cooperare bazate preponderent pe
„principiile transparenței, bunei guvernanțe și schimbului de informații”.1

Capitolul I. - Actorii implicați- politici regionale și internaționale în

piața internă

După cum am aratat și în introducere, “actorii” implicați în lupta acerbă împotriva fraudei la
nivelul Comunității europene sunt reperezntați de statele membre ale Uniunii Europene,
respectiv a cetățenilor acestora , care prin intermediul politicilor lor statale, au pus bazele unor
sisteme prin care aceste acțiuni prohibite de lege sunt ținute sub control . Aici putem vorbi despre
activitatea Oficiului European de Lupta Antifrauda ( OLAF), precum și despre interesele UE care
sunt protejate printr-o serie de reglementări privind lupta antifraudă.

1. Politici și măsuri antifraudă

Frauda și activitățile ilegale conexe care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii
constituie o gravă problemă pentru bugetul Uniunii și, prin urmare, pentru contribuabili.
“Utilizarea abuzivă a fondurilor pune în pericol obiectivele bugetului Uniunii, care constau în
îmbunătățirea condițiilor de viață, în favorizarea creșterii economice și în crearea de locuri de
muncă. Acest fapt se confirmă mai ales în perioade de consolidare bugetară, de responsabilitate
fiscală și de reforme structurale pe calea creșterii economice.”2

1.1. Acte și inițiative legislative

După patru ani de negocieri, în 2016, Consiliul, Parlamentul European și Comisia au ajuns la un
acord politic în cadrul unei întâlniri trilaterale care a avut loc la 30 noiembrie 2016 pentru a
deschide calea adoptării Directivei PIF în 2017, statele membre având la dispoziție doi ani
pentru a transpune directiva în dreptul național.

1
https://lege5.ro/Gratuit/gezdsmjsge2q/hotararea-nr-75-2016-privind-adoptarea-opiniei-referitoare-la-comunicarea-
comisiei-catre-parlamentul-european-consiliu-comitetul-economic-si-social-european-catre-un-spatiu-unic-pentru-
tva-in-ue-momen
2
Cristian BIȘA, Ionuț COSTEA, Mihai CAPOTĂ, Bogdan DĂNCĂU , Utilizarea Paradisurilor Fiscale
– Între evaziune fiscală și fraudă fiscală, Ed . Publishing House, București , 2007, pg. 237
4
“Directiva consolidează cadrul juridic existent prin armonizarea definițiilor infracțiunilor care
aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (fraudă, corupție, spălare de bani și deturnare de
fonduri), precum și prin stabilirea sancțiunilor și a termenelor de prescripție pentru astfel de
cazuri. Sunt incluse cazurile de fraudă transfrontalieră în materie de TVA pentru daune totale de
cel puțin 10 milioane EUR.3”

Directiva substituie Convenția din 1995 privind protejarea intereselor financiare ale
Comunităților Europene și protocoalele acesteia (Convenția PIF) pentru statele membre care au
obligații în temeiul directive.

În ceea ce privește propunerile de instituire a unui Parchet European ( EPPO), negocierile cu

privire la propunerea Comisiei de regulament privind instituirea Parchetului European au
continuat în 2016, sub președințiile neerlandeză și slovacă.

În cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2016 s-a analizat textul
integral al proiectului de regulament discutat în timpul președințiilor succesive. Majoritatea
statelor membre au considerat că textul reprezintă o bază bună pentru continuarea lucrărilor și au
sprijinit principiul instituirii EPPO. Negocierile privind înființarea EPPO printr-o cooperare
consolidată au continuat în 2017, având în vedere lipsa de unanimitate în Consiliu.4

În 2016, Comisia a continuat evaluarea punerii în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr.
883/2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Evaluarea, prevăzută la articolul 19 din regulament, trebuie să fie prezentată Parlamentului
European și Consiliului până la 2 octombrie 2017.

„Totodată, în ceea ce privește inițiativele legilative și politice de combatere a fraudei, aceste acte
vor necesita adaptarea structurii actuale de combatere a fraudei pentru a asigura coordonarea
eficace între organismele și autoritățile competente. Activitatea în cauză va continua în următorii
câțiva ani, în special în ceea ce privește pregătirea cadrului juridic care va reglementa cadrul
financiar multianual pentru perioada 2021-2027”.5

1.2. Programe și strategii antifrauda

3
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0383&from=en
4
Idem.
5
file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf

5
“În 2017 Comisia a continuat exercițiul periodic care constă în evaluarea evoluțiilor și în
formularea de recomandări specifice fiecărei țări adresate statelor membre în legătură cu lupta
împotriva corupției în cadrul procesului semestrului european; a pus la dispoziție un buget de
14,95 milioane EUR prin programul Hercule III pentru a stimula capacitatea operațională și
administrativă a statelor membre; a negociat cu succes includerea unor dispoziții antifraudă în
acordurile internaționale ale UE; și a lansat o evaluare a Strategiei antifraudă a Comisiei în
vederea actualizării acesteia.”6

Programul Hercule III aferent perioadei 2014-202017 promovează activități de combatere a

fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale
UE. În 2017, al patrulea an de punere în aplicare a programului, a fost pus la dispoziție un buget
de 14,95 milioane EUR18 pentru: “finanțarea acțiunilor destinate consolidării capacităților
operaționale și tehnice ale autorităților vamale și ale forțelor de poliție din statele membre,
precum și a asistenței informatice (75 % din bugetul programului); și activități de formare și
conferințe, inclusiv formare în domeniul criminalisticii digitale pentru personalul angajat de
agențiile de aplicare a legii din statele membre și din țările partenere (25 % din buget). “7

Beneficiarii granturilor Hercule III au raportat succese importante obținute cu ajutorul

echipamentelor și al formării finanțate în cadrul programului,19 cum ar fi: confiscări de țigări de
contrabandă și contrafăcute și de tutun; detectarea noilor scheme de fraudă și a rețelelor de
grupuri infracționale organizate; și operațiunile și investigațiile privind neregulile și corupția
săvârșite împotriva intereselor financiare ale Uniunii.

