Sunteți pe pagina 1din 96

8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava

62575$
Adina Glava
Maria Pocol
Lolica-Lenula Tdtaru
(coordonatoare)

Educalia timpurie
ghid metodic pentru aplicarea

curriculumului pregcolar

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 1/96
+ l&[av-
8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava
Aoma Glevn
Merun Pocor
Lor,rce-LnNula TArenu
Editor: CSlin Vlasie (coordonatoare)
Corecturd: prof. Anca Radu, Cristi Dinu
Redactor: Roxana Din
Tehnoredactor: Adriana Boboc
Coperta colectiei: Andrei M[nescu
Prepress: Viorel Mihart

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei


GLAVA,ADINA
Educafia timpurie : ghid metodic pentru aplicarea
curriculumului pregcolar I Adina Glava, Maria Pocol,
Lolica-Lenu{aTdtant. - Piteqti : Paralela 45,2009
Bibliogr. EDIJCATIA TIMPURIE
ISBN 978-973-47 -0685-3
GHID METODIC PENTRU APLICAREA
I. Pocol, Maria
II. Tltaru, Lolica-Lenuta CURRICULUMULUI PRE$COLAR
37

coMENZr - CARTEA PR|N PO$TA

EDITURA PARALELA 45
Pitegti, jud. Argeg, cod 110174, str. Fralii Golegti 130
Tel./fax: 02482'14 533;0248 631 439; 0248631 492
Tel.: 0753 040 444;
072',1 247 918. BCU Cluj-l.|apoca
E-mail: comenzi@edituraparalela4S.ro
sau accesali www.edituraparalela45.ro
llllililnilr ilil til]iilll III ilt]ilililil til
BtBCt{ 2009 03279
A, Tiparul executaf la Graficprint Industries

€i I'j#:il:ij,U*'.0.0n", ."

Copyright @ Editura Paralela 45, 2009

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 2/96
8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava

Prefatd

Ultimul deceniu a insemnat pentru invdlimdntul preqcolar romdnesc o perioadl


e schimbdri profunde la nivelul concepliei programului curricular, dar qi la nivelul

emersurilor didactice. Confruntati cu provocdri importante de reformare a strate-


iei gi practicii educa{ionale, grddinila s-a dovedit deschisd gi capabild sd integreze
oul, reforma curriculard atAt de prezentdin ultimii ani fiind privitd ca un prilej real
e diversificare a aborddrilor didactice, de testare a principiilor teoretice de ultimd
16, de implementare gi evaluare a eficienlei unor practici de predare inovative.
Lucrarea Educayia timpurie. Ghid metodic pentru aplicarea cuticulumului
rescolar propune o serie de repere didactice menite sd faciliteze procesul de
nplcmentare a noului program curricular pentru invildmAntul preqcolar,, fe care
utoarele acestei lucrdri l-au considerat dintru inceput un proiect didactic indr5;znel
I Avangardist, ancorat pertinent in cdmpul orientdrilor contemporane ale pedago-
lei constructiviste sau ale psihologiei invdldrii.
Rod al unei colabordri armonioase dintre teoreticienii educaliei preqcolare qi
laeticieni experimentali ai domeniului, lucrarea propune o tematici ce gravileazd
t jurul unor concepte-cheie ale curriculumului pregcolar: proiectare curriculard,
czvoltarea personald qi socialb a preqcolarilor, evaluarea progresului in invdfare,
tanggementul grupei de copii. Ludndu-le ca repere de organizare a confinuturilor,
lucrdrii au
t$t pe ele, c0t gi propunerile didactice care stau in spateleqi
lor, autoarele
orit s[ rispundd direct qi concret nevoilor de clarificare instrumentare practicd
voc$te de cdtre educatoare in cadrul numeroaselor intAlniri de lucru care au
fcccdat alcdtuirea acestui ghid'
Astfel, fiecare dintre cele gase capitole ale lucrdrii cuprinde o serie de clari-
edri conceptuale considerate necesare, datd fiind terminologia propusd de actualul
[fficulum pentru invS]6m6ntu1 pregcolar, precum qi repere teoretice concise, dublate
t mod consistent de exemple gi sugestii metodice. Pdrli distincte ale lucrdrii sunt
edlcnte descrierii principiilor gi modelelor de acliune educafional5 din cadrul
rocesului de proiectare gi dezvoltare curriculard (capitolele I qi II), designului
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 3/96
ptivit6lilor didactice care urmdresc obiective de dezvoltare sociald gi emolionald
8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava

625755

LISTA DE AUTORI:

Ioana Simona Baciu, educatoare

Michael E. Bernard, PhD, Universitatea Melbourne, Australia


Emilia Bodea, institutor grad I
Aurica Alina Colceria, educatoare
Anca Dobrean, lector universitar doctor, Universitatea ,,Babeg-Bolyai", Cluj-Napoca

Adina Glava,lector universitar doctor, Universitatea,,Babeg-Bolyai", Cluj-Napoca


Mar ioara Mtrdan, educatoare

Teodora Maria Neag, educatoare


Maria Pocol, institutor grad I
Lucia loana Sucald, institutor grad I
Lolica-Lenula Tdtaru,institutor grad I, inspector de specialitate ISJ CIuj

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 4/96
8/13/2019 tematic[ 9i abordarea in grldiniftr a invlf[rii bazatepe Educatia Timpurie - Glava
proiect, organizareaintalnirii
formativ a momentelor de rutin' )imi"adin progra.
::,lr:iT:,*
mul grddinifei,,"r:::u::uin^sens
evaruarea formativa, managementurprobremer".
o"'ii.*,i"u,;r"il:
tarea unor programe unitare gi extensive
de dezvortar" .-olionuld qi sociali a CAPITOLUT I
preqcolarilor.
Proiectarea gi dezvoltarea curriculari in gridiniti
i:i::*:l*=:l llutt:rt"1eoretic.e,-precum si prin varietatea de situalii si
inrext $i,.in rotalitate, i"rrur. eiuu]id,l;"";;d;
incluse
:::X:,:""0.::j:;'l_"ljf
inrenlionat sd ghideze eficient cititorul in pat
:::,11:fjr qi in conturarea unei infelegeri personulizaie
curriculum ;;;;;"
*a"i.u;il;;fi';; 1.1. PnocRAMUL EDUCAIIoNAI DIN cnAoltrtllA -
VI)RTCA P. UN PROCRAM CURRICUTAR

l)rogramele educalionale destinate vdrstelor timpurii au fost marcate in ultimul


deeerriu clc importante schimbdri. Aceste programe au integrat mdsuri de reform6,
de restructurare majord, a ciror necesitate a fost determinat5, pe de-o parte, de neVOia
Je nrticulare a programelor de educalie timpurie cu orientdrile recente qi unanim
proce'
fegg6os0ute ale educafiei de la noi gi din lume - abordarea constructivist[ a
rului ilstructiv-educativ, centrarea pe copil gi pe formarea de abilitdli 9i competen[e'
lnv611rca prin experienlierea realitalii - $i, pe de altd parte, de nevoia de integrare n
pfognrnrclor de educalie formalS a pregcolarilor, derulate in grddinilS, intr-un cadru
eefriept,tut Ei aclional m ai latg, acela al educaliei timpurii, infeleas[ drept ,'educalia
tere priu.gt. copiii de la naqtere p6nd la 8 ani qi care le oferd acestora condi;ii
ipeciii.* pentru-dezvoltarea lor generald ih concordanld cu caracteristicile indivi'
difelc gi de vdrst6" (Strategia privind educalia timpurie, anexa l, MECT,
p. 2).

Nofiunea de curriculun qi specificul abordirii curriculare a programelor


otlucafionale din invdfimAntul pregcolar
i1 litciatura pedagogicd actual6, nu existd inod un consens privind definiren
errnce;rtului cle curriculurz. Totuqi, majoritatea definiliilor actuale incorporeaz[ cdteva
elemenle dcscriptive comune:
-curriculumul reprezintd ansamblul documentelor Scolare care fac referirc la
eonf i nu t uri l c activit[1ilor de predare-invd{are.
ctrrriculumul integreaz[ totalilatea proceselor educative Si a experienSelor de
fnt,lSrrt prin care trece copilul pe durata parcursului sdu educational.
-, curriculumul presupune abordarea sistemicd a procesului de invl1Amdnt,
prln ct'enren vnui ansamblu funclional al componentelor sale'
l)efiniliile termenului cuticulum includ doud aspecte esenfiale ale accstui
e6nslruct -' parcurs qcolar gi experienfe de inv[fare -, intre care existf o relnfic
lntrinser,fi, Astfel, in'conceplia actuall asupra programelor curriculare, domeniile
tle r,onlinut, rcspectiv domeniile de formare cuprinse tn programul curricular sunt
releutnie pi trticulate intr-un parcurs unitar Ei logic, astf'el incdt, prin parctlrgeron
Irrr,, 16 i se usigure celui care inva[[ experienfe de invlfare profunde qi dc duratll, ce
inclttd ltructuri conceptualc Ai cognitive, competenfe 9i comportnmente care ii vor
pet,ntltc o buttll intcgrarc socialfl 9i o realizare deplin[ in plan personal,

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 5/96
8/13/2019 Recunosc0nd accentul sporit pe care il primcq;tc plnnul expelierrlial Educatia
al cr Timpuriepnrticulnrit[tile
- Glava
culumului, oferim o definifie de lucru a termenulu i curiicul,um, oarc este, in - de v6rstlt 5i irrclividrrnlc ale oopiilor;

noastrd, relevantr pentru invdfdmdntul pregcolar, pentru specifioul


op - principiilc dc psihologic a invtlfilrii;
acestuia:
Curriculumul reprezintd onsamblul experienlelor deinvd\are directe i,
"- dinamica sociald gi culturald a societdfii;
si * specificul cultural local;
ale copiilor, implicli tn situalii educalionareformale, nonfurmale si informale. * tendin[ele internationale inregistrate in educafia pregcolar['
In discursul pedagogic referitor la educalia pregcolard, termenul curriculu
este utilizat sistematic doar in materialele cuniculaie de datd recent6,
r spccificarea confinutului cunicular sub forma temelor integrativc, carc
odatd cu apar
rilia documentului ,,curriculum pentru invdldmantul pregcolar,', in septembrie invit[ la abordarea integratd a cunoa$terii gi al cdror grad sporit do
zobg, gcneralitate ii conferd cadrului didactic o largd putere de decizie in
a
Adoptarea deplind in cadrul acestui document termenului reprezintd mai mult dec4t sclcctarea Ei dezvoltarea proiectelor Ei a temelor siptimdnale;
o inova{ie terminologicd. IJtilizarea conceptului este in fapt asociatd
cu abordarea
curriculard a programului educafional, abordare care, deqi vizibild,deja in documentelg
r includerea in ansamblul conlinuturilor a unor seturi de abilitdli gi cunoqtinfe
transversale, prin delimitarea domeniului activitdlilor de dezvoltare
curriculare pregcolare ce au urmat primelor etape ale reformei majore
a invdfdm6ntulul pcr,sonald, care promoveazd: autocunoagterea, dezvoltarea abilitdtilor
romdnesc de dupd 1989, este acum incontestabil[, asigurAni noului
cuniculutR clc comunicare, conqtientizarea qi autocontrolul invd{[rii prin joc, dcz-
coerenti intemd, unitate, relevanfd qi un grad sporit de operalionalitate.
voltarea abilit[1ilor de luare a deciziilor, medierea conflictelor 5i u
cornportamentului empatic;
Abordarea curricurarr a programurui educa{ionar din gridinifi . r00Ltnoa$terea potenlialului formativ al elementelor de medir"r lizic qi
rclafional specific institutiei preqcolare gi definirea in acest ltl n ttnttr
Abordarea curriculari permite luarea in considerare, in plan-teoretic qi practic,
a intregii complexitrli a procesului de dezvoltare gi formare
a-pregcolarilor. nspccte ale curriculumului ascuns;
Caracterul curricular al programului educalional preqcolar este evident
la mal . intcgrarea situafiilor de inv6{are de tip formal cu cele de tip nonf'tlrrnnl
multe niveluri qi este asigurat de urmdtoarele cle
a. covArstuici caprin qi a grupului
La nivelul programurui caracterisiici specifice:
educafionar ca ansambru structurat qii infbrrnal, factori definirea familiei,
educativi a comunitd{ii
complementari grddinilei;
ancorarea programului in cadre conceptuale gi acfionale mai largi: . incurajarea includerii in sistemul experienfelor de invdfare a elementclttr
strategia nayionald privind educalia timpurie (ca parte a strategrel dc curriculum local, regional, a exploat[rii diversitfllii interpersonale
convergente privind dezvoltarea timpurie a copilului, MECT, 2005), .,si nrulticulturale, in vederea asigurdrii unei bune insertii socio-cultu'
sistemul Reperelor fundamentale privind invdlarea ralc a copiilor.
si dezvoltatrea tim-
purie a copilului de la nastere la 7 ani (Reprezentanla uNICEF Romania, (" l,u nlvclul practicilor de predare-inv6fare qi evaluare
2007); . diversilicarea tipologiei activitdlilor didactice specifice gr[dini{ci in
orientarea convergentr cdtre idealul educalional precizat in Legcu vcclcrca ldrgirii gamei experienlelor de inVdfare ale copiilor (prin inclu-
invdldmdntului (nr. 8411995) 9i ilustrarea finalitdlil;r de politicd edu- clcrca explicitd in programul curricular a activitdtilor dc dczvoltnrc
cafional5 a statului romAn; pcrsonal6);
centrarea pe finalitd{i, considerate a fi startul proiectdrii qi I incura-iarea invdfdrii prin experienfierea realitlfii, acest tip de invtr[arc
programului curricular gi definite la mai multe niveluri integrative: dezvoltdrii asigurdndu-le copiilor achizilii drrrabile gi transferabile;
finalitd1i ale educafiei timpurii, finaritdli ale domeniilor fundamen-tale
cle
r prcclarca integratfi a con{inuturilor, in vederea credrii la copii a uncl
d.ezvoltare, finalit61i ale domeniilor experienfiale, finalitdfi ale irnagirri unitare asupra realita;ii;
catego-
riilor de activitltl,i de invdlare prezente in planul de invd 6mant; . protluscle anticipate ale inv[fdrii nu sunt doar cunoptinfc punctuale, ci
o adoptarea deplin[ a principiului centrdrii pe copir, prin preocuparea ;ii clcprinderi, atitudini, valori gi competen{e, care s[ ii perrnit[ copilului
pentru indeplinirea obiectivelor domeniilor de dezvoliare, prin promo. prc;oolar l4rniliarizarea cu diverse domenii alc cunoaEterii 5i rcalitillii
varea invdfdrii bazate pe experien{ierea realitatii 5i srl ii ol'ere instrurnente (deprinderi de munctr intolcctualtr, structuri
$i a invdtdrii inte- cognitivc qi conccptuale, conrportamente) alc cunoaqterii ultcrioarc;
grate, prin recomandarea difbrenf ieri i gi i ncl ivi clual iztrri i
curriculare,
b. La nivelul confinuturilor curriculare r irrcurqiarca utilizlrii rnetoclologiei activizantc, a invllftrrii lruzttte pe
o descrierea confinuturilor irr ternrcnii lirralitillilor caclru qi referenfialc, proicct 6i 1 jocului, pcntru plasurcn copilului irr siturafii dc cxplorare
ceea ce permite o abordare curriculnrll llexihilll, nernijkrcitll u rcnlit[1ii fizice gi sooialc;
Iinilncl cont cle:

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 6/96
8/13/2019 considerarea activit[filor de evaluare ca gi componentll rcglatorie Educatia Timpurie - Glava
procesului contin uu de predare-i nv d[are;
ECnseptul de sltualle de tnvdlare iau sttualte pedagogtcd este o achizilie relativ
o
renunlarea in planul de invtr{imdnt la un num6r fix, prestabilit
de ileeenti n teoriei pedagogice (Gagnd 9i tsriggs, 1977,D'Hainaut, 1981, pillv[stru,
vitdli didactice pentru fiecare din domeniile de invdlare specifice 5i9-Oi C6tin, 1996, JoiJa;lelA;, atordar.a ii6tuia nefiind inc[ unitara. inp.4 not-le
gcolarit5lii qi asigurarea libeftafii cadrului didactic in planificarea fontinte alo conceptului sunt evidente:
acti
zllnice cu preqcolarii. }ir{ .' Entc parte a-stnrcturii activit[fii didactice.
o caracteristicr definitorie a programelor curriculare este aceea cd ele ll'' . indich ansamblul de imprejuriri in care este agezat educatul, in vederea reali-
zintd o imagine unitard, coerentd gi convergentd la tt+, z[rii unei sarcini precise'
dintre di
siunile lor centrale: la nivelul varoric, al concepliei, nivelul fiecdreiacurriculare,
al viziunii
nivelul structurii programului respectiv, la nivelit practicii curriculare.
un
Hl, . l:,ffi".,.r"r*d
in jurur unui obiecriv cu,t1at9,elem ferl,1i**"110r*ilrul
,. i{ionro**d felul in care obiectivul in cauzd se rezolvd practic, prin sarcini
gram curricular eficient este astfel proiectat incdt cele trei niveluri Fll
sau dimensi Ht directe,
[*r . Indic[ rolul de coordonator al educatoru]ui (oiga-nizare; prevg deeiilg9ll$tienlilars
de definire a acestuia se sus{in, se expliciteazi qi se completeazdreciproc,
curri
lumul fiind in acest caz un construct viu, care se contureazi nu doar
in docum H' pi untrenare a celor educaJi, indrumare, comunicare;,sesizare;,,ev gar9t tlglg9),r.

t; . Dcmonstreaz[ rolul formdrii


tele oficiale, ci gi in practica didacticd. prin acliune directa.

C't.enreu dc situafii de ?nv[]are care s5 asigure experienle de invdlare reale


I.2. EITUTNTE DE PRoIEcTARE cURRIcUI-ARA
Fptezlrrtf,. irr contextul perspectivei moderne mai sus descrise, un nou rol al cadru-
A ACTtVtTATil DtDACT|CE DtN CnAorwrlA
lgi ditleetic r;r proiectant al ac{iunii instructiv-educative.
ln viziunca noastr[, acest nou rol al educatorului defineSte modelul curricular al
Proiectarea didacticd reprezintd ansamblul de procese operalii
si delibera. mrcilfirll iliducticc (Cristea, 1996). Conform acestui model, acfiunea de creare a
'Eitgaliitor tle irrvdfare presupune luarea de decizii cu privire la modalitatea optimd
tive de anticipare a pasilor ce vor
fi parcursi in organizarea, realizirea'si evaluarea
act iv it dl i I o r in s tru ct iv - e duc at iv e. & relellolrnre u ohiectivelor,punclntl de pornire in proiectarea curriculard gi pentru
. in viziunea pedagogiei clasice, prin proiectare se inlelege eqalonarea pe uni.
tdti de timp a conlinuturilor educafionale, produsul acestei alliuni
€3 e celel6ltc componente ale activitdlii didactice: confinut, strategii didactice, resurse
fiind diversele il*tgrlale gi unitatea de timp in care are loc activitatea, modalitSli de evaluare 9i
documente care vor orienta activitatea instructiv-educativd Slnerc n l'eeclbackului.
a cadrului didactic pe Ai
care acesta are obligalia sd le intocmeasc5: planificarea calendaristicd,
proiectefe de
leclii etc.
in pedagogia modernd, aceastd accep{iune a termenului se pdstreazd,
ea fiind
insr imbogdfitd cu noi accente, puse de aceastd datd nu at6t pe Legendd:
intocmirea planu.
rilor de activitate, c6t pe gAndirea qi structurarea situayiilor de lnvdlare efectiv[ a C - conlinuturi
elevilor. Este vorba, cu alte cuvinte, de prefigurar ea ixperienyelor'de M - metode
invdlare pa E - evaluare
care le vor parcurge elevii.
O - obiective
situalia de fnvdlore rcprezintd un context pedagogic creat de acfiunea
con.
jugatd a urmdtorilor factori: sarcina de invdfare, cunogtinlele
9i abilit6lile pe care lc
posedd eler'ul, cerute intezolvarea sarcinii de lucru, obiectivele-de
invdfare gi obiecti.
vele de formare relative la sarcinS, unitatea de timp gi resursele
mediului fizic in
,Yunu., contexrurrelalionar creat in jurur sarcinii de inv[tare. o situafie
:TjT, : ,gi.'ii p"o.g"e;lc
determini la nivelul elevului o experien[[ de inv6{arc, Figuru L l. Modelul proiecldrii curric:ulare
Experienla de inudlare pedagogic[ reprezintfi (dupd Stanciu, 1999)
elevului, care se obiectiveaztr intr-o modificare in sens
o achizilie pran personar a
poziiiv ainstructurilor cog-
nitive, afective sau psihomotorii,
l0 ll

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 7/96
tul*..1i,:*15:l::,[:.-,:tT
prop'rtttttttltti ti
AcIiupcu rlc prgicctnrc clevirrc nsll'cl o nc{iutte tle tttttttttgclttt'ttl ttl irrvtl{ilrii, lnsogirrc', citrc srttrt lit bitztt constnrcliei
implicl rirmltorii llnEi obligntorii pentru giirtdircu ryi ot'gitttintlcn liccirciit i",;il::i;:i";;;,r;i. ;.;;i; piirghii v.t,,ii.'c se prclurrgc:sc r;.i. i, pl:tttttl irnplc'
'c^ir'1 . .^-,.i.'z.t.rrrlr
situaliile de inv[[arc alc ttnei activittlti didacticc: ffiHi;;,1;;il;i.';';"':i.',r.' l'dl:ll: I*::1.:,:i.":'ili';"ii,i:;:ffl1i-;
8/13/2019 D incadrarea activitdtii tlidactice in planr.rl tematic sau sistettrul clc lec{iiEducatia Timpurie - Glava rcspectiind spiritrrl in carc programtll  ourrraLrrttr
curricular ira
9l
iifiJif f tni tle irrvllfarc eoncrctc,
fiecdrei situalii pedagogice in ansamblul situafional al activit[1ii; eL.alrir. t'u,. *untlit 'r*io, valorilc Ei'ci']:l]::l]"i:,,:T:'5ff1Tfti1l
tl
Gr?IT i'li' ;' i'il'"' " " i r ; '"l;; ;'"
J
i' "lt, l'.1: -::' de specialitate men-
il 3 :^'lLiteratura
mentele curriculare;
trebuie sd aib[
,,i."rr.
"rl,t,"rrriir,t^itui
pedagogir-"
a.
^:':ii:[,,;#';*:
punere in practic[ a programelor
-^l^-

 a u*r.tourclc principii de structurar. ii


mai multe din caracteristicile contextului real in care vor fi utilizate constrttctivist:
e tle liP
dusele invS 6rii; a cunoa$terii' Cunoa$erea'rea-
I l'r'lttt'i'ltiul prioritdlii construcliei mentale
) prefigurarea demersului didactic in termeni care sd-l facd un proces conrinuu
practicd; I
)
;;;ii,
rle construc[ie ilili;;;i;
reconstruc]ie a
autonom eireprezints
intelectualinlelegerii privind realitatea'
monitorizare a progresului (controlul Ei
Exersarea comportamentului
[trlnriltittl,urtoru^ini si ai inaiuiauiaalii
I
donarea inv6 6rii); I invdtare
I' f,iltorrolrl in inilierea menlinerea acliunilor de explorare Ei
ii
rjcprrozintti o cheie in asigurarea
inv6 6rii.eficiente'
rilor didactice ulterioare.
de invalare construite in jurul
Organizarea activit5lii in jurul obiectivelor urmdrite creeazd un cadru flexil Prittciltiul invdsdrii "oliturtuot'' Situaliile
nemijocitd a realului'
pentru uGg.r.u con{inuturilor curriculare qi a modului de organizare internl pr,,frlJ"]t,i.ii realitetii (fundamentate pe explorarea
etc')' care preiau din
acestora in vederea atingerii finalitd1ilor. tez.lvitrc de probleme, joc de rol' expeiiment ale invallirii
situaliilo. i.ul", sunt cele care asigurd achizilii
*','ctcristicile
slubi lc 6i l.ransferabile'
1.3. RrprnE urlLE itrt pRolrcrAREA $l DEZvoLTAREA e-,I,rlttrillittlinvd|driiprininterac|iunesociald.Mediulsocial,imbog6{itin vArstlt
in anturalul copilului a altor copii de aceeaEi
cuRRlcutuMULUl DIN GRADINITA grlltlirrilrl
qi tt itltor prln a".al'pa'in1ii, constituie. un spaliu de aplicare' verificare'
pr",.'i1a
aOufg
convingerilor,
Curriculumul pregcolar, a$a cum este acesta prezentat in documentel€ tteg,rlcicre,certificare qi restructurare a ideilor, abilitafilor'
curriculare, reprezintlo ofertd oficialb, formalS, a cbrei implementare practicd, deql lrr|elesrrrilorprivindrealitatea.Deaceea,situaliiledeinv6{arecareinclucl
cooperare' efort de grup au potenlia'
obligatorie, implici din partea cadrului didactic o proiectare suplimentard, con' 69litrni clc invdlare prin comunicare'
stanid gi contextualizatd. Cadrul didactic reaTizeazd astfel aga-numita acliune do Irrl dc a asigura o rievanla sporiti a invalarii qi o accelerare a dezvoltitrii
dezvoliare a ofertei curriculare, demers menit sd asigure relevanfa gi eficienfa pt'eqicolarului.
programului cunicular in contextul practicii in care acesta este aplicat. Este vorba * 't'ittciltittlprioritd{iievaludriiformative'dinamice'Evaluareadeparcursl
i..f.. decizii de proiectare curriculard., care trebuie sb linb cont de speci{icul lirnlrativ[esteconsideratdabsolutnecesarddat6fiindperiodicitateasdp-
curriculumului ca proiect, respectdnd atdt sistemul conceptual gi valoric al acestuia, c6t Acliunile de evaluare forma-
tftrrr{inillI u ptu,rin.arii activitdlilor didactice.
gi specificul elementelor sale structurale. privinJ evolulia copilului' interesele 9i nevoile de invd{are alc
tivn .l'crii date
Proiectarea didacticd reprezintdprocesul de anticipare a operaliilor de plani'
ttr:cstttia,datecarevorreglacontinuuactivitateadeproiectaredidacticla
ficare, organizare qi desfdqurai" u pro-.tului educa{ional, in condiliile Ea
cunoaqterii etlttcitloarei
gi st6pAnirii variabilelor implicate in desftgurarea acestei activitdti, demon' '

streai1 capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele acliunii educa' mai sus, programul curricular Pentru
educalionale inlcp,.ritrrtl Ei ilustrAnd principiile de
lionale intr-o formd coerentd, exprimati prin corelarea obiectivelor
cu
rr A ri r r I pt'cqcol ar se caracteriz
eazd prin"-
confinuturile, resursele gi mediul educalional. iavala r

fi ;:;;
r

:'"' ;;;, incluzand o gam6 larga. d,._ "Tp.1l.i[


;, ;i H;""; ;;;;;'J'pr
"o_pr"r,.nriv,
L*a' n
::?:l1l 1 1ll**
t],"3 ^1:

jTr:: :l ::, 1$::l:


Analiza curriculumului pregcolar din perspectiva dimensiunii de concepflo ia y a r,r :l "1aracTl'j::?_
a acestuia u.J,Tli l;,l il l ;,,:i i;;;; *uia,
u J.,"u1i aceastd
.il I''*lii-JilE"'.. *',j., *u',ol'1,
"
c
:":ff;:
Dimensiunea de concep{ie a unui program curricular se referd la sistemul de ;-::ilil; ",, I
j1,u'
1:l l'u:l
metodotogie qi scenariul didactic abordat.
fl',:.":#l;
Diversitatea
idei, convingeri, concep{ii, valori, principii 9i interpretbri filosofice, sociologice gi :il;i"l;li:il;;@uor, 13
t2

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 8/96
activitt'llilor cliclacticc arc potcnliitlul clc a-i asigura prc6collr.rrlrri oc:1zii dc
Arrnllzn erlrrlculurrrului llrcAcolnr tlirt pcrspcctivu dinrcttsiurtii dc structurtr
din perspective multiple a realittrlii lizice ;i sociale, clc a intcrnc[ionn irr rncclii v
s.rrerlrlh
8/13/2019 cu colegii gi cu adul{ii, de a-gi exersa abilitltile $i atitudinilc in corrtcxtc cliverse.Educatia Timpurie - Glava
o Echilibru - existr o consistenfd internd a domeniilor cxpcrien{iale, llln pt rspr.clivil strrrcturnl-lirnc[ional?1, progranrul curricular pentru invdld-
H€*lttil pregr'olnr sc rlclirrcrytc prin spccilicul componerrtelor sale: finalit51i, conlinu-
asigurr unitatea intemd a programului curricular. in practica edircalionali,
pectarea acestei premise obligd cadrul didactic la luarea de decizii
Hrl:ltrlor:liec. stlnlcgii clc irtstruire;i de evaluare, unitdli de timp in parcurgerea
privind numlrul activitSlilor didactice asociabile cu anumite domenii experien{ Fegrontttlui r'ttt't'ictt litr.
Itlelerrlnrrr irr contirruarc o serie de repere utile in proiectarea didacticd la
9i corelarea echilibrat[ a acestora cu activitSlile integrate, cu situa]iile de inv6
bazatd pe proiect gi cu specificul celorlalte tipuri de activitdli cuprinse in planui
Biyrl lrrL.rri. r'r:lutivc ll nccstc componente, nu inainte de a sublinia faptul ci intre
ffiipnlretrlelc slnrc:trrrulc alc curriculumului se stabilesc relalii de interdependenld
invdfdmdnt (ALA, ADP etc.).
o Relevan{i - relevanla programului curricular este datd de mbsura in $ delernrirratc reeriprocrl rnunite sd specifice in detaliu natura qi eficienla progra-
Fglgl t'unicrrlnl', Astl'e l, curriculumul reprezintd intotdeauna mai mult decdt suma
programul, in ansamblul sru, precum gi fiecare situafie de invrlare proi gqfe€lFrlslirrilru' cotllroncrrtclor sale, modul particular de articulare a acestora defi-
explicit sau implicit, ii asigurd preqcolarului experienfe de invd{are utile in r.utlirlutrc ;tt.op,rittttuI curricular.
ilnd tn
cu problematica gi cu nevoile individuale gi ale vdrstei, dar gi cu specificut tumii
care copilul traieqte. In practica educa{ionald, aceastd caracteristicd trebuie
asil a, Fhrnlllf,fllc spccilicc programului curricular
ratd prin fundamentarea proiectdrii didactice anuale, sdptdmdnale gi zilnice
5e rrlricetivcuzfl in rnocl concret gi specific pt'rn obiectivele-cadru qi obiectivele
cunoagterea particularitdfilor grupei qi ale membrilor acesteia, pe articularea
cientd a exigentelor curriculare formale cu nevoile specifice grupului cu care
ft din domeniile experienliale cuprinse in pro-
;,pls,t'lrtlt1, lirlrrrrrlrrle pcntru l'iecare