“În ceea ce privește strategiile de lupă antifraudă, Comisia are în vedere actualizarea variantei
SAFC care a fost adoptată la 24 iunie 2016 și al cărei obiectiv este de a îmbunătăți prevenirea,
detectarea și investigarea fraudelor și de a se asigura că atingerea unui nivel adecvat de
sancționare, recuperare și descurajare reprezintă o prioritate pe agenda de lucru a Comisiei.”8

Cele mai multe acțiuni din cadrul SAFC au fost finalizate sau sunt în curs de desfășurare. Toate
cele 49 de departamente ale Comisiei au introdus strategii antifraudă sectoriale pentru domeniile
lor respective de politică.

6
file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf
7
Idem.
8
Dan Drosu ȘAGUNA, Dan ȘAGUNA, Drept financiar public, Ed. ALL Beck, București , 2005, p.256

6
 În 2017, Comisia a efectuat o evaluare a punerii în aplicare globale a SAFC. Evaluarea măsoară
progresele înregistrate de la adoptarea SAFC în 2011 în raport cu obiectivele declarate, ținând
seama de evoluția politicilor UE în ceea ce privește și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea
plantelor și materialul de reproducere a plantelor cu Inspectoratul General al Finanțelor din
Tunisi. Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Avizul
Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo.

“Referitor la SNLAF ( Strategia Națională de Luptă Antifraudă) , aceasta este armonizată cu

Strategia comună a Comisiei Europene de prevenire a fraudei 2015-2020 pentru care
menţionează obligaţia statelor membre de a lua toate măsurile legislative, de reglementare,
administrative, precum şi orice alte măsuri necesare pentru protecţia intereselor financiare ale UE
şi în special, pentru prevenirea, detectarea şi corectarea neregulilor şi a fraudei. Strategia prevede
activităţi suplimentare care să completeze activităţile OLAF în cadrul activităţii sale de prevenire
a fraudelor, în colaborare cu statele membre. “9

SNLAF a respectat recomandările oferite de OLAF statelor membre în cadrul grupului de lucru
COCOLAF „Prevenirea fraudei”, materializate în ghidurile:” Orientări destinate elaborării
strategiilor naționale de luptă antifraudă în domeniul fondurilor structurale și de investiții
europene (fondurile ESI) din 2014, Paşii de urmat pentru elaborarea strategiei naţionale
antifraudă - Proiect pilot pentru fondurile structurale şi de investiţii din 2015 şi Ghidul privind
strategiile naționale antifraudă din 2016.”10

În ceea privește scopul strategiei, luând act de dimensiunea fraudei care afectează bugetul UE,
precum şi de varietatea formelor de fraudare şi de caracterul transnaţional al acestora, Comisia
Europeană a promovat şi susţinut două proiecte care urmăresc protecţia coordonată a intereselor
financiare ale UE prin măsuri de drept substanţial şi procedural.

“ În linie cu aceste măsuri europene, la nivel naţional, SNLAF, document multidisciplinar şi

pluriinstituţional, are drept scop întărirea protecţia intereselor financiare ale UE în România, prin
măsuri efective şi eficiente, desfăşurate în mod coordonat, transparent şi în linie cu orientările

9
Decizia 2013/478/UE a Comisiei

10
https://ec.europa.eu/anti-fraud/about-us/legal-framework_ro

7
europene. Scopul SNLAF este corelat cu elementul-cheie al agendei politice a UE, respectiv
consolidarea și creșterea încrederii cetățenilor în formarea şi executarea bugetului UE”11

1.3. Cooperarea internațională

“Comitetul consultativ pentru coordonarea în domeniul combaterii fraudei (COCOLAF) reunește

Comisia (OLAF) și experți din statele membre. Acesta oferă un forum pentru discutarea
principalelor evoluții în lupta împotriva fraudei și pentru pregătirea prezentului raport, în
conformitate cu articolul 325 alineatul (5) din TFUE. Activitatea sa este structurată în jurul a
patru grupuri de lucru și o sesiune plenară”12

Două subgrupuri au pregătit documente de orientare în 2017:

-Subgrupul „Raportare și analiză” – Manual privind cerința de raportare a neregulilor, care oferă
orientări cu privire la aspectele comune ale raportării statelor membre privind neregulile pentru
PP 2014-2020;

- Subgrupul „Prevenirea fraudei” - Frauda în domeniul achizițiilor publice - o colecție de semnale

de alertă și de cele mai bune practici include numeroase exemple de cazuri, semnale de alertă,
soluții și cele mai bune practici care sunt grupate tematic, în funcție de fazele procedurii de
licitație. Serviciile de coordonare antifraudă (AFCOS) se întrunesc anual sub președinția OLAF.
În 2017, cooperarea în materie de anchete a OLAF, în special în timpul controalelor la fața
locului și al operațiunilor de expertiză criminalistică digitală, a fost discutată cu reprezentanții
AFCOS în cadrul reuniunii anuale.

“Alte subiecte de discuție au inclus: rolul AFCOS; evoluțiile recente ale politicilor; și utilizarea
e-mailului AFIS pentru corespondența referitoare la cazuri între OLAF și AFCOS. Rețeaua
comunicatorilor antifraudă OLAF (OAFCN) reunește ofițeri de comunicare și purtători de cuvânt
din partea partenerilor operaționali ai OLAF din statele membre.”13

11
Decizia 2013/478/UE a Comisiei

12
file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf
13
Ioan CONDOR, Silvia Cristea CONDOR, Drept vamal și fiscal, Ed. Luminalex, București 2002,p.56

8
 Aceasta joacă un rol esențial în comunicarea riscului de fraudă către publicul din UE și în cadrul
eforturilor comune depuse de autoritățile naționale și de cele ale UE pentru combaterea fraudei.
În 2017, OLAF a semnat două acorduri de cooperare administrativă pentru a facilita cooperarea
în materie de anchetă cu Carabinieri și cu Direzione Nazionale Antimafia e Antiterrorismo din
Italia. “Statele membre și Comisia au făcut schimb de opinii cu privire la aspectele antifraudă în
cadrul reuniunilor Grupului de lucru pentru combaterea fraudei (GAF) al Consiliului. În 2017, au
avut loc patru reuniuni GAF: două în timpul președinției malteze și două sub președinția
estonă.”14

1.4. Opetațiuni vamale comune ( OVC)

“Referitor la operațiunile vamale comune,acestea sunt operațiuni scurte, coordonate și specifice

puse în aplicare de autoritățile vamale pentru a combate traficul ilicit de mărfuri la nivel
transfrontalier.„15

OLAF a coordonat și a cooperat cu statele membre în cadrul a 12 operațiuni vamale comune și al

altor acțiuni operaționale. O operațiune vamală comună a fost organizată de Organizația
Mondială a Vămilor cu sprijin cu date operative din partea OLAF. Patru operațiuni vamale
comune au fost organizate în cooperare cu patru state membre și finanțare din partea OLAF.

Pentru a facilita coordonarea în cadrul OVC cu un număr mare de participanți, OLAF:

- a furnizat date operative, sprijin tehnic și/sau financiar;

- a asigurat accesul și schimbul de informații securizat prin intermediul sistemului AFIS;

- a pus la dispoziția autorităților implicate sala sa pentru coordonare operațională permanentă.

„Dintre cele 12 operațiuni vamale comune și alte acțiuni, s-au remarcat următoarele:
b.OVC Warehouse III, care a vizat contrabanda și sustragerea de produse accizabile
(produse din tutun, uleiuri/combustibili minerali și anumite băuturi alcoolice) de sub regimul de
suspendare a accizelor și a taxelor. Operațiunea a fost coordonată de administrația vamală
finlandeză și de OLAF, cu participarea tuturor statelor membre și cu sprijinul Europol.

14
Decizia 2015/512/UE a Comisie
15
Liviu Ioan ARMANU, Frauda cu produseaccizabile, Edit. Etnov, Brașov, 2018, p. 131

9
Rezultatele acestei operațiuni sunt în curs de evaluare.”16
c.OVC Orion, care a vizat mărfuri provenite din țări terțe și puse în liberă circulație
folosind regimul vamal 42. Operațiunea a fost coordonată de administrația vamală din Grecia și
de OLAF, cu participarea autorităților vamale din 23 de state membre, în strânsă cooperare cu
autoritățile fiscale. Operațiunea a fost sprijinită de Europol. În cadrul acestei OVC, administrația
vamală a descoperit mai multe situații de subevaluare și clasificare greșită a mărfurilor la import,
precum și un lanț de „firme fantomă” care au „dispărut” pentru a se sustrage de la plata taxelor
vamale și a TVA-ului.
„e.Operațiunile Kerguelen, Kiribati, Killick, Kheops și Pascal — Aceste operațiuni
regionale de supraveghere maritimă, coordonate de administrația vamală din Franța, au vizat
depistarea traficului ilegal de mărfuri sensibile pe mare, în zona Atlanticului și în Marea
Mediterană. Operațiunile au dus la confiscarea a peste 8 tone de rășină de canabis și a 400 kg de
cocaină, precum și la arestarea a 17 persoane.”17
f.Acțiunea comună Hansa, condusă de administrația vamală din Regatul Unit în cooperare
cu Europol și cu sprijinul OLAF, care a vizat circulația internă a mărfurilor accizabile ilegale, în
principal țigările. Evaluarea finală este în curs de desfășurare.
„h.Operațiunea Gryphon II, organizată de Organizația Mondială a Vămilor cu participarea
OLAF, care a vizat comerțul ilicit cu tutun. Operațiunea a dus la confiscarea a 729 de milioane de
țigarete, a 287 000 de țigări de foi și a 250 de tone de alte produse din tutun, precum și a unor
componente de utilaje folosite pentru fabricarea țigaretelor, a unor sume mari de bani în numerar
și a peste 12 milioane de timbre de accize.18”

2. Oficiul European de Luptă Antifraudă

În 2016, combaterea corupției a rămas o prioritate a procesului de guvernanță economică al

semestrului european. Mai multe state membre au primit recomandări de a lua măsuri pentru

16
. Liviu Ioan ARMANU, op cit. p. 21 – 25.
17
Ibidem, p. 26.
18
Ioan CONDOR, Silvia Cristea CONDOR , op cit, ,p.58

10
îmbunătățirea transparenței sau intensificarea eforturilor de combatere a corupției din

administrația publică, din sistemul judiciar și din sectorul achizițiilor publice.

Comisia și-a continuat seria de ateliere în cadrul Programului UE de schimb de experiență în

materie de anticorupție pentru experții statelor membre .

“ În 2016, au fost organizate trei ateliere pe teme cum ar fi corupția în domeniul achizițiilor
publice la nivel local, imunitățile politice și corupția în sectorul privat19”

“În ceea ce privește funcționarea OLAF, important de menționat este că verificările şi controalele
OLAF efectuate extern (în statele membre şi în anumite ţări terţe cu care UE a încheiat acorduri
de cooperare) şi intern(în interiorul instituţiilor şi organismelor înfiinţate prin sau pe baza
tratatelor) nu afectează competenţelestatelor membre în domeniul urmăririi penale.Directorul
OLAF iniţiază şi conduce investigaţii, dinproprie iniţiativă sau la cererea unui stat membru, cu
uninteres în acest domeniu (în cazul investigaţiilor externe)sau a instituţiei sau organismului în
cauză (în cazul investigaţiilor interne).20”

„Pentru investigaţiile sale interne, OLAF are dreptul de acces imediat şi inopinat la orice
informaţii deţinute deinstituţiile, organismele, oficiile şi agenţiile comunitare. OLAF poate
solicita, de asemenea, tuturor persoanelorvizate informaţii orale şi poate efectua controale la
faţalocului la agenţii economici. 21”

În cazul în care Oficiul descoperă, în cadrul uneiinvestigaţii interne, că un membru, manager,

funcţionar sau alt agent poate fi personal implicat, acesta informează instituţia, organismul,
oficiul sau agenţia decare aparţine această persoană, cu excepţia cazului încare divulgarea acestor
informaţii este incompatibilă cunecesitatea de a păstra în mod integral şi strictconfidenţialitatea în
scopul investigaţiei sau al uneiposibile investigaţii naţionale.

19
Nadia Cerasela ANIȚEI, Roxana Elena LAZĂR, Evaziunea fiscală între legalitate și infracțiune,Ed. Lumen, Iași,
2013, p. 161.

20
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=legissum:l34008
21
Nadia Cerasela ANIȚEI, Roxana Elena LAZĂR, op cit, p. 162

11
La cererea OLAF sau din proprie iniţiativă, statelemembre, instituţiile, organismele, oficiile şi
agenţiile suntobligate să furnizeze Oficiului orice document sauinformaţii pe care le deţin şi care
sunt legate de oinvestigaţie în desfăşurare.