lucreazd, prin imbinarea elementelor de curriculum .o*rn .u ,"1" ale


$aFrB Agn nr rtrcrtliottcazi cxplicit in documentul oficial, ,,finAndu-se cont de
curriculum f€FEfFlF atsbilitc tlc' tkrrncniilc de dezvoltare" (Curriculum pentru invdldmdntul
lui diferenliat qi local. De asemenea, este importantd in acest context urmdri
ffescrittt',1r l,l1 tle lirrrilnlc hr documentul ,,Repere fundamentale privind invdlarea
transversalii, pe
seturi de deprinderi atitudiniparcurgerii
toatdqiperioada programului curricular, a formdrii ur Sids*vultar,ea litttprrric it copilului" (MECT, LTNICEF, 2007).
esenliale pentru implicarea eficientd, prezenta ftr'f vlf e rlirr pe rspcctivrt didactic6, domeniile experienliale reprezintd arii de
viitoare, a copilului in situafii de invdfare qi de explorare a realitdlii: incuralar
ffg€nl,ilte a crrrrorrglcrii (scturi de informalii, concepte, realitali fizice qi sociale) gi
autonomiei, a comportamentelor de autoreglare, a abilitSlilor de comunicare gi
reln. i lltorlnlitalilul tliversc clc raportare la realitate (competenfe, capacitlli, atitudini,
fionare sociald, a perseverenfei gi a rezistenlei la frustrare etc. €Hlftflltiltlr,rrlc sgrccilicc clil'critelor domenii de dezvoltare). Cu alte cuvinte, dome-
o Diferen,tiere - tratarea diferenliatd gi individualizatd, a copiilor, in sensul Flile erperir.rrlinlc surrl pcrspcctive sistematice, ordonate, de explorare, experien{iere,
respectdrii nevoilor gi a ritmurilor de invd{are variate ale acestora, este o caracte.
FfEattlrdte prirr irrlcrlcgcrc a rcalitdlii, fiind din acest punct de vedere mai apropiate
risticd definitorie a programelor educafionale constructiviste. Noul curriculum invitd denrsrrii lnr rlc rrrrrroiriitcrc.
in
mod explicit la o atare abordare. in practica educa{ionald, acest lucru se poatg ittttttt,ulllt, tlr th,:wtllttt"c surtt strict,asociate persoanei care invafd, achiziliile
realiza ptin utilizatea elementelor de flexibilitate a programului curricular numdr
- dstcrrliriflrrrhi i rlczvolturca continud. Completarea lor cu achtzilii specifice se
flexibil de activitdli didactice de un anumit tip, activitdfi didactice cu o structur6 peale lirr'e plin irrlclrncdiul cxperien{elor de invdfare acumulate in toate gi in
mai deschis5, precum jocurile qi activitdlile
la alegere, activiti{i
sonald qi social6, care obligd Ia o abordare personalizatd., de dezvoltare _per. tttir.dt F rlirrli. r rkrrr rcrr ii
lc cxpcricn{iale.
activitdfi opfionale cu Lr plactir'u rlitlnoticrl, suprapunerea rigidd sau echivalarea domeniilor expe-
factori favorizanli pentru proiectarea centratd pe copil. flplrllrrlc r u rhrrrcrriilc tlc clczvoltarc nu este dezirabil5 Ei nici funcfionald. inlele-
' Progresie gi continuitate - caracteristici care evid,enliazd, importanfn g€lrri apertlicrrl liccf,reriir tlin cclc doud categorii de domenii, educatoarele trebuie s[
respectlrii consecvente de cdtre cadrul didactic a sistemului de valori gi convlngeri fF r,l=ece uotrt'olrrilutl ;i articulat. Dacd in planificarea pe unitdli scurte de timp
aare a stat la baza construcfiei programului curricular. Aceastd preocupare d*itiettille t'rlrcricrrliirlc strnt rrrai degrabd in aten{ia educatoarei, maniera de pro-
coh.
stantd creeazi premisele pentru asigurarea continuitalii intre nivelurile lFcflitF gi rlt.sln;;rrrirrc ir situnliiklr dc invd{arc trcbuie sd,vtzeze formarea de experienfe
Ei ciclurilo
de invdldm6nt qi pentru prevenirea sincopelor gi a schimblrilor bruqte ds lrn'fllalt'pr. r:ltlc le usocicnr dil'eritclor domenii de dezvoltare: abilitS{i funda-
de orientare
qi practicb educafionalS, care sunt responsabile adesea dc aparilia IrtFnl*le. trnrrsl'crubilcr, ntitudini implicatc in difbrite fbrme de rnanifestare umanI,
tlilicultdlilor cle
adaptare gi a sincopelor in dezvoltarea continud a oupilului. tnerlnlttali rL' cxprirrrure cogrritivil qii noncogrtitivI a porsonalitiltii.

t4
t5

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 9/96
l l|
cu titlu de
Figura 1,2. ofer[ un model gralic al raporturilor dintre donrerriilc de t€lte praciz[rile privind conlinuturilc curriculare sunt prozentate
Itete, Cua mai m4re partc a acestora reprezentend, in fapt, sugestii,
tare qi domeniile experienfiale. exem-
8/13/2019 Educatia *CdOtE
Timpurie - Glava
de practici didactice eficiente. Refinem ca fiind imperative cele
lnt€gfetoare: Clne sunl/suntem?, Cu ce gl cum exprimd,m ceea
ce

Dezvoltare & il cum weau sdfiu?, Clne gi cum planiticd/organizeazd o activitate?,


Tott'tsi'
cognitivi it d, ,t se fufimptd?, Cum este, a fost si va Ji aici pe pdmdnt?
lOf tpOrit de generalitate, temele impuse in cadrul programului curricular
c6t mai
&graua ja.loane pentru asigurarea acoperirii unei problematici
el'e netngrndind aproape deloc libertatea de seleclie de cbtre cadrul
Domeniul hefttiAttt,
t tenaticil eurriculare specifice.
pase teme in dou6 dup6 criteriul
Limbd Si Frepg6r,n maijos o implrtire a celor
comunicare Capacittr{i gi punctul de inceput,
'ruPe,
abOrdnto. Primele patru sunt teme in abordarea cSrora
atitudini la
Dezvoltare E€ntrul estc copilul preqcolar, iar ultimele doui sunt teme referitoare
fizicd, incercat o expli-
€e lUrnll flzice pi a comunit[1ii ldrgite. De asemenea, am
sindtate qi de
igieni iEmetOt, prin includerea in relafie cu fiecare a unor cuvinte/teme-cheie
personali hruiptlvar
t.

? €ln€ tunt/suntem (Eu, Tu, Noi: din punct de vedere fizic, social, cultural);
gU G€ cum exprimtrm ceea ce simfim (Eu, Tu, Noi: emo{ii gi expresii
Dezvoltare ? fl de naturd cultural[);
Etroflonele
socio- emofionali ,€f ll Gum vreou str fiu (Eu, Noi: drepturi qi responsabilit[1i, leluri
qi
Dezvoltarea
Iimbajului qi a
' Fcpufi, cariere 9i abilitali proprii);
? gm-c ll cum planifictr/organizeazil o activitate (Eu, Tu, Noi: scopuri
comunicirii
, gi Planificare, munca).
Iu.lueletlvc
? €lnd, cum fll de ce se intAmpltr (Structuri naturale qi structuri create de
€ffi, l,'onomene naturale 9i sociale, Procese qi produse, Sisteme);
€Um €ttc, 0 lbst qi va fi aici pe plmffnt (Trecut, Prezent 9i Viitor lumii
al
Figura. L2. Modelul raporturilor domenii de dezvoltare - domenii experienliale ?
fl:lEe li 6l oomunitdfilor umane).
b. Confinuturile didactice
Sunt selectate qi articulate la nivelul a trei dimensiuni majore ale EU;1leUlUrnul ln vigoare menfioneazd sporadic structuri de organizare a con-
curricular: lgf UtitlZate c$ repere fundamentale in programele curriculare anterioare.
la nivelul domeniilor experienliale; lfl Manrefttktgla tle aplicare a planului de tnvdldmdnl sunt menlionate domeniile
la nivelul temelor curriculare integratoare; delinritate in programele anterioare (educarea limbajului, activite$
practice, edu-
la nivelul diferitelor tipuri de activitdfi didactice cuprinse in planul n*td6, egnoaqterea mediului, educa{ie pentru societate, activit6li
inv[fim6nt. nEfCA, astlvititi artistico-plastice), in relalie cu care se pot otganiza activitali
Elementele de conlinut sunt precizate explicit, reperele oferite r[mdndnd *iC€ diseipflnnre,in tabelul urmdtor (Tabelul I'1.), redim o imagine a posibi-
la un nivel de generalitate care sd permitd dezvoltarea de cdtre cadrul didactio CghlVetAri lntre clomeniite experienfialen care sunt de naturd
integratd 9i inte-
unei tematici specifice relevante pentru grupul de pregcolari gi pentru contextul ll donreniile clnsice de activitate didactic[.
care igi desfdgoard activitatea. Este necesard men{ionarca ln accst contcxt a
l6 t7

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 10/96
',xri ;F
Domenll expcrlenfirle d' ltlrtrlbrrflnpc tlpurl dc uctlvltll(l dld*tctlcc
€ele trel tipuri de activitdti de invdfare la care f'ace referire noul plan de
8/13/2019 ) Domeniul Psihomotric F Educafie fizicd t au ponderi temporale diferite, menfionate explicit, pentru fiecare din
Educatia Timpurie - Glava
nlveluri de pregcolaritate, Aplicarea planului de lnvdflmdnt ridici totu;i
€e pfObleme practice, generate de varietatea posibilitl1ilor de obiectivare
F Domeniul L,imb5 gi comunicare ) Educarea limbajului f 6elor trei tipuri de activit[1i. in mod concret, cdteva dintre problemele
ffi Berc Fc pun sunt:

F Domeniul $tiinfe ) Activitili matematice


i earc eeie ponderea activitlfilor integrate in raport cu cele pe discipline;
€al€ CBtc fBportul dintre confinuturile activitaulor integrate qi con{inutu-
F Cunoagterea mediului
rlle dorreniilor exPerienfiale;
CHt€ numllrul rutinelor (in special al intdlnirilor de dimineald), al tran-
tF
ef*tt
)
t Bl activit[tilor opfionale qi al celor de_dupd-amiaz6, in plap otatd
Domeniul Om gi societate D Educa{ie pentru societate
) Activit[f practice gi elemente de L =lf|llcr,
tegtlvltEfllor de dezvoltare personald 9i sociald;
casnicd F tn ee mAsurtt grarul grupei, ca document de proiectare didacticd, mai este
relcvcnt,

pentru
F Domeniul Estetic gi creativ F Educafie plastici ledOlOglA de aplicare a planului de invifdmdnt oferd rdspunsuri
F Educalie muzicald pfOblennele cle rlai sus, subliniind in acelagt tl-q faptul cd elementelede
Cle noului plan sunt deliberate, permil$nd decizia personalizatd a edu-
h ncmentul plnni fi cdrii activit[lilor didactice slptdmdnale'
Tqbelul L l . Domeniile experienliale qi tipologia categoriilor de activitate

EffiB Articultlrii sugestiilor existente in programul curricular cu privire la


Degi este util6 pentru o orientare generald in noul curriculum, aceastl Ce aplieare a plnnului de invifdmdnt, oferim mai jos o posibil5 schemd
tivd suprapunere a noilor structuri de confinut pe cele anterioare nu trebuie s[ lEr
tragd atenfia de la natura integratd a noilor domenii experienliale, achiziliile
specifice lor fiind relevante pentru mai multe discipline de studiu clasice.
Deoarece programul activitdlilor instructiv-educative din grddinitd se ivelul II Nivelul I
in structura curriculumului na{ional, este justificatd referirea, sporadici, in
curriculum la ariile curriculare, domenii curriculare care nu exclud organizirile li'dlrclpllno aau Pe
cifice pe domenii experienfiale. Csmenll oxnericntiale

c. Sugestiile privind strategiile de instruire gi de evaluare fl aetlvit[ti la

Programul curricular actual se doreqte a fi unul centrat pe experimentar6l


cdtre preqcolari a realitdlii inconjurdtoare. De aceea, sugestiile privind s
de instruire, inserate in curriculumul revizuit, fac referire la crearea de situafii
invilare centrate pe acliunea nemijlocitd a preScolarului asupra realitdlii pe
Lln ytsihil modelflexibil penlru alcdtuirea schemei orare
trebuie sd o infeleagd. Atunci cdnd aceastd realitate este exterioard copilului, sc
crea situalii de invd{are prin observare sistematicd, experiment, problematizarort , ilgte l,' €unoqllnfole din cadrul mai multor discipline pot fi integrate armo-
de rol, exerciliu-joc, modelare, accentul fiind pus pe exersarea ordonirii reali de jocuri
categorii, formarea de noliuni, transferul abilitililor, formarea de deprinderi I pE pareur.sul urrei zile, respectiv pot include 9i etapa l.acjiyitafl
tematica fiind in acest
vor asigura accesul ulterior la cunoaqtere. Realitatea propriei persoane nu este
ll 6 parte din nctivit[1ile de dezvoltare personald,
iifi, lna6 ln trivelul programului zilei se poate fine cont de num6rul de
exclus[, curriculumul revizuit incluzdnd sugestii legate de exersarea
P€ntru liecnre tip dc activit[[i
desfdgurate.
a autoreflectiei, a autoreglirii, a autocunoaqterii, a exploririi propriilor emofii,

r8 t9

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 11/96
8/13/2019 Nota 2: Activitdfile de tip tranzilii nu au fost cuantificate, datd fiind durataEducatiaPlanificarea
Timpurie - Glava
activitdlilor este un proces ce este putemic influenlat de progre-
scurti a acestora, dar, in funcfie de nivelul grupei gi de nevoile de invdlare ale copiilor, sul inregistrat de copii. De aceea, un rol important in proiectarea didacticd il are
acestea pot fi cuantificate gi menlionate explicit in schema orard. stabilirea metodologiei de evaluare pentru determinarea progresului pe care il
inregistreazd copiii. Datorite diferenlelor dintre preqcolari, pentru ca anumite
Nota 3: Cu referire la subcategoria rutine, au fost cuantificate doar activi- obiective si fie atinse de to{i copiii, se impun diferen}ieri curriculare prin pro-
tdlile: tntdlnirea de dimineald gi activitdlile oplionale. Totugi, in funcfie de vdrsta gi iectarea altor activitili.
nevoile de invdlare ale copiilor, gi dat fiind faptul c[ activitilile de sosire la gr5-

situaliiqi
dinila deplecare,
invdlare servirea mesei, somnul
pentru pregcolarii pot constitui
mici, acestea pot fi in viziunea gi
cuantificate noastri reale
men{ionate
explicit in schema orard. 1.5. NlvrluRl ALE PRolEcrARll DlDAcrlcr iN cnAolNlIA

Nota 4: In cazul desfrgurdrii activitdlilor didactice prin proiect, se va opta


Acliunea de proiectare a activitdlii didactice se concretizeazd in proiectul
pentru includerea in planificarea gi derularea activitdtilor proiectului a tuturor
nnual, proiectul tematic, proiectul sdptdmdnal gi proiectul fiecdrei activitdli didactice.
activitdlilor de invdlare desfEgurate in perioada proiectului.
a) Proiectarea activitifii anuale
Actualul curriculum pentru invSldmdntul preqcolar, prin metodologia de
1.4. ErnprLE pRorEcrARrr oroRcrrcr
aplicare a planului de invSldmdnt, face precizarea cd programul de studiu se va
o,rganizain jurul celor gase mari teme menfionate. Pornind de la aceste teme, anual,
Majoritatea specialigtilor din domeniul qtiin{elor educaliei consideri cd etapele
proiectdrii didactice corespund rdspunsurilor la intrebbrile pe care gi le pun practi- pe grupe de vArst6, se stabilesc proiecte ce urmeazb a se desfdqura cu copiii pe
parcursul anului gcolar. Se pot derula proiecte cu o duratd de maximum cinci sdp-
cienii:
i[mani/proiect sau proiecte de mai micd amploare, variind intre una 9i trei sdptd-
nrdni, in funclie de complexitatea temei abordate qi de interesul preqcolarilor pentru
Intrebiri Etane
tcma respectiv6. De asemenea, pot exista sdptdmdni in care copiii nu sunt implicali
l. Ce voi face? Precizarea obiectivelor educafionale
in niciun proiect, dar in care sunt stabilite teme sdptdmdnale de interes pentru aceqtia.
ale activit[tii didactice 'l'otodatd, pot exista gi proiecte de o zi gi/sau proiecte transsemestriale.
2. Cu ce voi face? Analiza resurselor educationale
3. Cum voi face? Elaborarea strategiei educationale
4. Cum voi qti dacd am rcalizat ce Stabilirea metodologiei de evaluare MODELE DE PROIECTARE ANUALA
mi-am oroous?