Toate informaţiile transmise Oficiului sunt protejate în mod adecvat la încheierea unei
investigaţii, iar OLAF întocmeşte un raport care cuprinde recomandări cu privire la acţiunile care
trebuie întreprinse. Raportul se transmite statelor membre, în cazul investigaţiilor externe,
precum şi instituţiilor, organismelor, oficiilor şi agenţiilor, în cazulinvestigaţiilor
interne.Informaţiile pot fi, de asemenea, transmise autorităţilorcompetente din statele membre şi
instituţiilor,organismelor, oficiilor şi agenţiilor în cauză, atunci când o investigaţie este încă în
desfăşurare (Oficiul este încontact direct cu autorităţile naţionale de aplicare a legii,precum şi cu
cele judiciare).

„Independenţa operaţională a OLAF este protejată de un Comitet de supraveghere format din

cinci persoaneexterne, independente, numite de comun acord de cătreParlamentul European,
Consiliu şi Comisie. În plus, încazul în care directorul consideră că o măsură luată deComisie
pune în discuţie independenţa sa, acesta aredreptul să introducă o acțiune împotriva acesteia în
fața Curții de Justiție.Orice membru al personalului unei instituţii, al unui organism, oficiu sau al
unei agenţii care considerăcă interesele sale sunt afectate în cursul unei investigaţii interne poate
depune o plângere la directorul OLAF sau poate intenta o acţiune în faţa Curţii de Justiţie.22”

„Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) investighează cazurile de corupție și abateri

grave din cadrul instituțiilor Uniunii Europene (UE), precum și cazurile de fraudă împotriva
bugetului UE. De asemenea, OLAF ajută la dezvoltarea politicii UE de luptă antifraudă. „23

OLAF lansează investigații:

- în cadrul instituțiilor și al organismelor UE, cu scopul de a detecta frauda, corupția și alte

eventuale activități ilegale care afectează interesele financiare ale UE, precum și aspecte grave
legate de îndeplinirea sarcinilor profesionale care nu afectează interesele financiare ale UE;

22
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=legissum:l34008
Grainne BURCA, Paul CRAIG, Dreptul Uniunii Europene. Comentarii. Jurisprudență. Doctrină, ed. VI.
23

Revizuită, Ed.Hamangiu, București, 2017, pg. 987

12
- în afara instituțiilor și a organismelor UE, cu scopul de a detecta frauda sau alte abateri săvârșite
de către persoane sau organizații. Acestea pot implica autoritățile din țările UE (și, ocazional,
autorități din țările din afara UE).

„Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este responsabil cu desfășurarea de investigațiiîn

mod independent de Comisie. Rolul său este de a proteja interesele financiare ale Uniunii,având
responsabilitatea de a combate fraudele comise în detrimentul fondurilor europene în
toateinstituțiile și de a coordona organele responsabile din statele membre.24”

OLAF nu este, prin urmare, nici un „serviciu secret” , nici o forță de poliție. Este mai degrabă un
instrument legal pentru investigații administrative, cu care Uniunea Europeană a fost dotată de
către Comisie, pentru a garanta o mai bună protecție a intereselor Uniunii și a conformităților cu
legea împotriva atacurilor din partea crimei organizate și a evazioniștilor.

În spiritul serviciului de apărare exclusivă a intereselor cetățenilor europeni și de supremație a

legii, OLAF duce o politică de cooperare strânsă cu toate autoritățilecompetente și cetățenii UE.
Singurele limite pentru politica sa de transparență absolută sunt stabilite de reglementările în
vigoare, legile privind secretul judiciar și respectarea drepturilorindividuale.

În acest cadru, OLAF încearcă să obțină, de asemenea, cooperarea instituțiilor și atuturor

oficialilor europeni, care au obligația de a transmite Oficiului orice informațieprivind posibile
„cazuri de fraudă, corupție sau orice activitate ilegală de care iau cunoștință. Oficiul invită orice
persoană cu informații despre cazuri de fraudă, care influențează negativ bugetul UE, să le i le
raporteze.25”

„În ceea ce privește principalele activități desfășurate de OLAF , acestea sunt:

-menținerea legăturii între autoritățile naționale și OLAF;

-notificarea Comisiei pentru fraudă și nereguli;

-identificarea posibilelor puncte slabe ale sistemelor naţionale de gestionare a fondurilor UE

-inclusiv sume de bani plătite înainte de aderare (de pre-aderare);

24
Nadia Cerasela ANIȚEI, Roxana Elena LAZĂR, op. cit., p. 170.
25
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=legissum:l34008

13
- difuzarea de informații și comunicate; -

- asigurarea resurselor umane inclusiv formarea personalului de prevenire a fraudei, în noile state
ale UE; -
schimbul de informaţii cu privire la nereguli şi cazuri de suspiciune de fraudă , cu
administraţiile naţionale şi OLAF.26 „

În concluzie, în acest prim capitol am evidențiat aspectele legate de poliicile și măsurile

antifraudă adoptate de U.E. Totodată, am prezentat pe larg Oficiul European de Luptă
Antifraudă, cum funcționează acesta și care este rolul său în combaterea fraudei, dar și care sunt
principalele activități desfășurate de acesta pentru a putea înțelege de ce reprezintă unul dintre
instrumentele de luptă împotriva fraudei, care afectează interesele financiare ale UE.

3. Curtea Europeană de Conturi

„Consolidarea sistemului Comunitatilor Europene de finantare din resurse proprii a atras dupa
sine si necesitatea organizarii unui control financiar extern util si concret. Astfel, a fost infiintata
Curtea Europeana de Conturi, institutie ce se ocupa cu verificarea si regularitatea veniturilor si a
cheltuielilor comunitare, in scopul asigurarii unei bune gestiuni financiare.27”

„Curtea Europeana de Conturi a fost infiintata prin Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975
(Tratatul de revizuire a dispozitiilor bugetare ale Uniunii Europene), tratat care a intrat in vigoare
la 1 iunie 1977. La 25 octombrie 1977 a avut loc prima sedinta, de constituire a Curtii Europene
de Conturi,  la Luxemburg, unde se afla si sediul actual.  Anterior Curtii Europene de Conturi,
controlul financiar externe era dat in competenta Comisiei de Control a Comunitatii
Economice.28”

„Prin Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeana de Conturi a dobandit statutul de institutie

comunitara, ridicata la acelasi rang cu Parlamentul European, Consiliul de Ministri si Comisia
Europeana, dotata cu personalitate juridica si autonomie financiara si in acelasi timp