PLANIFICARE ANUALA _ NIVELUL I


Agadar, punctul de plecare in proiectarea activitdlilor il constituie obiectivele-
cadru Si de referinld, deoarece ele reprezintd reperele finale ale tuturor activiteflor Nn. TEMA PRorEcruLUI/ SunrsIvIA.
PERIoADA TEMA
SAPTAMANTI PROIECTULUI
care se petrec in grddinil[, aga cum sunt ele prevdzute in planul de invS{[mdnt. Prin CITT
sdptdmdna I Cine ,,Eu in univer-
diversitatea lor, acestea vizeazd dezvoltarea copilului sub toate aspectele, a$a cum I
sunt/suntem sul familiei"
sunt ele precizate in curriculum prin domeniile de dezvoltare. Scopul primordial al
) sdptdmdna II Cine ,,Gr[dinila
educatiei timpurii este dezvoltarea globalS a copilului, acesta fiind urmdrit prin ,,Eu gi tot ceea ce mA mea iubit6"
sunt/suntem
toate domeniile experienliale propuse de curriculum. inconjoar[ "
Specificitatea grupului de copii Si resursele materiale de care dispune grddinila -t s[ptdmdna III Cine ,,Eu sunt
sunt/suntem centrul
condilioneazd in mare m[suri proiectarea didactic5. Durata atingerii unor obiective universului"
poate varia de la o grup6 la alta. Cadrul didactic este cel oare decide obiectivele,
4 slptlmdna IV CAnd, cum gi de ,,Toamn6, toamn5, ce ,,Zdna
conlinuturile, materialele qi metodele ce vor fi utilizate pe o anumit[ perioadd de ToamnS cea
timp. ce se int6mpld ne-aduci?" bocati"

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 12/96
s6ptlmdna V Ce gi cunr vreau ,,Buchelele de 2l siptdmdna XXI gi
Ce cum vreau
8/13/2019 str fiu ,,Toamntr, toamn6, ce flori vin in Educatia Timpurie - Glava
sI fiu
n€-aduci?" dar la noi " XXII CAnd, cum gi de ai in
6 sdptim6na VI 22 sdptdmdna ,,8 ar zd, b ar zd, ce-
Ce gi cum vreau
,,Ce ne-a ce se intdmpld cioc?"
sE fiu povestit
23 sdptimdna XXIII Cu ce gi cum ,,Oul roqu gi frumos,
toamna?"
7 slptdmdna VII exprimdm ceea de-nvierea lui
Cu ce gi cum
,,Inimioara ce simtim Hristos "
exprimdm ceea prieteniei"
24 sdpt6mdna XXIV Cum este, a fost
8 sdpEm6na VIII ce simtim gi va fi aici pe ,,Hristos a inviat "
Cu ce gi cum ,,$tiu si md port ,,Am primit o
exprimdm ceea politicos " pAmant
educalie
ce simlim 25 sdptdmdna XXV Cine gi cum
aleasd" - planificd/orga-
bunele ,,Frumoqi gi slnitoqi"
maniere nizeazd o
9 sdptimdna IX Cum este, a fost ,,Sfinte Nicolae, noi activitate
gi va fi aici pe te-a$teptAm cu dragl" 26 slptimdna XXVI Cine gi cum
pdm6nt planifici/orga-
t0 sdptdmdnaX I Cumeste,afirst nizeazd o
I ii va n aici pe ,,Bucuria sdrbdtorilor" activitate
,,Vreau sI fiu vedetd "
I pdmdnt 27 sipt[mdna XXVII Cine gi cum
ll siptdm6na XI Ce gi cum vreau
sd fiu ,,Colinde, colinde, " e planificd/orga-
vremea colindelor nizeazd o
t2 siptlmdna XII Cine ,,Eu gi lumea mea" - activitate
sunVsuntem jocurile iernii
siptdmdna XXVIII Cu ce gi cum
13 | sdptdmdna XIII Cu ce gi cum
28

exprimdm ceea
,,Dulbpiorul pdpugii" - exprimlm ceea ,,Prietenii copil6riei"
imbriclminte de iarnd ce simtim
ce simtim '29
t4 sipt[mdna XXIX Cine gi cum ,,Mergem la
sdptdmdna XIV Cum este, a fost ,,Fluturd drapelul {6rii planificS/orga- cumplrdturi "
gi va fi aici pe mele " nizeazd o
plmdnt
I5 sdptdmdna XV activitate pe este in jurul
Evaluare ,, Stai sd vezi ce Stiu
sumativd 30 sdptlmdna XXX Cine qi cum meu?" ,,Instifuliile
eu " jurul
I6 slptdmdna XVI Cdnd, cum gi de
planificd/orga- din

ce se intdmpl[ ,,In ograda


bunicilor" nizeazd o nostru"
activitate
- animale
3l sdptimdna XXXI Cine sunt/ ,,Micul meu univers"
domestice
t7 sdptlmdna XVII Cdnd, cum gi de suntem
,,Prietenele mele ,,In curte la
ce se intdmpll necuvAntltoare" bunici, pdsdri 32 sdptdmdna XXXII Evaluarefinald ,,Acum chiar le Stiu pe
man $l pasan toate "
mici"
18 sdptdmdna XVIil Cdnd, cum gi de
,,Carnavalul
ce se int6mnld pldurii"
l9 sdptdmdna XIX Cum este, a fost ,,Mdrtigorul nostru drag,
gi va fi aici pe firul rogu qi cel alb "
pEmdnt
20 sdptimdna XX Ce gi cum vreau ,,Atenfie, pietoni,
si fiu pornim la drum "

22 ?

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 13/96
PLANIFICARE ANUALA - NIVELUL II l7 slptdmdna XVII Cu ce gi cum Animale
8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava
exprimdm ceea
,,Din lumea celor domestice/
NR. Trvra pnorpcrulur/ Susro[,rA. care nu cuvanta "
sElbatice
Prnlo.ln,q, TBmn ce simtim
Cnr. sAprAvrAnrr PROIECTULUI
1 sdptdmdna I Cine sunt/ ,,Eu in univer-
It s[pt[mdna XVIII Cum a fost gi va
,,Cf,ldtorie in zonele
fi aici pe polare "
suntem ,,Eu gi tot ceea ce md sul familiei"
odmdnt
2 sdptdmdna II Cine sunV inconjoarf," ,,Grddinila mea
le sdptdmdna XIX Cu ce gi cum
suntem iubit6" ,,Ghiocei gi daruri
exprimdm ceea
3 sdptdmdna III Cdnd, cum qi de ,,Fructe gi ce simtim penfu mama"
ce se intdmpld legume de
:0 slptdmdna XX Cdnd, cum gi de ,,Vine, vine
,,Toamnd, toamnd toamn[" ,.Forme de viafd" orimivara "
ce se intdmpld
4 s6ptdmdna IV C6nd, cum gi de harnicd gi de toate
ce se intdmold damicS"
,,Culorile
toamnei"
1r slptlmdna XXI Ce gi cum vreau ,,Meseria -
sd f,ru ,,Oare ce s[ fiu?" brd{ari de
5 siptdmdna V Cdnd, cum gi de ,,Carnavalul aur "
ce se intdmplS toamnei"
12 sdpt[mdna XXII Ce qi cum vreau ,,Mijloace de
6 sdpt[mdna VI Cum este, a fost ,,La gard" transPort"
s[ fiu
gi va fi aici pe
l5 sdpt[mdna XXIII Cine
pdmdnt ,,Mic, intr-un univers ,,Cele cinci simfuri"
sunVsuntem
sdpt[mdna VII Cum este, a fost atdt de mare"
:4 sdptlmdna XXIV Cine qi cum
fi aici pe
qi va ,,Oul roqu gi frumos,
pimdnt planificl/
organizeazdo
de-nvierea lui
8 sdptdmdna VIII Cum este, a fost Hristos "
,,Mdndru sunt cd sunt activitate
fi aici
qi va pe
'l
pimdnt romdn " s[ptlm6na XXV Cu ce gi cum
exprimdm ceea ,,Scrisul gi scrierea"
9 slptlmdna IX Cine gi cum ,,In agteptarea ce simtim
planificd/orga- lui Mog
:6 s[ptdmAna XXVI Ce gi cum vreau ,,DacI ag fi insect[,
nizeazd o Nicolae"
s[ fiu a$ vrea sd fiu,.."
activitate
l0 21 sdptlmdna XXVII Cine sunt/ ,,Eu pot, eu vreau,
slptdm6na X Cine gi cum ,,Obiceiul romdnesc ,,Datini gi suntem hebuie "
planifrcd/ in grai dulce obiceiuri de
TB sIpt[mdna XXVIII Cu ce gi cum
organizeazd o strdmogesc" Crdciun" ,,Lumea minunatl
exprimdm ceea
activitate ascunsd in cdr[i "
ll s[pt6mdna XI Cum planificd/ ,,Colinde, co- ce simtim
organizeazd o l9 s[pt[m6na XXIX Cine gi cum
linde, e wemea
planific5/orga-
activitate colindelor" ,,in excursie "
nizeazd o
t2 sdptbmdna XII Cu ce gi cum
activitate
exprimim ceea ,,Hai la joacd afardl"
\ 30 strpt[m6na XXX Cine sunt/ copill"
ce simtim ..- ,,O minune de
suntem
l3 sdptdmdna XIII Ce gi cum vreau ,,Eminescu, poet
3l s[ptdm6na XXXI Cum este, a fost
s[ fiu nepereche " ,,La munte gi la
gi va fi aici pe
t4 strptdm6na XIV Ce gi cum vreau
p[m6nt
marett
s[ fiu ,,Lafabrica de pdine"
33 sdptdmdna XX'VI Evaluare tinald ,,Sd vedeli ce multe
l5 sdptdmdna XV Evaluare ,, Stai sd vezi ce Stiu
sliu acum "

t6 XVI sumalivd eu "


strpt6m6na CAnd, cum gi de ,,Apa 9i tranlfotml.
cc sc lntemDla rile cll"
ai t

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 14/96
b) Proiectarea tematici in derularea unui proiect se disting ttei faze succesive:
8/13/2019 Teoriile privind invdlarea gi dezvoltarea copilului la vdrste timpurii pro Educatia FazaTimpurie - Glava
intfii, respeCtiv debutul proiectului, este aceea a alegerii subiectului 9i a
veazd ideea planificdrii activiti{ii didactice pe teme sau metoda proiectelor la vd planific[rii intregului demers didactic necesar deruldrii proiectului. Aceastd fazd
timpurii. Metoda proiectelor este o strategie de invdfare a clrei caracteristicd pf€Fupune:
concretizeazd prin efortul deliberat de cercetare, prin cdutarea gi gdsirea rdspunsu-
rilor legate de tema propusS. convenit de educatoare impreund cu copiii qi care trebuie:
s6 fie destul de vast, pentru a putea permite o investigalie de cel pu{in
Pozilia centralS a acestei metode este proiectul.IJn proiect este o extindere,
o siptimdnd;
o investigatie amdnunlitd asupra temei generale (fenomene, obiecte, evenimente etc.), s5 fie legat de experienla de zi cu zi a copilului (cel pufin caliva copii
focalizdndu-se pe un subiect care prezintd interes pentru copii. Proiectul se defi-
trebuie s6 aib5 cunoqtinle despre acesta, pentru a putea pune intrebdri
ne$te ca un efort deliberat de cercetare a copilului, concentrat pe depistarea deta-
relevante despre el);
liilor gi pe inlelegerea subiectului in intreaga sa amploare.
Un proiect are o structur[ temporald care ajutd educatoarea si organizeze
- s[ permitd o abordare integratd;
s[ fie potrivit pentru a putea fi investigat in gridinili;
progresiv activitatea cu copiii, in funcfie de dezvoltarea acestora, de interesul mani- L intocmirea unei ha4i cu aspectele principale ale con{inuturilor ce vor fi
festat gi de gradul de cunoagtere a subiectului luat in disculie. abordate in cadrul Proiectului;
Actualul curriculum pentru invdlSmdntul pregcolar stabileqte o pondere nume- F Alcdtuirea unui inventar al problemelor, al lucrurilor pe care copiii le qtiu
ricd gi temporalS mai mare proiectdrii tematice, pe baz\, de proiect. Pornind de la qi al celor pe care nu le qtiu gi doresc sd ]e afle despre subiectul ales;
cele gase teme, anual, pe grupe de vdrstd, se stabilesc proiectele ce urmeazd a se > itabilir.u obiectivelor de referinld pe care le urmdrim pe parcursul
derula cu copiii. in sdptlmdnile cdnd acegtia nu sunt implicali in niciun proiect, proiectului;
sunt stabilite teme sdptdmdnale de interes pentru ei. Totodatd, pot exista gi proiecte F
b
bonceperea unor scrisori de intenlie pentru a expune obiectivele proiectului;
Organizarea centrului tematic, procurarea gi expunerea materialelor legate
de o zi, precum gi proiecte transsemestriale.
Pe parcursul derulirii proiectului, pot fi abordate gi teme concurente, care nu de tema proiectului;
surrt legate de tema-gazd6, atunci cAnd dorim si folosim o oportunitate pentru a F Planificarea activitAlilor care se vor derula pe parcursul proiectului, res-
pectandu-se planul de invdldmdnt pentru grupa la care se deruleazl;
exploata un subiect care nu poate a$tepta pentru a fi programat altd, datd, (ziua
femeii, Mdrliqoare etc.). I bisculii cu persoanele implicate: copii, pdrinli, specialigti, parteneri de
proiect.
Argumentele pentru folosirea acestui tip de planifi care ar fi urmdtoarele:
Fnza a doua a proiectului, conlinutul acestuia, este intervalul in care au loc
r Proiectul poate fi incorporat in curriculumul pentru vdrstele timpurii;
dgeunrentarea gi investigarea. Aceasta este, de fapt, inima proiectului, in care copiii
o Un proiect are o structurd temporald care ajutd educatoarea sd, organizeze ILC ecrcet[ri, deseneazd in urma observaliei directe, construiesc modele, inregis-
progresiv activitatea cu copiii in func{ie de dezvoltarea qi interesul acestora;
tfeCz6 clnte gi fapte, exploreazd, fac predicjii, discutd gi chiar dramatizeazd aspecte

o Structura proiectului permite copiilor, indiferent de preocupdri, de abili-


tdli $i de fondul genetic ai/sau cultural cu care sunt dotafi, sd lucreze = Fsza a treia a proiectului este cea a sintezei gi a concluziilor. Ea include
legate de noile achizilii.

impreun6; pfeg6tirea qi prezentarea rapoartelor qi a rezultatelor sub formi de jocuri, disculii,


Proiectul ofer[ contexte in care copiii pot aplica o foarte mare varietate drctnntizlri. Pentru aceastd fazl, se stabilesc finalitdlile proiectului, ce funcfiona-
de cunogtinfe gi deprinderi sociale qi intelectuale; lltali nr putea primi acesta gi cum se vor integra modalitdlile de evaluare in partea
Proiectul implicd pregcolarii in conducerea investigaliei in mediur ime- flnal6 6 [.ri. Toate proiectele tematice trebuie sd aib[ o finalitate - o acliune ampld
diat asupra fenomenelor gi evenimentelor despre care doresc sd inve{e tn esre sunt antrenati toti factorii implicafi qi care poate fi: o expozifie, un act uma-
mai mult, respectdnd ruta individuald a invdtdrii gi ritmul propriu al fie- nltal, urr obiect de decor pentru gr[dini16, un poster, un afi;, un cod, un regulament etc.
cdrui copil; Progresul qi achizifiile inregistrate pe parcursul deruldrii proiectului trebuie
Proiectul ofer[ posibilitefi de a fi dus la bun sffirgit de un grup mic de
:6 fie vizibile in atitudinile, comportamentele, deprinderile pe care copiii le-au
dobAnclit, in cunogtintele nou-lnsu$ite, toate fiind reflectate de portofoliul proiec-
copii, de intreaga grupi sauo ocazional, de un singur copil.
rultl, esre trebuie intosmit pentru fiecare proiect gi care confine: materiale cu con{inut
lnfnrrnntiv vizflnd tema proiectului, harta proiectului, lucr[ri realizate cu copiii, imagini
tggeetive din timpul derul[rii proiectului, matcriale create, albume, c6rfietc.