26
Nadia Cerasela ANIȚEI , Roxana Elena LAZĂR, op.cit., p. 170.
27
Dan Drosu ȘAGUNA, Dan ȘAGUNA,op cit p.272

28
Ibidem, p.278.

14
independenta chiar si fata de Parlamentul European. Curtea Europeana de Conturi este un organ
de control financiar neavand atributii jurisdictionale.29”

„Referitor la structura și organizarea Curții de Conturi, Curtea Europeana de Conturi este un

organ colegial, compus din 27 de membri, specialisti in domeniu. Membrii sunt alesi dintre
personalitatile de vaza din statele membre si trebuie sa faca dovada unei calificare remarcabile
pentru aceasta  functie. In plus, ei trebuie sa prezinte garantii de independenta.”30

Membrii sunt numiti pe o perioada de 6 ani de catre Consiliul de Ministri  cu consultarea

Parlamentului European, existand posibilitatea reinnoirii mandatului.

Membrii Curtii de Conturi isi aleg un presedinte, pentru un mandat de 3 ani care, de asemenea,
poate fi reinnoit.

„Au obligatia sa prezinte declaratii in fata Comisiei de specialitate a Parlamentului si sa raspunda

la intrebarile care li se pun. Statutul  membrilor Curtii  de Conturi este asemanator cu statutul
membrilor Curtii Europene de Justitie. Desi nu sunt magistrati, membrii Curtii Europene de
Conturi beneficiaza de garantii destinate sa le asigure independenta. In acest context, membrii
Curtii Europene de Conturi au obligatia de a nu solicita si de a nu primi instructiuni din partea
vreunui guvern sau organism, le este interzisa exercitarea anumitor functii sau a altor activitati
profesionale, le incumba datoria 31”

„Printre atrubuțiile Curții de Conturi putem enumera:

 Auditează veniturile și cheltuielile UE, pentru a verifica dacă fondurile au fost colectate

și cheltuite corect, dacă au fost utilizate în așa fel încât să producă valoare adăugată și
dacă au fost contabilizate corespunzător.

 Verifică toate persoanele și organizațiile care gestionează fonduri UE, efectuând

inclusiv controale la fața locului în instituțiile UE (în special în cadrul Comisiei
Europene), în țările membre și în țările care primesc ajutor din partea UE.

29
https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-court-auditors_ro

30
Augustin FUEREA, Instituțiile Uniunii Europene, Ed. Universul Juridic, București, 2002, p.115
31
Ibidem. p.118

15
  Formulează constatări și recomandări în rapoartele de audit, destinate Comisiei
Europene și guvernelor naționale.

 Raportează suspiciuni de fraudă, corupție sau alte activități ilegale către Oficiul

European de Luptă Antifraudă (OLAF).

 Elaborează un raport annual pentru Parlamentul European și Consiliul UE, pe care

Parlamentul îl examinează înainte de a decide dacă să aprobe sau nu modul în care
Comisia gestionează bugetul UE.

 Publică avize formulate de experți, menite să ajute factorii politici să ia cele mai bune

decizii pentru o utilizare cât mai eficientă și transparentă a fondurilor europene.”32

Capitolul II. Iregularități și fraude

În 2017, a fost raportat Comisiei un număr total de 15 213 de nereguli de natură frauduloasă și
nefrauduloasă, cu 20,8 % mai puține decât în 2016. Acestea au implicat aproximativ 2,58
miliarde EUR, în scădere cu 8,6 % față de anul precedent.

1. Contrabanda și comercializarea ilegală a țigaretelor

“La 12 mai 2017, Comisia a prezentat un raport intermediar41 privind rezultatul preliminar al
comunicării sale din 2013 intitulate Intensificarea luptei împotriva contrabandei cu țigări și a altor
forme de comerț ilicit cu produse din tutun — O strategie globală a UE42, care a fost însoțită de
un plan de acțiune cuprinzător. Concluziile Consiliului privind intensificarea luptei împotriva
produselor din tutun comercializate ilegal în UE (adoptate la 7 decembrie 2017)43 și conferința
părților interesate Combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun(organizată de OLAF și de
Comitetul Economic și Social European în martie 2018) au contribuit la lucrările Comisiei
privind un nou plan de acțiune pentru combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun, prevăzut
pentru sfârșitul verii anului 2018.”33
32
Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
33
file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf

16
“În plus, la 24 iunie 2016, UE a ratificat Protocolul Convenției-cadru a Organizației Mondiale a
Sănătății pentru controlul tutunului (CCCT). Protocolul CCCT a intrat în vigoare la 25
septembrie 2018. Comisia a reprezentat UE la prima reuniune a părților la protocol în octombrie
2018 și va continua să joace un rol principal în încurajarea statelor membre, a țărilor vecine și a
principalelor țări de origine și de tranzit să ratifice și să pună în aplicare protocolul.”34

2. Combaterea fraudei în materie de TVA

La 30 noiembrie 2017, ca urmare a planului său de acțiune privind TVA din aprilie 201644,
Comisia a adoptat o propunere de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 privind
cooperarea administrativă în domeniul TVA.

În iunie 2018, Consiliul a ajuns “la un acord politic cu privire la propunere. Propunerea este
orientată spre transformarea sistemului de TVA al UE în sensul reducerii gradului de
vulnerabilitate la fraudă și al eliminării lacunelor care pot conduce la fraude în materie de TVA la
scară largă. Noile norme urmăresc să dezvolte încrederea între statele membre, astfel încât
acestea să poată face schimb de mai multe informații, precum și să stimuleze cooperarea între
autoritățile fiscale naționale și organismele responsabile cu aplicarea legii.

“Măsurile-cheie includ: consolidarea cooperării între statele membre -de exemplu, un nou sistem
informatic pentru prelucrarea informației și analiza riscurilor în cadrul Eurofisc (rețeaua UE de
experți în lupta împotriva fraudei), audituri comune.”35

Totodată, măsuri importante sunt și consolidarea comunicării și a schimbului de date între

autoritățile fiscale naționale din Eurofisc și organismele europene de aplicare a legii (OLAF,
Europol și viitorul EPPO); îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile fiscale și autoritățile
vamale naționale în ceea ce privește anumite proceduri vamale pentru importurile din afara UE,
care sunt în prezent vulnerabile la fraudă în materie de TVA; și consolidarea schimbului de
informații pentru combaterea fraudei în materie de TVA privind autovehiculele second-hand.

În ceea ce privește măsurile anti-fraudă pe care le-au adoptat statele membre: un număr de 12
state membre au raportat adoptarea de măsuri pentru combaterea fraudelor vamale și în materie
de TVA; printre măsuri se numără:” perfecționarea indicatorilor de risc pentru a soluționa
34
file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf
35
Florin TUDOR, Fiscalitate. Metode și tehnici fiscale, Ed. University Press, Galați, 2009, p. 60

17
subevaluarea în cadrul declarațiilor de import, revizuirea evaluării riscurilor vamale la nivel
național și majorarea cuantumului amenzii minime pentru nerespectarea obligației de a declara
sumele în numerar aflate la purtător, elaborarea unui plan vamal intern, stabilirea priorităților
strategice și operaționale pentru vamă și accize; precum și punerea în aplicare a unei noi metode
de audit postvămuire, prin care inspecțiile se extind asupra tuturor activităților operatorului
economic în cauză. “36

Trei țări au introdus măsuri în vederea asigurării plății corecte a resurselor proprii ale UE sau a
recuperărilor mai reușit sau a combaterii fraudei și evaziunii fiscale53. Două țări au stabilit sau au
revizuit organizar

Capitolul III. Investigații

“După cu am menționat și în capitolele precedente, OLAF investighează o serie de fapte ilegale,

de la deturnări de fonduri, cereri frauduloase și abateri profesionale în achizițiile publice, la
fraudă vamală. Departe de a se constitui într-o listă exhaustivă, aceste exemple au scopul de a
ilustra diferite aspecte ale activității de investigare a OLAF sau diferite momente cheie ale
evoluției unui caz.”37

Așadar, în indeplinirea misiunii sale, OLAF realizează investigații independente cu privire la acte
de fraudă și corupție în care sunt implicate fondurile UE, pentru a se asigura că banii
contribuabililor sunt direcționați către proiecte care pot crea locuri de muncă și favoriza creșterea
economică în Europa contribuie la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile UE,
investigând cazurile de abateri grave ale personalului UE și ale altor membri ai instituțiilor
europene elaborează o politică solidă de combatere a fraudei în UE.

“OLAF poate investiga aspecte legate de fraudă, corupție și alte infracțiuni care afectează
interesele financiare ale UE, vizând: toate cheltuielile UE - principalele categorii de cheltuieli
sunt fondurile structurale, politica agricolă și fondurile de dezvoltare rurală, cheltuielile directe și
ajutorul extern , anumite tipuri de venituri ale UE, în special taxele vamale , suspiciunile de
abateri profesionale grave ale personalului și ale membrilor instituțiilor UE.”38
36
file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf
37
https://ec.europa.eu/anti-fraud/home_ro
38
D. Drosu ȘAGUNA, Mihaela TROFAN, Drept financiar și fiscal european , Ed. C.H. Beck, București, 2010, pg.
224

18
OLAF primește, din diverse surse, informații privind posibile fraude și abateri. În majoritatea
cazurilor, aceste informații rezultă din controalele efectuate de persoanele responsabile pentru
gestionarea fondurilor UE în cadrul instituțiilor europene sau în statele membre.

“Toate sesizările primite de OLAF fac obiectul unei evaluări inițiale pentru a se stabili dacă se
încadrează în domeniul de competență al Oficiului și dacă îndeplinesc criteriile pentru
deschiderea unui caz.

Cazurile deschise se încadrează într-una din următoarele trei categorii:”39

a) investigații interne: investigații administrative în cadrul instituțiilor și organismelor Uniunii

Europene în scopul detectării fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care afectează
interesele financiare ale UE, inclusiv a abaterilor grave legate de îndeplinirea îndatoririlor
profesionale

b) investigații externe: investigații administrative în afara instituțiilor și organismelor Uniunii

Europene, în scopul detectării fraudei sau a altor abateri comise de persoane fizice sau juridice.
Cazurile sunt clasificate drept investigații externe dacă OLAF furnizează majoritatea materialelor
aferente

c) cazuri de coordonare: OLAF contribuie la anchetele desfășurate de autoritățile naționale sau

de alte organisme ale UE, prin facilitarea colectării și schimbului de informații și stabilirea de
contacte.

“Scopul unei investigații este de a stabili dacă s-a comis o fraudă, un act de corupție sau orice
altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale UE sau dacă au existat chestiuni
grave legate de îndeplinirea sarcinilor profesionale care constituie o abatere de la obligații,
susceptibile să facă obiectul unor acțiuni disciplinare sau penale, în care sunt implicați membri,
funcționari sau alți agenți ai instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE.”40

“În cazul în care este necesar, o investigație poate viza atât suspiciuni de fraudă, corupție sau alte
activități ilegale care afectează interesele financiare ale UE, cât și chestiuni grave legate de
îndeplinirea sarcinilor profesionale de către membri, funcționari sau alți agenți ai instituțiilor,

39
Ibidem. pg. 225
40
https://ec.europa.eu/anti-fraud/sites/antifraud/files/gip_ro.pdf

19
organelor, oficiilor și agențiilor UE. Investigațiile se desfășoară fără întrerupere și fără întârzieri
nejustificate, astfel încât să sporească atât eficiența acestora, cât și eficacitatea recomandărilor formulate.”
41

“Unitatea de investigare poate efectua misiuni de investigare în țările terțe în cazul în care
probele necesare pentru a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau a altor activități
ilegale nu sunt disponibile în statele membre. Astfel de misiuni de investigare se desfășoară în
conformitate cu toate dispozițiile legale relevante.”42

O misiune într-o țară terță poate fi legată de cazuri de fraudă, de corupție sau de alte activități
ilegale din următoarele domenii:

a. vămile;

b. resursele proprii tradiționale;

c. cheltuirea de fonduri UE;

d. cheltuirea de fonduri UE prin intermediul unor organizații internaționale sau instituții

financiare sau de fonduri gestionate de o instituție, de un organ, de un oficiu sau de o agenție UE

“Înainte de misiunile de investigare legate de domeniul vămilor sau al resurselor proprii

tradiționale, unitatea de investigare trebuie să adreseze o comunicare oficială statelor membre
vizate, prin care să le informeze cu privire la misiunea de investigare propusă. În cazul în care
este necesar, trebuie să se solicite statelor membre să furnizeze informații sau date referitoare la
chestiunea care face obiectul investigației.”43

Romania deține încă din 2014 primul loc in ceea ce priveste numarul investigatiilor vizand fraude
cu fonduri europene finalizate, conform Raportului pe 2017 al Oficiului European de Lupta
Antifrauda.