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 15/96
MOOIIT DE PROIECTARE TEMATICA
N CONTINUTURIIOR
iw vAlArr,tANTu r u I pRE$cot-AR ilhlectlye dc referin(d:
8/13/2019 Educatia Timpurie
sll itlerrtillce- unele
Glavaelemente componente ale lumii inconjuritoare : corpul
unlnn, nrediul familial qi institufional;
PRoIECT TEMATTC _ sll idcntilicc relafiile spafiale;
,,EII $I TOT CEEA Ct tut { iwCOwtO,qR I
" sll renlizczc clasificdri de obiecte;
Tema:,,Cine sunt/suntem" Bd nrrnrerc de la I la 3, recunoscAnd grupele cu l-3 obiecte gi cifrele
Proiect: ,,Eu gi tot ceea ce mi inconjoard ,, e ore slrunzlltoare.

Subtemele proiectului: ,,Eu in ,niu.rrri familiei,,, ,,Gridinita' mea DoMENtUt, t,lnnnA $t coMUNIcARE
Grupur-finti: grupa,n,:,".lx
sunt centrul universului" (lblectlt -<'ailru:
- Dezvolturcn exprimdrii orale, inlelegerea gi utilizarea corectd a semnifi_
5:::::: y:L. : :opi
ii, pdrinf ii, educatoarele, personalul
j;;;il;',ffi H":#:H:-' din unitate eaIiilor stnlcturilor verbale orale.
L'#:'j"T::::?l:j::'1?.*"'i';;
deruririi proiectutui, ;.;'.;il;;; t)h I ec t I ve d e refe r i nyd :
3:1"?0"
Metode: observalia, demonstrafia, proi"r#uti zarea,
conversafia, exerciliu ' n6 ntrcliezc cu atenfie un text, sd relind ideile acestuia qi
sd demonstreze cd
povestirea, brainstormingul, philips l-a inlelcs;
6-6, ciorchin.t", .uUut.
- rA rcceplczc ur1 text care i se citegte ori i se povesteqte, inlelegdnd in mod
CE $TIM? irrluiliv cnracteristicile expresive gi estetice ale acesi.ria.
* ,,Cali membri are familia mea.,,

* ,,Care sunt copiii gi adullii din familia mea.,, lillMt{NtUt, oM gt socrETATE


flblectlve-cndru:
,,Recunosc spaliile din casa mea.,i
* ,,Cd suntem copii.',
. (-'urlougrcrca gi respectarea normelor
de comportare in societate; educarea
uhilltnlii tlc a intra in relalii cu ceilalli;
cE vREM sA arlAin? - liu.*,rc' gi consolidarea unor auiiitali practice specifice niverului de
* Cine compune familia debazd? tlezvolluro motricd.
.1. De ce
eu nu am grddind acasd?
*
Din ce este alcdtuit corpul uman? Obtp1fi1,s tle reteringd:
*
De ce avem pdrinfi?
' ,qF irlerrtilicc Ei sd respecte normele necesare
integrdrii in viafa sociald,
.:. Irrecllllt iii rcgulile de securitate personald;
9:* sunt
* Cine
spafiile din grddinild?
s6'qi ,tl'ptczc comportamentul la cerinfele grupului in care
trdiegte: familia,
lucreazd la grddinild? , 916eliniln, grupul de joacd;
* Ce sunt
Fn lrr(:.lroasctr Ei s6, utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei
* Care suntsimlurile?
organele de sim ? ' rt','t ivilRl i prlcl ice;
si sesizezc r'odificdrile materiareror in urma prelucrdrii lor.
DoMENIUL STITNTA
Obiective-cadru: lx rMt ;NIUt, t,:s,t.ll.t'tc gt CREATTV
- Dezvortarea capacitdfii de cunoagtere gi inleregere a mediurui (lhlecfit,e-c'udru:
tor, precum gi stimurarea curiozitiliipentru inconju lrrrallirrcru urrrr deprinderi de lucru pentru realizareaunor
investigarea acestuia; desene, picturi;
- Dezvoltarea operafiilor intelectuale
piematematice. l stirrrrrl'rcu crc'tivittr[ii, a exprcsiviitr{ii prin desen, picturi;
lrurr'rrrc. r:apacitrtlii de reccptarc a lurnii sonore gi a rnuzicii;
lrrrrnlulcu cnptcittrlii dc cxprinrare prin muzic[.

28

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 16/96
Obiective de referin(d : Iocari de rol:
8/13/2019 - sd redea liber teme plastice specifice desenului; Educatia Timpurie - Glava
D ,,De-a familia "
- sd oblind efecte plastice, forme spontane gi elaborate, prin tehnici D ,,De-a gospodinele "
fice picturii; P ,,De-a grddinila "
- sd descopere lumea inconjurdtoare cu ajutorul auzului;
- sd diferenlieze auditiv timbrul sunetelor din mediul inconjurdtor 9i al ACTIVITATI INTEGRATE
telor muzicale.   ,,La mulli ani, Maria "
DOMENTUL PSIHOMOTRIC
Ohiective-csdru:
 F ,,Rdspunde corect, fii degtePt "
,,Despre tine, grddinifd, multe-am inv6 at "
Cunoagterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru menlinerea
de s[ndtate a copiilor. ACTIVITATI PE DOMNNII EXPERIENTIALE
Formarea gi dezvoltarea deprinderilor motrice debazd gi aplicativ-utilitare. L $tiin1d
F ,,Vreau sd gtiu totul despre familia mea "
Obiective de referinld: I ,,Aga arbt gi eu?"
- sd numeascd qi sd aplice regulile de igien6, referitoare la igiena echi   ,,Crddinifa mea cea dragdl"
mentului; I ,,Unde sunt agezate obiectele din casa mea?"
- reguli de igien[ a efortului fizic;
sd recunoascd gi sd aplice > ,,Ceti membri are familia ta?"
- sd execute migciri motrice debazl: mers, alergare, sdrituri. F ,,Formeazd grupamicd gi grupa mare din grddinila ta "
JOCURI SI ACTIVITATI DIDACTICE ALESE, DERULATE iN PNOTNCT IL Llmbd Si comunicare
Bibliotecd: )i ,,Bunicul" - lectura educatoarei
F ,,Sorteaz6 imaginile cu fete gi biieli " )r ,,C[sufa mea" - memorare
F ,,sorteazd imagini cu tineri gi bdtrdni " F ,,Citim regulile grupei" - lecturd dupd imagini
F ,,Citim imagini din cdsu{ele copiilor " )' ,,Simfurile" - memorare
$tiinld:
F ,,Gdseqte obiectele bunicului "
IIl. Estetic Si creativ
F ,,Unde s-a agezat pipuga?"
F ,,Bund dimineafa, dragd grddinile " - invilarea unui cdntec
F ,,Formeazd grupa micd de copii "
F ,,Or[gelul" - joc cu text qi cAntec
Artd:
) ,,Coloreaz6-lpe cel care seamdnd cu tine "
)' ,,Coloreaz5 copilul din imagine " - colorare in contur
pentru F ,,Cumera mea" - picturd
)
F ,,$irag de mirgele
,,Deseneazd
bunica pdpugii
dupd puncte rochila " " b ,,Am gi eu bincufa mea " - modelaj
F ,,Casa mea " - activitate pe grupuri mici
) ,,Coloreazd simbolul echipei tale " IV. Om Sl societate
F ,,Prietenul meu " - modelaj F ,,Chiar daci sunt mic, acasd sunt voinic "
Jocuri senzoriule: b ,,Cline a greqit?" - reguli de comportare civilizatd
F ,,Ce gust are?" F ,,Copilul" - aplica{ie din figuri geometrice
D ,,Spune cum miroase "
D ,,Unde se aude tic-tacul?" V, Pslhomotrlc
Jocuri de conslruc(ie: b ,,F[ la fel ca mine "
) ,,Cisufa mea " - din lego F ,,Mergi unde ifi spunl"
D ,,Copilul" - din figuri geometrice b ,,Dnnsul pdpuqiit"
mea'n
P ,,Gr[dinifa - din pllcufe

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 17/96
PnorcCT TEMATIC _,,DIN TAINELE UNIVERSULUI,,
Ohiective de referinld:
8/13/2019 Tema: ,,Cum este, a fost gi va fi aici pe pdmdnt"
Educatia Timpurie - unele
sd numeasc[ Glava elemente componente ale lumii inconjurdtoare;
s[ identifice unele corpuri cereqti gi vehicule cosmice;
Proiect:,,Din tainele Universului" s[ comunice impresii, idei pe baza observdrilor efectuate;
Subtemele proiectului:,,Pdmdntul, casa mea ",,,Misterele universului" sd manifeste disponibilitatea de a participa la acliuni de ingrijire 9i de
Grupul-{inti: grupa pregdtitoare protejare a mediului, aplicdnd cunoqtinlele dobdndite;
Resurse umane: copiii, pirinlii, educatoarele, personalul din grddinilS S[ recunoascd, s[ denumeascd, sI construiascd 9i sd utilizeze formele geo-
jetoane, j
Resurse materiale: atlase, machete, calculator, aparat foto, v = metrice: cerc, pdtrat, qi
sd efectueze operaliitriunghi, logice,ininocuri;
proiector, imagini dreptunghi
deduclii cadrul jocurilor cu piesele
Perioada derulflrii proiectului: 2 siptdmAni geometrice.
Metode: observa{ia, demonstrafia, problematizarea, conversalia, exerciliul
povestirea, brainstormingul, Philips 6-6, ciorchinele, cubul, semaforul DOMENIUL LIMBA $I COMUNICARE
0hlcctive-cadru:
cE $Tru coP[r: : l)ezvoltarea capacitdlii de exprimare oral6, de infelegere 9i utilizare corecti a
* cunosc cdteva planete; scrnnifi caliilor structurilor verbale orale;
* Soarele qi Luna sunt pe cer, dar nu se intdlnesc; == Hducarea unei exprimdri verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical,
* cdnd e soare, e ziu6, iar cdnd e lund, e noapte; sintactic,
* obiectele care produc lumind;
* recunosc unele nave gi echipamente spaliale. 0hlcctive de referin{d:
sit participe la activitd{ile de grup, inclusiv la activitalile de joc, at6t in
cnlitate de vorbitor, cdt gi in calitate de auditor;
CE URMEAZA SA.q.TLN COPII:
sll distingd sunetele ce compun cuvintele qi si le pronunle corect;
* denumirea planetelor; slt recepteze un text care i se citegte ori i se povestegte, intelegdnd in mod
* ce sunt planetele; intuitiv caracteristicile expresive gi estetice ale acestuia;
{. cum sunt aliniate planetele; sll recunoascd literele alfabetului gi alte convenlii ale limbajului scris.
* ci existd alte planete locuite;
i. ce sunt galaxiile; ll0MllNlUL OM $I SOCIETATE
* ce sunt stelele, ce culoare au, de ce liclresc; 0hlective-cadru:
* de ce luna iqi schimbl forma; . Cunoagterea gi respectarea normelor de comportare in societate, educarea
* care sunt vehiculele cosmice; nbilitdtii de a intra in relalii cu ceilalli;
* cum se numesc cei care au ajuns in spa{iu (pe LunI); = liormarea gi consolidarea unor abilitdli practice specifice nivelului de
* de ce e posibild viala pe Pdmdnt; clezvoltare motrici.
* care este migcarea Pdmdntului.
(lblective de referinqd:
DOMENIUL $TIINTA sll recunoasc[ qi si respecte normele necesare integrdrii in viala sociald
(c,x.,. reguli de minima protec{ie a naturii qi pericolul incdlcarii lor; reguli
Obiective-cadru:
Dezvoltarea capacitSlii de cunoagtere gi inlelegere a mediului inconju privind protecfia viefii proprii gi a celor din jur etc');
stl ncgocieze Ei sd participe la decizii comune;
rdtor, stimularea curiozitilii pentru investigarea acestuia;
sf, cunoasc[ gi sd utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei
Formarea qi exersarea unor deprinderi de ingrijire gi ocrotire a mediul
inconjurdtor, in vederea educdrii unei atitudini pozitive fafd de acesta; notiviteti practice;
stl iclentillce, s[ proiecteze gi s[ g[seasc[ c6t mai multe solulii pentru rea-
Dezvoltarea capacit5lii de recunoaqtere, denumire, construire pi utilizare a
lizarcn ternei propr"rse in cadrul activittrfilor practice;
formelor geometrice. prnctice gi gospod[reqti.
sll-qi ltrrrneze dcprinderi

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 18/96
DOMENIUL ESTETIC $I CREATIV hrcnride rol:
Obiective-cadru:
8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava
,.1)e-n cosmonau{ii"
Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, pictu t ,.1)e-u anotimpurile"
modelaje; b ,,M ipcitrca de rota{ielmiqcarea de revolulie"
Stimularea expresivitilii gi a creativitdlii prin desen, picturS, modelaj; ('emilrucTii:
Formarea capacitdlii de receptare a lumii sonore gi a muzicii; F ,,Nnvc spitfiale"
Formarea capacitSlilor de exprimare prin muzicd. ,,llluttetu Pilmdnt"
,,Rnshclc, satelili"
Obiective de referinld : > ,,Sirlernttl solar"
s6 redea teme plastice specifice desenului; Artll:
sd exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului in redarea unor ,,Srtnrele i;i planetele" - modelaj
plastice; > ,,Colttrlltn irnagini cu planete"
sd compund in mod original qi personal spaliul plastic, utilizdnd materi ,,(.'nlorf,nt irnagini in cir{i" - forme de relief de pe harta lirii
qi tehnici diverse, alese de el; ,,S{urc, cut't:ttbeu..."; ,,2i gi noapte"; ,,Pdm6ntul" - aplicalie
sd descopere lumea inconjur[toare cu ajutorul auzului; F ,,NHvn spnlilld pi mdgti de astronaufi" - confeclionare
sd intoneze cdntece pentru copii; $rltntfi:
sI asocieze miqcdrile sugerate de textul cAntecului cu ritmul acestuia; > ['urinzi llll i tlesprc cosmos
sd exprime intr-un joc impresia muzicald. ,,L'unl nr lrehtri sh fie un prieten al naturii?"

DOMENIUL PSIHOMOTRIC r ,,tJrnill, ltrietett sau dugman al Pdmdntului?"