Astfel, tara noastra ocupa prima pozitie in ceea ce priveste investigatiile încheiate referitoare la
managementul sau la cheltuirea fondurilor UE la nivel regional sau national. Un numar de 11
cazuri au fost încheiate cu privire la România, în opt dintre acestea fiind emise recomandări.

41
Idem.
42
https://ec.europa.eu/anti-fraud/sites/antifraud/files/gip_ro.pdf
43
Idem.

20
În ceea ce privește corupția vizand fondurile europene, OLAF mentioneaza ca exista un trend
privind existenta unor intelegeri intre castigatorul unei licitatii si consultant sau beneficiarul
finanțării sau acela în care există un real conflict de interese .

OLAF descrie un caz in care reprezentantii unui consiliu judetean, beneficiarul, au ajuns la o
intelegere cu reprezentantii companiei care a stabilit specificatiile tehnice pentru un drum, astfel
incat sa fie stabilite criterii restrictive in documentatia de licitatie de care sa beneficieze un
anumit operator economic, in timp ce alti ofertanti au fost descalificati in etapa initiala de
evaluare.
“Cele doua entitati au falsificat un numar mare de documente, inclusiv proiectul tehnic si
memorandmul pentru construirea drumului, documentele nefiind folosite doar la licitatie, ci si
pentru a cere rambursari de fonduri de la Autoritatea de Management, rezultand alocari
nejustificate de fondurie UE. OLAF a calculat ca paguba finaciara adusa bugetului UE de aceste
cazuri este de aproximativ 21 de milioane de euro reprezentand valoarea totala a finantarii platite
de autoritatea de management. OLAF a recoamndat recuperarea intregii sume si a emis

recomandari de ordin judiciar catre Directia Nstionala Anticoruptie, care a deschis o

investigatie.”44

Capitolul IV. Parchetul European

În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine
frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând
procedura „cooperării consolidate”.

„Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva
fraudei. În prezent, sunt 22 de state membre participante. Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE
va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE,
precum: frauda, corupția, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA. „45
44
http://www.ziare.com/stiri/frauda/olaf-cele-mai-multe-investigatii-vizand-fraude-cu-fonduri-europene-finalizate-
sunt-din-romania-1516527
45
Nadia Cerasela ANIȚEI, Roxana Elena LAZĂR, op.cit., p. 171.

21
„De avem nevoie de un Parchet European? Deoarece statele membre pierd cel puțin 50 de
miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea,
acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost
utilizate abuziv în 2015. Până acum, numai autoritățile naționale puteau să investigheze astfel de
infracțiuni.”46

„ Cu toate acestea, jurisdicția lor se oprește la frontierele naționale, lăsând procurorii naționali cu
instrumente limitate de combatere a criminalității financiare la scară largă la nivel
transfrontalier.În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă
Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), nu sunt în măsură
să inițieze investigații sau urmăriri penale în statele membre. Parchetul European va contribui la
depășirea acestor neajunsuri și la reprimarea infracțiunilor care aduc atingere intereselor
financiare ale UE.”47

În ceea ce privește rolul și structura Parchetului European, putem afirma că misiunea

Parchetului UE va fi combaterea fraudei împotriva finanțelor UE. Acesta va avea competența de
a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

„Parchetul European va efectua investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt

implicate fonduri ale UE de peste 10 000 EUR sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel
transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane EUR.Parchetul UE va lucra în strânsă
colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu
alte organisme precum Eurojust și Europol.”48

Structura Parchetului European se va compune pe două niveluri:

A. Nivelul strategic va fi compus din:

-un procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia;

-un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

46
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eppo/
47
Idem.
48
Directivei (UE) nr. 2017/1371. Partea a II – a, aplicarea Directivei (UE) nr. 2017/1371 prin intermediul EPPO

22
B. Nivelul operațional va cuprinde:

-procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale;

-camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind
chestiuni operaționale.49

„Referitor la momentul la care își va începe activitatea Parchetul European, Comisia va stabili
data de începere a operațiunilor EPPO de îndată ce acesta va fi instituit. Pentru aceasta se va baza
pe o propunere din partea procurorului-șef european. Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile
până la finalul anului 2020, dat fiind faptul că se preconizează că etapa de instituire va dura doi
până la trei ani. De la adoptarea Regulamentului privind EPPO, Comisia a transmis în mod
regulat miniștrilor de justiție informări cu privire la instituirea acestuia.50 „

Capitolul V. Coordonarea unor activități anifraudă

La solicitarea Parlamentului European, Comisia a luat recent câteva inițiative importante privind
unele măsuri strategice de combatere a fraudei. Având însă în vedere amploarea evaziunii fiscale
și a corupției în Uniunea Europeană, Parlamentul European solicită promovarea unei convergențe
integrate, care să conțină strategii de combatere a fraudei și a corupției, prin acțiuni juridice
eficace pe întreg teritoriul Uniunii, mai ales în perioadele de dificultăți bugetare.

Parlamentul sprijină și planul de acțiune elaborat de Comisie pentru consolidarea luptei împotriva
fraudei și a evaziunii fiscale, considerând totodată că Comisia și statele membre trebuie să
continue să acorde prioritate absolută combaterii acestor flageluri, ceea ce presupune conceperea
unei strategii de cooperare și coordonare consolidată și pe diferite niveluri între statele membre și
între acestea și Comisie.