Melltot'are ,,Nt)rii"
Obiective-cadru: F ,,Sttarele qi viitttul" - lectura educatoarei
Formarea gi dezvoltarea deprinderilor motrice debazd qi utilitar-aplicative; ,,f'c p{tnle litcc omul naturii: Aga da Aqa nu " - fiqe
Cunoaqterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menlinerea stdrii ,,PHnrAtrlrrl lc hrilneEte..."
slnitate. F ,,( Jhlci, ghicitoarca mea "
F I nt a I rr i rc c u spcc i al i gt i - vizitd la Observatorul astronomic
Obiective de referinld : ,,lramlfu rl-ucrap[-fbc" - experiment la indemdna copiilor
sd execute migcdri motrice debazd: mers, alergare, sdrituri; Ju'urlile niscare:
si recunoascd gi sd aplice regulile de igiend referitoare la i
F ,,FansttI robo{ilor"
mentului; F ,,M iHr'ttt'ctt planctelor"
s5 recunoascd qi sd aplice regulile de igienl a efortului fizic; Jncurl ilt mnsd:
sd manifeste in timpul activitdlii atitudini de cooperare, de competilie,
r ,,llirr irrnrilttlIi -- intreg"
de echip5. r [rrrrr.lr
F Ilottrirtrr
JOCURT $r ACTIVITATT DTDACTTCE ALESE, DERULATE iN pROmCr ,htt'senutrinl:
Bibliotecd: ,,Sptrnc oe cstcl"
F ,,Citim imagini in enciclopedii" ,1r I I v I I u ltt grtspod dre a scd :
F ,,Sortdm imagini reprezentdnd cosmosul" ,,{.'ollrrl cr.rologi$ti lor"
> ,,$i noi muncim" - elemente de limbaj scris
F o,Tainele Universului" - album
) Memorlm poezia Cdntecul Soarelui
P ,,Cum ocrotim Pdmdntul" - jurnalul grupei

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 19/96
e) I'rolectarea slPtim6nali
ACTIVITATI INTEGRATE
Clorrrplcxitatea sarcinilor prevdzute in noul curriculum pentru educatoare
> ,,O cdl[torie in Univers"
8/13/2019 D Educatia Timpurie
hpune - Glava
proicctarea activitdlii sdptdmAnale. Ea presupune eqalonarea tematicii con-
,,Plantele qi animalele sunt copiii Terrei"
D ,,P6mdntul, casa noastrd'l
Efu terulnr propuse la inceput de an gcolar qi selectarea mijloacelor de realizare a
tE€ctora,
|n veclerea intocmirii proiect[rii siptdmdnale, educatoarea va avea in vedere
ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE
€ffiEtoerele:
1. $tiin1d
r Respectarea programului zilnic (cu reperele orare) stabilit de MECT;
F ,,Din tainele Universului"
D ,,Globul Pimdntesc" -
prezentare Power Point
-
observare r Obligativitatea existenlei in programul zilnic a cel pulin unei activitdli
stut tt unui moment (secven 6) de miqcare;
ts ,,Racheta" - joc logic
ts ,,Soarele" - joc logic r inrbirrarea in mod echilibrat a activitelilor de predare cu cele de invdlare
F ,,impreund putem salva Pdm6ntul" - obiecte din material reciclabil qi, rcspectiv, cu cele de consolidare gi evaluare;
vitate cu continut integrat r imbinarea activitdlilor antrendnd intreaga grupd cu activitSli in grupuri
mici gi cu activitdfi individuale;
2. Limbd Si comunicare r ltttbinarea activitdlilor didactice cu activitdfi distractive;
) ,,Zborul Merigorului in Lun6" - povestirea educatoarei r (torelarea activitetilor de dimineali cu activitijile de dupI-amiazd (acolo
D ,,Cine qtie cdqtigi" - joc didactic tttrde cste cazul);
F ,,Telefonul" - joc didactic r l,ibertatea de a opta pentru varianta potriviti privind ordinea desftqurdrii
lectura educatoarei etopelor de activitdli.
F ,,Legenda anotimpurilor" -
3. Estetic Si creativ d) Itrolcctul de activitate
F ,,Salveazi planeta " - audilie Egte un clemers anticipativ, adecvat situa{iilor concrete de invdfare, capabil
F ,,Cdnti ca mine " - joc muzical * Ccttclued ls rezultatele scontate.
F ,,Cerul instelat" - picturd C'crcetllrile in domeniul didacticii gi al psihologiei educalionale evidenliazd
F ,,Nu omorAli acest pimAnt " - c6ntec, predare EFtul eA lrrvl{area, ca proces, incepe cu o fazd de percepereheceptarelfamiliarizare
F ,,DacI vesel se trdieqte" - repetare €U ebiel:trrl silu cu situa{ia ce urmeazd a fi interiorizatd, continud cu invdlarea
F ,,Pdmdntul e casa mea" - desen Spritr'zisll (in care sunt implicate o serie de operalii ce conduc la inlelegere) 9i
EIC urnrntfi dc o etapd de consolidarelaplicare sau transfer al celor invdlate. Din
4. Om gi societate E€ett nloliv, un proiect didactic parcurge o serie de evenimente didactice.Ptezen-
,,Cosmonautul" memorare tAlit aceste evcnimente aga cum au fost ele descrise de cdtre doi prestigioqi cercet5-
- - convorbire
,,Via a pe pdmdnt" 6f, R, (=ingntl qi L. Briggs, cu precizarea ci ele nu au loc in mod invariabil in aceastd
,,Sistemul solar" - aplicafie ardlne rgl cl1 nu toate sunt prezente in orice activitate didactici:

,,Planeta albastrd" - lucrare colectivd cnptnrea atenfiei;


uurnunicarea temei activititii gi a obiectivelor urmdrite;
5. Psihomotric renctualizarea cunogtinfelor qi a deprinderilor invdfate anterior;
Euritmie:,,Dansul planetelor" , ;rrezentarea optimi a noului confinut gi dirijarea invdldrii;
Alergare pe loc: ,,Ne pregitim de start spre Univers" ob{i rterea pertbrmanf ei ;
. nsigururea conexiunii inverse (feedback);
- evnlunrea performan{elor;
usigurarea reten{iei gi a transt'erului,

37

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 20/96
O;rrrrtrrlitatea integrdrii curriculare este justificat[, pe de-o parte, de factori
itthln,r€t'i 1tt'ot:csului de cunoastere Ei de invdlare:
8/13/2019 CAPITOLUL Educatia
I i. l(clativi la- specificul
Timpurie Glava cunoaqterii qtiinlifice/de natur[ epistemologici:
rrrrrltiplicarea cunoaqterii, conturarea unor domenii de studiu gtiinfific
Abordarea integrati a conlinuturilor invifi tlc tip integrat, abordarea specializatd a unor obiecte de studiu extrem de
spccilicc qi delimitate, dar cu implicalii cruciale pentru existenla uman6
pi pctttru realitate, in ansamblul ei;
II.1. CunNICUTUMUt INTEGRAT - MODATITATE INOVATOARE b l{elntivi la specificul inv6 6rii ca ac{iune uman6/de naturd psihologicd:
DE PROTECTARE A CURRICULUMUtUI PRE$COLAR explicitarca finI a mecanismelor invd 6rii, consideratd astdzi un ansamblu
tlc proccse intime individuale (de naturi cognitivd gi noncognitivd), de
currstluc[ie a sensurilor gi a inlelegerii privind realitatea.
Istoria pedagogiei, dar gi teoria pedagogicd contemporanl inreg
numeroase constatdri privind pericolul detaqdrii qcolii de viafa reald 9i a
Ps rlc nltil parte, modelul integririi con{inuturilor invdldrii se justificd prln
form[rii acesteia intr-un cadru inchis, suficient sieqi, ficlional 9i denaturat (Mia
fu'letlt etlet'iltri pnx:esului de tnvdlare:
1981, Cucog,2005, Ciolan, 2008). Ca urmare, recomandarea pdstrdrii unei legdtu L l)r: rrnturtr social[: globalizarea economicd gi geopoliticd, cu impactul
strAnse intre experientele de inv5lare formald gi viala real[ nu este deloc
nee.slcin pcntru modificarea sistemelor de gAndire gi raportare la realitate,
Aceast[ recomandare ia forme diverse: r.()trtgt'itrca r;i generalizarea valorilor postmoderne in gdndire gi acliune;
F Pdstrarea compatibilitSlii intre evolu{ia cunoaqterii qtiinlifice 9i a cun i ltclntivi la gradul de vaTorizare a informaliei gi a invdfdrii: impunerea
terii de tip qcolar; care promoveazdinvdlarea de-a lungul
1r1ine ipiilor societSlii cunoaqterii,
F Reflectarea in cunoagterea de tip gcolar a tendinlelor actuale inregistr irrtrepqii vic{i, invilarea relevantS, achizilia unor abilitd{i qi cunogtinle
in evolulia concepliei despre ceea ce inseamnd cunoa$tere, qtiinfd qi in llattsvclsalc;
lare; F De rrrrtrrril pedagogicS: orientarea generalS a programelor educa{ionale
F Apropierea invifdrii gcolare - mai artificiald, prin caracterul organi api'r' lirntrirrca de abilita{i qi de competen{e gi mai pulin spre achizilia de
sistematic, disciplinar gi impus din exterior - de specificul invdldrii
rrruroqtin{c ileclarative obligd la identificarea unor modele de proiectare 9i
rale, adesea spontane, generate de interese proprii, autoimpuse, motiv pterllre curc sd faciliteze exersarea cunogtinfelor procedurale gi strate-
intrinsec, holistice; gier', lrorrnarea competenlelor gi achizilia de informalii nu se exclud.
F Asigurarea unor produse ale invSldrii qcolare care sI fie relevante
 )irrrPollivtl, preocuparea pentru formarea de abiliteli presupune invdlarea
rezolvarea de probleme ale realit6lii in care copilul trdieqte.
rlt' prrrlirrrzirne Ei deci prelucrarea informaliei la niveluri cognitive supe-
t iuut'e, crrcit cc asigurS, printre altele, qi o mai bund retenlie a acesteia.
Integrarea conlinuturilor disciplinelor de studiu, precum gi a ariilor
culare este considerat[ astdzi drept una dintre soluliile de dezvoltare a curriculumu l sistcmului educalional, integrarea conlinuturilor este consideratd
l.p rr i vr.lr r
care are potenlialul de a permite punerea in praoticd a recomanddrilor de mai sus. qrra principale proiectdrii programelor gcolare. Degi
Integrarea curriculard reprezintd o strategie de proiectare Si predare rlltr provoe:firilc
r*i e;rgt'etrl
€e in domeniul
un l)roces natural, integrarea confinuturilor gcolare presupune acliuni de
curriculumului ce presupune crearea de conexiuni semnificative, relevante,
**pt*re ffurf,. rlule liind irnplica{iile integr[rii curriculare pentru programul curricular
domeniile de cunoastere Si de dezvoltare, teme sau competenle, fn vederea lfi efiratlhlrrl snu iii pcntru fiecare din componentele curriculare in parte.
struirii unei viziuni holistice Ei interactive asupra lumii reale.  falF liirrtl structurarca I'lexibil[ a confinuturilor in documentele curriculare
Integrarea curriculard presupune ancorarea invdldrii in contexte reale/realiste
ale lnv6;arriBntului prcfcolar gi libertatea de decizie a educatoarei privind conlinu-
via{[ (probleme cotidiene, teme de actualitate, preocup[ri ale preqcolarilor, lUfllF rlider,tice ;ii nrnnicrn dc abordare a acestora in grddinild, abordarea integratd a
cotidiene specifice vdrstei) qi articularea armonioasd a diferitelor aspecte ale
senflttttlttt'ilrrt'r'sle pusibilit, inr cficienfa acesteia a fost validatd in timp.
gi ale ac{iunii umane in jurul unor nuclee integrative de tipul conceptelor
ilegi lr'rrrrinologin usociatit moclclului integrdrii curriculare a confinuturilor
problemelor fundamentale, disciplinare sau interdisciplinare qi al abilit[1ilor fu
igtglgtll eslc rrrrrrll, plncticilc intcgrativc la nivelul curriculumului pregcolar au o
mentale, disciplinare qi de transfer.
Hef€tsetF veelrlrne qri ryi-nu dovctlit cficierr{a, Astlbl, este larg uzitattr practica integrdrii
l#alh.e a coltlirruturilor difbritclor domcnii de cunoaqtcre, [)c asenrenea, mai recent, a

?n
fol ererrat6 ln grtklinilll irrtcgrnren curriculnrll prin interntediul nretodci proiectului,
?9

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 21/96
personale ale sarcinilor
Fiecare dintre cele doud practici integrative deja exersate in invd{dmdntul Y€deren rezolvdrii de probleme, la asumarea unor aborddri
Ag-lurru, la reflec{ie ii la aplicarea cunoqtinfelor, in acest fel,
sunt (aga cum vom ardta in continuare intr-o prezentare sistematicd a mode invilarea relevanti
didactice integrative) ilustrdri, la niveluri diferite, ale curriculumului in j€etc li asociatd cu ralionamentul de nivel superior, cu gdndirea creativd 9i criticd'
8/13/2019 Agadar, integrarea curricular[ rcprezintd un concept ac]ional de tip umbrelS, Educatia Timpurie - Glava
if+i trtilizarea metacogniliilor, cu tezolvatea de
probleme qi luarea de decizii' Pro-
paradigmatic, care include o varietate de manifestdri didactice, de ipostaze ale i
SAnrut cle integrare curriculard
igi demonstreazd televanfa 9i prin mdsura in care
grdrii curriculare. FfA ocazia p*t* qi susline inv6larea de profunzime, centrati pe achizilia flexi-
Pornind de la delirnitdrile existente in literatura de specialitate recentd (Foga HIA ae cunoqtinle gi formarea de abiliteli.
= fi definit drept mdsura in care conli-
1991, Erikson, 2002, Gardner, 2005, Ciolan, 2008 g.a.), vom contura in cele Grudul de integrare cufticulard poate
gtiinlifice/domenii de
urmeazd tabloulvor
ipostazelor practice ale integrdrii curriculare. Reperele centrale igtUrile specifice in-mod tradilional diferitelor discipline
acestui tablou fi dimensiunile majore, axele directoare ale curriculu d-nUUCr.t. sunt articulate, de la pdstrarea identitdlii disciplinelof
sau a domeniilor
a con{inuturilor, in
integrat. in vocabularul practicienilor educafiei, se regdsesc termeni care defi E=UUoungt.re, pdnd la renunlarea la organizarea pe discipline
emer-
unele din aceste ipostaze - ,,aclivitate transdisciplinarS", ,,abordare interdisci *UUt.t, unei siructurdri centrate pe probleme sau c6mpuri de investigafie. pedagogic
nar6",,,activitate integrat6",,,planificare tematicS" -, insd nu intotdeauna ei fute elisciptinelor clasice. in discursul epistemologic, dar in vocabularul
qi
care definesc
utilizati cu sensul lor corect. *iitut la integrarea curricular6, s-au incetd{enit o serie de concepte
Principalele axe directoare in definirea gi caracterizarea ipostazelor de obi EEfltrt. niveliri de integrare a conlinuturilor gtiin{ifice, respectiv a celor curri-
vare ale integrdrii curriculare sunt relevanla nucleelor de integrare curriculard Si €Ulgre, cunoscute gi ca paradigme de integrare a confinuturilor'
produselor invdldrii integrate Si gradul de integrare curriculard. Astfel, fi
situalie educafionalS structuratd integrat, fiecare activitate sau program
conlinuturi integrate ilustreaz5, in acelaqi timp, un anumit grad de integrare curricu Paradigme gi modele de integrare curriculari
qi un anumit nivel de relevanld a conlinuturilor in raport cu subieclii gi contex
pentru care este proiectatd. l,ileratura pedagogicl (Chiq, 2001, Glava qi Glava, 2002, Ciolan, 2008 I'a.)
Nucleul de integrare curriculard este reprezentat de unitatea de conlinut ( Ae integrare curriculard 9i de oblinere in grade diferite
fugde patru paiadigme
tip temd, concept integrativ, problemi, abilitate etc.), in jurul cdreia se organi integrarea monodisciplinard,
i_-Ggne*ioniloi intre diferite domenii ale cunoagterii:
situa{iile de invSfare. Relevanla nucleelor de integrare curriculard este datd Fiecare din acestea
*Ultldleciptinaritatea, interdisciplinaitatea qi transdisciplinaritatea.
mdsura in care procesul de invdlare organizal in jurul acestuia qi produsele in
ii*ta tt nplicat in integrarea curiculumului preqcolar, desigur respectdnd proporliile
rdspund unor interese sau nevoi de cunoagtere ale copiilor, oferd rdspuns unor
Efg Au lirptul cd eduialia in grddini{d igi propune cunoaqterea de cdtre copil
a
sau necunoscute ale acestora, oferd instrumente de lucru transferabile pentru pentru rela-
1ipittatii iriconjurdtoare in parametrii ei de bazd, abilitarea individului
varea unor probleme noi, asiguri satisfaclia unor interacfiuni sociale de cali psihofizice individuale
iigGeruu socia'id gi activaiealdezvoltarea potenlialitdlilor
intre copii gi oferl experienld de invdlare valoroasd, nu doar din punct de v nrediu putemic educogen gi nu iqi propune aprofundarea unor domenii gtiin-
cognitiv, ci gi afectiv-motivafional.
kUu
fltndnmentale.
Relevanla este o caracteristicd pe care cei care invald o atribuie situaliilor Dconrcce la nivelul practicii educa{ionale se inregistreazd o oarecare confuzie
invdlare qi produselor invildrii, in funclie de caracteristicile acestor elemente referitoare la nivelurile integrdrii curriculare
de compatibilitatea lor cu unele atribute personale ale individului implicat in in *a Utlliznrel adecvatl a terminologiei
gi didactice pe care termenii mai sus menlionafi le
tl a reelitnlilor epistemologice
fare: experienli de viat6 qi cunoa$tere, interese gi nevoi de inv6lare, modul in ftBrtt=urn, propunem in continuare o analizd detaliat[ a acestora, in ordinea
pro-
acesta percepe utilitatea invdldrii gi a produselor acumulate, mobilurile care
funainr I I llrtegrdrii confinuturilor.
mind invSlarea. I)cllnim paradigmele de integrare curriculard drept conceplii Si denoltdri
Relevanta invd{drii este adesea asiguratd prin invdlarea de profunzime
ftAletlte, tmilare 8i cierente, tn legdturd cu provocarea conectdrii conlinuturilor
contrasteazd cu invllarea de suprafald. in timp ce invilarea de suprafa][ este un
fu terlert'rt tt,t igurdrii unitdlii cunoasterii,
de inv[lare extensivd, de tip enciclopedic, centratd pe achizilia unui bagaj extins A. lntcgrarea intradlsciplinari/monodisciplinar[ este o primd treaptE a
cunoqtinfe, invitarea de profunzime se referd la pdtrunderea esenfei lucrurilor, qi
lgtegrarii curriiulare, care presupune reorganizarea conlinuturilor informalionale
acelor aspecte ale cunoaqterii care nu sunt identificabile senzorial sau mem
Fre;edurulc ule unei discipline gtiin{ifice sau ale unui domeniu de studiu, in vede-
oa atarc. Este acel tip de inv6|are care tinte$te dezvoltarea abilitIfilor cognitive gi
iie eprolirnddrii unei temi, a exers[rii complexe a unei abilitlfi, a rezolvdrii unei
structurilor afective, care implicl efort, dar oferd copiilor satisfaclie qi un senti particularitatea definitorie fiind utilizarea exclusiv[ a instrumentelor
lfcntenl.,
al reu$itei,
40
ii provoacd pe ace$tia la implicarea in activitE[i individuale gi de grup
4l

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 22/96
disciplinei/domeniului in
discu{ie, fbri depSgirea granilelor disciplinare. ir
Tn
ni{6, integrarea intradisciplinard a confinuturilor este facilitatd, de tradiliz
dilia pla CELE CINCI SIMTURI
ficdrii tematice a activitblilor didactice. Desigur, predarea tematicd implic6,
lca, ln rn li'
8/13/2019 tradilional, parcugerea unei teme cu instrumentele gi cunoa$terea specifi :cificeEducatia
n Timpurie
  . Oustul, mirosul, - Glava
vdzul, pipiitul, auzul - cdi de cunoa$tere a realitdlii
multor domenii de studiu gi dezvoltare, insd cadrele didactice din grddinild ild trpot o1
t . Otgunrl. de sim - particularitdfi, curiozitd{i, recorduri, ce trebuie s[ re{inem
gi pentru teme disciplinare, pe care si le parcurgd eventual in unitdli mici ici de tir t'.
Itgtu
[i '. Organele de siml - reguli
r

(o zi, o activitate) gi care sd integreze confinuturi specifice disciplinei. De


e exemp
er de igiend 9i pericole
tema ,,Forme gi culori" se poate trata doar din perspectiva domeniului ri estetic
es  l ' Oalmeni extraordinari pentru cA pot cunoa$te lumea prin mai P
DOMENIUL OM DOMENIUL ESTETIC $I
creativ, selectAndu-se qcoli dedepicturd,
explorare a culorilor specifice arteloror plastir
p urmnl sr
eventual modalitdli
in diverse epoci, in legdturd cu diverqi artigti plasr
asemenea, tema ,,Eroi" se poate parcurge doar cu referire la modelele eroilor
rlastici. I f
l, EGIMUNICARE
Povestea -
$TIINTE
observarea -
SOCIETATE $I
conversa{ii privind -
CREATIV
analizaunorbucd{i
eroj <

poveqti (cu referire la cunoqtinle 9i abilitdli din domeniul (Limb6 9i comur Herep'Alb, cu anatomiei utilitatea organelor de muzicale, pentru identi:
municar
pe profilul organelor de sim pentru ficarea instrumentelor
finalitatea formativd fiind structurarea portretului moral al ,,eroului". Exen
ixemple
care simt cunoasterea realitdlii muzicale utilizate
pot identifica gi cu referire la un alt posibil nucleu de integrare monodiscil
isciplina -
deprinderea. Astfel, exersarea abilitdlii de lecturd dup6 imagini se poate
in uti- - experimente fizice gi sociale, ce vedem intr-o
ate reali cclor cinci care implicl pentru exprimarea picturd gi ce impresie
doar prin utilizarea imaginilor care ilustreazd povegti cunoscute de copii. personalI ne face ceea ce vedem:
Geril[, explorarea
Trebuie spus totuqi cI integrarea monodisciplinard nu este un proces ces natut Itdsdri-Ldti- capacitdfilor - problematizdri: analiza unor
in grddinil5. Analiza exemplelor de integrare monodisciplinard existe listente la, organelor de Ce-am face dac6...? reproduceri ale unor
curriculumul nalional romanesc (a se vedea, de exemplu, disciplina Limba zri ochi16 sim{ Cum ar fi lumea frrd lucr[ri plastice
FkAnzila' -
literatura romdnd, clasa a IX-a) indici faptul cd adeviratele valenle format mative e p deahrirea unor - capacitatea miros? Cum ar fi problematizare: cum

acestui mod de abordare a conlinuturilor curriculare pot fi exploatate la r,vdrste Effqtlpornind de de utilizare a lumea frrd culoare? am putea dansa dacd nu
gcolare mai mari, cdnd elevii sunt capabili de aprofunddri gi sinteze funcfion E fneordurile in organelor de - meserii care nece- amauzi muzica?
informatiei.
fionale a
ffill:crea celor sim{ in lumea sitd abilit{i senzo- - discriminareatexturii
necuvAnt6toa- riale extraordinare unor materiale textile gi
Mai mult, a$a cum am ardtat deja, deoarece noua programd propu Ehsltlmturi
repere de conlinut domenii de dezvoltare gi experienliale avdnd deja
ropune
bl€nttruolia unui relor - medii sociale posibilit{i de utilizare
a ca caracl diverse, analizate prin creativ[ a acestora int-un
integrat (ex..'domeniul $tiin e) gi domenii tematice integrative (ex.: cdnd/cun
/cum qi
f & reguli ae
ce se intdmplS?), aplicarea modelului integrdrii intradisciplinare devine dificild
dific
r
Hire a ochilor simfuri: ce vedem,
avzim, mirosim...
colaj
r
urcchilor
pe alocuri, chiar irelevantd in raport cu cerinlele curriculare.
.: lf,ellza unor
"EF intr-o fabric6/pe
Agadar, recomandim integrarea monodisciplinard doar in cazul proiectdrprc hallt din Poveste/ strad5/in pial6/la
unor miniteme sau a unor teme concurente (a se consulta capitolul prir privitor Eum, dln perspec- spital etc.
proiectarea didactici in grddinild). Rtlnformatiilor - jocuri de
B. Paradigma multidisciplinari reprezintd o formd mai pufin elab Bbtlnute prin cele discriminare
laboratd
transferurilor disciplinare, in aceastd abordare cadrele didactice fiind incd :5 centra
c '* el:lnrflrri: ce ai senzorialI find
pe specificul disciplinelor/domeniilor de formare considerate separat. Ea ia iimplir EEltlaed ai fi in
rezolvarea unei teme curriculare care aparline in mod direct unui dornen tFGurc, al[turi de
reniu, d: pHenqiulX? Ce
perspectiva mai multor domenii de cunoagtere. Procesul didactic este acela :la de nrr
iectare a actividfilor didactice specifice diferitelor domenii de cunoagtere prin FEI oE vedea
aerionalul Y? etc.
unor conlinuturi asociate temei stabilite. De exemplu, tema ,,cele cinci sim mfuri",
mod tradilional o temd din domeniul cunoaqterea mediului/$tiinfe, poate:e fi clr
ficatd, explicitate prin situalii de invdlare specifice diferitelor domenii de cr
cuprinse in documentele curriculare, dupb cum vom vedea in cele ce urmeaz6.

42 43

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 23/96
C. Paradigma interdisciplinari. Confinutul a dou[ sau mai multor disci-
dine fle studiu se intersecteazd pe suprafefe de cunoaqtere gi de interes comune
8/13/2019 Educatia Timpurie
fuf;pet'tiva - Glava
epistemologicd). in grddinild, o temd de tipul ,,Sd comunicdm cu qi
kl grvinte", in care finalitatea este exersarea unor modalitSli de comunicare a
iidurilor prin cdi specifice diverselor domenii de activitate (verbal, nonverbal:
fuktlc, muzical, corporal, rela{ional etc.), se preteazd la o astfel de abordare.
O a doua accep{iune a interdisciplinaritAfli este dat[ de perspectiva pragmaticd
prenupune valorificarea unor solufii oferite de diverse domenii de cunoagtere pentru
f;
bliea unei decizii sau proiectarea unei acliuni. Tema ,,Cum sI facem coleclii 9i ce
I &eer cu ele" poate fi structuratd astfel inc6t sd ilustreze aceastd paradigmd inte-
ptlva. in general, atingerea unor a$a-numite obiective de transfer precum ,,achizilia
fug tehni.l de memorare eficientd" se poate face printr-o abordare interdisciplinard.

Limbtr qi
comunicare

Figura IL I. Ilustrarea graficd a paradigmei


integrdrii multidisciplinare a conlinulurilor

Activitdlile specifice procesului de integrare multidisciplinard a con{inu


rilor informalionale qi a abilitdfilor permit pistrarea delimitirilor epistemolo
dintre discipline/domenii de cunoagtere, contribuind in acelagi timp la prom
unitSlii cunoagterii gi a invi 5rii de profunzime. Acestea sunt:
Juxtapunerea/eldturarea unor situalii de invSlare specifice disciplinelor, per
explicitarea din perspective multiple a unor teme disciplinare. Este modalitatea
lucru consacratd in gridinild, a aborddrii tematice a conlinuturilor inv6l6mdntu Flgmt IL2. Ilustrarea graficd a paradigmei integrdrii interdisciplinare a conlinuturilor
preqcolar.

Articularea intr-un domeniu distinct definit printr-o temS integratoare a u D. Paradigma transdisciplinari reprezintd o abordare holisticd, globald,
unitili de cunoagtere specifice disciplinelor, De exemplu, tema unei discipline jurul nevoilor
deplirrn a cunoagterii. intreg programul de invdfare este organizat in
nale poate fi astfel aleasd incdt sd permitd articularea unor con{inuturi din preocupdri ce sunt abordate
fl el intereselor de cunoagtere ale celor care inva 6,
diverse: experimente, inven{ii gi descoperiri, colec{ii. €f6ascurricular. Abordarea transdisciplinard nu se limiteazd la rezolvarea unei
Aga cum vom arbta in continuare, astfel de teme cu un grad mare de l€me, Organizarea con{inuturilor este aici axatd pe demersurile celui care inva{d
ralitate pot fi abordate gi in manieri interdisciplinarS. (e €ornunica, a reactiona la stimulii exteriori, a se adapta, a lua decizii, a prevedea,
Infuzionarea in cadrul unui domeniu clar delimitat a unei unitdli de confi e GIc{t, a transforma, a dovedi, a explica etc.), demersuri care sunt exersate in contexte
dintr-un alt domeniu, pentru explicitarea, aprofundarea, exemplificarea unei de lnvlllare similare celor din viafa reall (D'Hainaut, 1981).
specifice acelui domeniu, Exemplu: la tema,,Eu gi familia mea" se infuzeazd referiri Con{inuturile informafionale sau instrumentale care, de altfel, nu sunt igno-
familiile de animale gi la comportamentul familial al unor specii de necuvdntd ittC, nu sunt valorificate ca scop in sine, ci ca surse de creare a experienlelor de
(balenele, lupii etc.). hvalnre qi formare care s[ rlspund[ nevoilor pi intereselor cognitive ale copiilor.
Transdisciplinaritatea fundamentenz[ invd{area bazatd pe realitate, favorizeazil
44 tfgnnl'erul cunogtintclor in contexte diverse, finalitatca sa fiind ,,infelegeren lumii

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 24/96
proiectarea de tip transcurricular a confinuturilor presupune un efort susli
responsabilitate gi profesionalism din partea cadrului didactic, pentru cd poa
8/13/2019 determina relativ u$or acumularea de lacune, lipsa de rigoare gi de profunzime
Educatia Timpurie - Glava
Domeniul Dezvoltare cognitivi
- achizilia de reprezentdri gi concepte
cunoa$tere. - categorizare4 serierea, ordonarea dupd culoare
,,' Limbi qi
/,. C0munlcafe I
. $tiin{e
o (activitlti cu coniinut
cg matematic)
o - compararea, gruparea gi
8. generalizarea relativ la diverse
'a culori 9i nuanfe
- colaje din bucdti colorate de forme
9*6
o._ ni i' r
Domeniul Limb[ $i geometrice diferite
(D<= c)
ho - masurarea cantit5lilor de culoare d 9t(E F'
problema, tema, .ro comunicare

abilitnfi complexe ,to


6.2
- achizilia de noi coduri 9-a
D'
a
de comunicare o 3. i.i D(
pr=a)
c
(comunicare, rezolvare de Om 9i si creativ
oNA.
i.N:
Domeniul Stiinte aI
Estetic 9i probleme, cooperare etc.) societate €.;
cdG
(cunoagterea
- culori primare gi d,
o iS.o A'

creativ dE mediului)
combinarea culorilor Qo=.
9tr5
,6 - combinarea j 5o
tis
 YC
- culorile naturii Ei
culorilor in pictur6,
Eo
tr- observarea
schimbdrii lor ooN
oNt
(Dj
o. - grddina artistici i expflm0rea PII
(lt
0
Domeniul Om si societate d
o
- culorile nationale
E o-
o
- culori convenlionale (semaforul)
9 - rasele umane gi culoarea pielii
 =