„Trebuie acordată o atenție specială și dezvoltării mecanismelor de prevenire, de detectare

timpurie și de supraveghere a tranzitului vamal, acesta rămânând unul dintre domeniile cu cea
mai înaltă rată de corupție sistemică din Europa. În fine, Parlamentul European consideră că
actorii de la nivel european trebuie să fie mai activi la nivel internațional pentru a stabili
49
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eppo/
50
 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 283/1 din data de 31 octombrie 2017 a fost publicat Regulamentul
(UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată
în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)

23
standarde de cooperare bazate preponderent pe principiile transparenței, bunei guvernanțe și
schimbului de informații.51”

“Comisia a adoptat o propunere legislativă pentru a simplifica sistemul de TVA al UE, a reduce
gradul de vulnerabilitate la fraudă al acestuia și a elimina lacunele în comerțul transfrontalier prin
consolidarea instrumentelor de cooperare administrativă între autoritățile fiscale și cu alte
autorități de aplicare a legii.”52

Acorduri de asistență reciprocă au fost încheiate cu Mercosur și Azerbaidjan. Clauza antifraudă a

fost încorporată cu succes în acordul de liber schimb cu Japonia. OLAF a coordonat sau a
susținut 11 operațiuni vamale comune care au vizat cu succes diverse amenințări, cum ar fi
contrabanda cu țigări, fraudele asupra veniturilor, produse contrafăcute, mișcările de numerar
ilicite și narcoticele. În termeni financiari, panourile solare importate au fost produsele cele mai
afectate de fraude și de nereguli.

“În multe cazuri, neregulile legate de panourile solare au fost detectate în urma unei notificări de
asistență reciprocă emise de OLAF. S-a lansat o procedură de constatare a neîndeplinirii
obligațiilor în legătură cu subevaluarea care afectează veniturile provenite din resursele proprii
tradiționale și din resursele proprii din TVA, care a fost depistată în Regatul Unit.”53

“Statele membre au raportat adoptarea a 73 de măsuri importante pentru protejarea intereselor

financiare ale UE și combaterea fraudei. Măsurile respective acoperă întregul ciclu antifraudă,
dar se concentrează în special pe detectare și prevenire. Acestea se referă în principal la controlul
fondurilor în cadrul gestiunii partajate. Majoritatea statelor membre au raportat cu privire la
numărul și natura măsurilor luate pentru a da curs recomandărilor din 2016; acest lucru poate fi
considerat pozitiv, dar se pot face în continuare îmbunătățiri54”

CONCLUZII
51
Nadia Cerasela Aniței, Roxana Elena Lazăr, op.cit., p. 188.
52
Legea 61/2011 privind organizarea si functionarea Departamentului pentru lupta antifrauda DLAF. Lege nr.
61/2011

53
file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf
54

Idem

24
În realizarea prezentului proiect de cercetare m-am axat inițial pe prezentarea actorilor implicați
în lupta antifraudă, pe mijloacele folosite de aceștia, cât și pe câteva exemple de astfel de
neregularități financiare.

Treptat am ales să abordez subiecte precum actele și inițiativele legislative adoptate în interesul
luptei antifraudă, programele inițiate de intituțiile de baza ale Uniunii Europene, opetațiunile
vamale comune dintre state. Bineînțeles, nu puteam să tratez acest subiect fără să prezint pe larg
instituții ce dețin un rol important în aceasta luptă acerbă împotriva neregularităților în materie
fiscală, precum : Oficiul European de Luptă Antifraudă, Curtea Europeană de Conturi și
Parchetul European.

Din punctul meu de vedere, după ce am analizat aspectele privind „actorii” implicați, am observat
care sunt instrumentele și măsurile eficente de luptă împotriva fraudei, putem afirma căla nivelul
Uniunii, se impune examinarea fraudelor și a neregulilor în procesul de execuție a bugetului
Uniunii, adoptarea unor măsuri menite să prevină și să asigure urmărirea în justiție aacestor
cazuri, precum și protejarea intereselor financiare ale Uniunii în general.

BIBLIOGRAFIE

I. Tratate, monografii, cursuri universitare si alte lucrari de specialitate

25
1. Nadia Cerasela ANIȚEI, Roxana Elena LAZĂR, Evaziunea fiscală între legalitate și infracțiune, Ed.
Lumen, Iași , 2013.

2. Liviu Ioan ARMANU, Frauda cu produseaccizabile, Edit. Etnov, Brașov, 2018

3. Cristian BIȘA, Ionuț COSTEA, Mihai CAPOTĂ, Bogdan DĂNCĂU , Utilizarea Paradisurilor Fiscale
– Între evaziune fiscală și fraudă fiscală, Ed . Publishing House, București , 2007.

4. Grainne BURCA, Paul CRAIG, Dreptul Uniunii Europene. Comentarii. Jurisprudență. Doctrină, ed.
VI. Revizuită, Ed.Hamangiu, București, 2017.

5. Ioan CONDOR, Silvia Cristea CONDOR, Drept vamal și fiscal, Ed. Luminalex, București 2002.

6. Augustin FUEREA, Instituțiile Uniunii Europene, Ed. Universul Juridic, București, 2002.

7. Florin TUDOR, Fiscalitate. Metode și tehnici fiscale, Ed. University Press, Galați, 2009.

8. Dan Drosu ȘAGUNA, Dan ȘAGUNA, Drept financiar public, Ed. ALL Beck, București , 2005.

9.D. Drosu ȘAGUNA, Mihaela TROFAN, Drept financiar și fiscal european , Ed. C.H. Beck, București,
2010.

II. Acte normative

1 Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi

2 Actul Consiliului din 26 iulie 1995 de elaborare a Convenției privind protejarea intereselor financiare ale
Comunităților Europene, JO C 316, 27.11.1995, p. 48.

3. . Decizia 2013/478/UE a Comisiei

4 Legea 61/2011 privind organizarea si functionarea Departamentului pentru lupta antifrauda DLAF.
Lege nr. 61/2011

5. Decizia 2015/512/UE a Comisie

6.Directivei (UE) nr. 2017/1371. Partea a II – a, aplicarea Directivei (UE) nr. 2017/1371 prin intermediul
EPPO

7.Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 283/1 din data de 31 octombrie 2017 a fost
publicat Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei
forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)

III. Sitografie.

26
1. https://lege5.ro/Gratuit/gezdsmjsge2q/hotararea-nr-75-2016-privind-adoptarea-opiniei-
referitoare-la-comunicarea-comisiei-catre-parlamentul-european-consiliu-comitetul-economic-si-
social-european-catre-un-spatiu-unic-pentru-tva-in-ue-momen

2. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0383&from=en

3. file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf

4.. https://ec.europa.eu/anti-fraud/about-us/legal-framework_ro

5. file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf

6.. https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-court-auditors_ro

7. file:///C:/Users/avrvi/Downloads/Raport-CE-2018.pdf

8 https://ec.europa.eu/anti-fraud/home_ro

9. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eppo/

27
28