Psihomotric
Domeniul Dezvoltare socio-emo{ionall
- infelegerea semnificaliilor socio-emotionale ale culorilor
Figura 11.3. Ilustrarea graficd a paradigmei inlegrdrii transdisciplinare a conlinuturilor - utilizarea spectrului cromatic pentru exprimarea
triirilor emofionale
Modele ale integririi confinuturilor inviflrii
Literatura de specialitate recenti oferd o serie de modele de organizare
Figura 11.4. Proiectarea temei ,,Culorile"
monitorizare a curriculumului integrat. in raport cu paradigmele de integrare c
dupd modelul integrdrii ramificate
cular6, ce pot fi definite drept orientdri de facturd generalS ale concepliei gi
practicii de seleclie gi structurare a con{inuturilor inv[ldrii, modelele sunt
Modetul integrdrii liniare (modelul hibriddrii). in acest model, integrarea
ac{ionale de nivel concret, practic, care ilustreazi diferite acfiruri practice de
ilor se face in jurul unor deprinderi de transfer (abilitali cognitive, abi-
a conlinuturilor. O parte din aceste modele sunt aplicabile gi in proiectarea activi
de comunicare etc.: a se vedea exemplul din figura II.5.), al unor teme cuprin-
filor integrate din grddini[d.latd, cdteva din cele mai des utilizate in practica
, tle natur[ interdisciplinard (ex.: Structuri naturale qi structuri artificiale,
 ionald contemporan[: i de activitate gi luarea de decizii). Acest model de proiectare integratd este
Modelul integrdrii ramilicate. Elementul central al acestui model este t
studiatd, iar detalierea experienlelor de invdtare se face, la un prim nivel, pe
ll pentru finalitilile urm[rite pentru perioade mai indelungate de timp 9i este
potrivit pentru proiectarea intervenfiei educationale diferenliate 9i indivi-
niile experien{iale previzutein programi. La un al doilea nivel de proiectare,
cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare'
considerate experienlele de formare, pe diversele domenii fundamentale de
tare. Prezent[m in figura II,4, un exemplu de proiectare a expedenfelor de in
relative la tema stptdmAnal[,,Culorile", conform aocstui mod€I,

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 25/96
' Modelul integrdrii secvenliale. in acest model, cuno$tinte din aceeagi sferS
ldcntice sunt predate in proximitate temporald. Degi abordarea lor se face distinct,
discipline qi pe domenii de cunoa$tere, propunetorul faciliteazd transferul
8/13/2019 povestire, repovestire, uti lizdnd
utilizarea cifrelor qi a figurilor Educatia
fiilorTimpurie - Glava
invdlate de la un domeniu la altul prin comentariile, trimiterile, intre-
geometrice pentru desen,
timbajul verbal gi nonverbal sarcinile de lucru formulate.
comunicare
redactarea in coduri variate semnificarea lingvistici a ci Modelul cumiculumului infuzionat. Speciftcul acestui model consti in stu-
(verbal, grafic, desen) a jumalului gi verbal izarea conlinutului unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi
grupei, calendarului zilei, revistei problemelor (un proiect) sau perrnanent. Acest model este intdlnit in special in insti-
grupei crearea de probleme in jurul u le pregcolare cu un profil aparte, cum ar fi grddinilele muzicale sau gridinilele
joc de rol, mimd exerci ii
semnificarea codurilor
limbd strdind (ex.: studierea unei discipline oplionale sau a unui domeniu de
exprimarea prin desen, /"b
ts vocabularului matematic (+, -, finut, utilizdnd o limbd strdin6: Educarea caracterului, conlinutul fiind parcurs
pictur6, modelaj ,g comunicarea in vederea gbsirii llnrba englezi).
lF.
citirea dupd imagini
is ""/ solu iilor Reuqita funcliondrii acestui model integrativ este asiguratd de dublarea lui qi

d
ilustrarea povestirilor s povegti gi poezii cu numere,
comentarea asupra muncii
alte solufii de integrare curriculare, pentru cd aplicarea lui exclusivd poate deter-
numdritori
artistice a colegilor gi s
o o restrangere a ariilor de interes ale celor care invatd la cele ce se preteaze
E
argumentarea pdrerii :- ii prin prisma temei-nucleu.
exprimate e'
d Modelul integrdrii tn reyea. Este solulia de integrare pe care o propune
proiectelor de investigare-acfiune. Pomind de la subiectul proiectului, copiii
cu educatoarea opteazd pentru o relea de teme gi resurse de studiu corelate cu
Comunicarea cu expnmarea pnn ml9care $l centrald. Domeniul cenffal qi cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme
\" gi firi cuvinte
dans
indicarea ritmului c6ntece
isciplinare gi vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul ci
gi poeziilor prin migcare lcarea lui poate crea riscul multiplicdrii tematicii proiectului peste posibilitdfile
in{elegerea gi achizilia monitorizare a rezolvdrii ei. Vom ilustra, in detaliu, acest model integrativ a
elementelor de limbaj I nplicare este din ce in ce mai prezentd gi in grddinilA, referindu-ne la exem-
.s corporal: redarea literelor i Cum ajunge Cenusdreasa la bal./drd ajutorul Zdnei bune? Proiectul ales spre
-s/ ajutorul propriului corp,
ilustrarea prin limbaj
ificare are capunct de plecare un basm cunoscut de copii gi ofer[ o perspec-
a unor cuvinte apa(indnd lnediti asupra acestuia, transpundnd povestea in realitate gi formuldnd o
"$% in jurul acesteia. Harta tematicd a proiectului poate fi urmdtoarea:

.fl
diverselor categorii
gramaticale: verbe, adjecti
substantive etc.

intuirea semnificaJiei unor cuvinte noi din


vocabularul gti inlelor
imitarea comportamentului animalelor gi achizilia unei limbi strdine
plantelor cum vorbim in diverse situalii
atribuirea de cuvinte semnificative, cum ne facem noi prieteni
caracteristice pentru un fenomen, animal, c6nd trimitem scrisori gi
obiect din mediul inconjurdtor felicitiri
ilustrarea prin limbaj nonverbal a unui cum le spunem gi celorlalli ce
fenomen al naturii gi a stlrilor sufletegti sim{im
pe care acesta le induce

Figura IL5, Un exemplu de proiectare dupd modelul integrdrii liniare

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 26/96
Distribufia activitAlilor pe domenii experienfiale gi tipuri de activitdli poate -,,Cum ne
cea de mai jos. Fdrda detalia in acest context specificul proiectului ca metodd planificdm o
predare-invdfare, menliondrn doar c5, in opinia noastr[, toate activitdlile cdldtorie";
8/13/2019 gurate in cadrul proiectului trebuie sd fie direct asociabile cu obiectivele proi Educatia Timpurie -piGlava
-,,Structuri:
gi sd contribuie la instrumentarea, documentarea gi rezolvarea temei sale centrale. Castele
palate (alcd-
tuirea hdrfii
Jocuru gt OsrEcrrve
unui castel,
ecrvtrAl PRIORITARE
DIDACTICE ALESE desenarea
castelelor
LIMBA $I - lecturd dupd - urm[rirea Colful Bibliotecii: - urmdrirea pomind de la
COMUNICARE imagini, gi respecta- - lectura dupi firului narativ
imagini ale
povestire, rea firului imagini a diver- al basmului;
unor castele
repovestire: narativ al selor versiuni de - in{elegerea
existente);
,,Cenugbreasa" basmului; ilustrare a bas- semnifica{iei
tl socrErArE Teme posibile: - achizilia Joc de rol: - performarea
(utilizdnd mai - identifica- mului; imaginilor;
,,Despre de cunoq- ,,Cenugdreasa la comportamen-
multe variante rea elemente- Casa pipugilor:
imbrdcdminte, tin{e privind bal"; telor specifice
de ilustrare); lor ficlionale - decorarea inte- in trecutqi Joc didactic diverselor per-
ale basmului; riorului, inspirati
specificul -
astAzi",,,Imbr5- unei epoci; ,,Cine sunt?" sonaje ale bas-
- in{elege- de basm;
cdmintea gi (identificarea mului/epocii;
rea semnifi-
coafura la personajelor
caliei unor ocazii speciale" basmului);
no{iuni pre-
(analizd de
zente in
imagini, joc
basm: mamd
didactic, joc
vitregd, linte,
de rol);
caleascd,
,,Viala in
conduri
vremea
- calcul mate- - identifi- Construc{ii: - transferul castelelor":
matic pentru carea unor Casa Cenugdresei, informa{iilor
estimarea solu{ii de castelul Prinfului, acumulate pri - desenarea, - cultivarea - analiza imbrdc6- - identificarea
confec{ionare4 gustului min{ii Cenugdresei unor obiecte
costului cdl6- rezolvare a mijlocul de trans- lectura bas-
imbrdcdmin{ii estetic; in diverse ilushdri de imbrdc6-
toriei (activi- problemelor port folosit de mului pentru
minte potrivite
Cenuqdresei, - denrollnea gi confecfionarea
tate cu fiqe), propuse de Cenugireas6; indeplinirea ilustrarea noii manualitdlii; imbrlcdminlii; personajului qi
numdrarea tema pro- - Lecturaaltor unor sarcini
povegti create - aplicarea - coafarea epocii;
boabelor de iectului; basme, pentru practice;
de copii; cungtinfelor plpuqilor;
linte, mazdre; - achizi[ia identificarea - lutilizarea - disculii referitoare la
- activit[fi de de cunog- aspectelor fan- creativd a
despre culori, culori, forme,
clasificare tinle privind tastice gi posibile diverselor
forme potri- stil, in con-
dup[ form6, mijloacele in realitate; materiale de
vite epocii; textul descris
utilitate a de transport, construc{ii:
de basm:
obiectelor; structuri, cuburi,
- joc didactic: constructii, nisip etc.; ltrM(il'rilc - alc[tuirea - seslzarea -jocuri de orien- - orientarea
traseului par- unor relafii tare spalial6: spaliald
,,SI alcdtuim cildtorii gi
curs de spaIiale ,,Trenuleful", corectd.
un tablou"; transferul
Cenug6reas6; simple pi ,,Schimbl
Teme posibile: lor in
-,,Despre rezolvarea -inspirat rol
joc de de exprimarea drumul".
verbalI
basm, adecvatd.

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 27/96
Exemplu:
Modelul polarizdrii. Implica stabilirea unui nou domeniu de cunoa
La tema sdptdmdnii, ,,Animale sblbatice", se poate propune o activitate
(eventual oplional), in jurul cIruia, pentru tealizarea unor obiective specifice,
c5 integrativd, care conecteazd conlinuturi din domeniile $tiinle qi om 9i
polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate cons
8/13/2019 tema ,,Vremea povegtilor", in care dezvoltarea deprinderilor de comunicare
qi Educatia Timpurie
te, organizatd - Glava
in juru| unei probleme matematice, cu implica{ii morale: ,,O
iepuroaicd are doi pui. Vizitdnd grddina de legume din apropierea vdlcelei
finalitdli se indeplinesc prin exploatarea continutului poveqtilor din perspectiva
lOcuiegte, aceasta aduce pentru prAnz cinci morcovi, pe care vrea si ii
multor categorii de activitd{i prevdzute in planul de invildmdnt'
impreund cu puii ei. Cum va impdrli iepuroaica morcovii?" Pentru desfb-
in practica educalionald, curriculumul integrat se obiectiveazd in str iar copiii sunt invitali sd gdseascd
unitare care includ elemente ale mai multora din modelele mai sus descrise, a i individual se folosegte
activitdtii,sau in grupurimaterial intuitiv,
mici. Toate solutiile vor fi prezentate, ilustrate cu
delimitare clari am realizat-o in aceastd lucrare doar din motive didactice.
intuitiv gi discutate din punctul de vedere al implicaliilor lor morale,
Fiecare dintre aceste modele poate fi intAlnit la toate nivelurile de in
curriculard. Astfel, de exemplu, modelul polarizdtii conlinuturilor poate fi obi
iste.

vat la nivel multi-, inter- sau transdisciplinar, in funclie de tipul de temd select
F Activitate integrati care include mai multe secvenle didactice - situatii de
ca nucleu de integrare a con{inuturilor, dar qi de modul liniar sau mai integrativ
ale cdror conlinuturi (ale doul sau ale mai multor domenii experien{iale
abordare a confinuturilor. FdcAnd referire la exemplul dat mai sus, tema ',V gBtegorii de activitate) se articuleazdinjurul unui nucleu de integrare curricu-
povegtilor" poate fi, pentru o perioadd de timp, tema centrali a activitdlilor di<
, O astfel de activitate didacticd integrati se va desftgura pe parcursul duratei
ut"r.. Bu ui fi, in acel context, o temd-pretext pentru otganizatea activitSlilor
centre, cu teme inspirate de diferite aspecte ale poveqtii. Deoarece activitdlil
tltnp dedicate activitdlilor comune.
Exemplu:
vor desfbqura cu instrumentarul propriu centrelor cu specific, fXrd o real6 i
Activitatea didacticd se extinde pe palcursul unei secvenfe de timp mai
ractiune a centrelor, acest mod de lucru ilustreazd nivelul integrdrii multidisci gi presupune organizarea unei piele in care se v6nd fructe. O parte
nar". in cazul in care se propune tema ,,Vremea poveqtilor" ca subiect al t
copii vor fi vdnzdtorii, o parte cumpdrdtorii. Vdnzdtorii vor decide care sunt
discipline opfionale, in care se abordeazd, pe rdnd, poveqti ce ilustreazd din pe care le vdnd, cum trebuie acestea pregdtite, cum trebuie ingrijite, in ce
spective uaiiut" diverse profiluri umane: eroul, fata deqteaptS, inleleptul etc-, a
se vAnd, care este costul potrivit, ce se int6mpld cu preful dacd apar o serie
tema centrala este, de fapt, abordati intr-o manierd interdisciplinarS. ggnditii speciale (fructele incep sd se strice, se face sear6, un cumpirdtor doreqte
EUmpere cantitai mai mari de fructe etc.). Cumpdritorii trebuie si se informeze
caracteristicile gi modalitdlile de consumare ale fructelor existente pe pia 6
11.2. AcnvtrATttE tNTEcRATE - EXIGENTT iN pnolrcrAREA $l
exorseze comportamente specifice unui cumpdrdtor (sd intrebe preful, sd nego-
DEsFA$u RAREA ACESToRA iN GRADI N ITA sd ofere banii potrivili - se pot utiliza jetoane in acest sens). Activitatea va
continuturi specifice domeniilor $tiinle gi Om qi societate.
Analiza modelelor actionale descrise mai sus indica faptul c5 intel
curriculard poate lua forme practice diverse, de la programe de conlinuturi   Program de activitate integratd avdnd conlinuturi articulate in jurul unui
grate, cum este, in fapt, actualul program curricular pentru inv6 6mdntul preE leU de integrare curriculari, care cuprinde o parte sau toate activitdlile comune
(oryanizat pe domenii experienfiale qi pe teme integratoare), 9i pdnd la acti Ellei gi o parte sau toate activitdlile alese.
didactice integrate, de mai largd sau mai micl intindere. lixamplu:
curriculumul actual impune activitelile integrate ca tip de activitate Activitatea unei zile are ca punct de plecare povestea Cdsula din oald, iat
alternativi pentru activitdlile pe domenii experienliale sau pe discipline/cr integratoare este: ,,Cdt de mare ar trebui sd fie oala in care s-au addpostit
de activitate. in mod concret, exigen{ele curriculare in vigoare privind proi ele, pentru ca sd le incapd pe toate?" Activitatea didacticd este organizati pe
gi organizarea activiteflor integrate pot fi traduse in urmdtoarele tipuri de de invifare, a clror finalitate este identificarea qi aprofundarea cunogtinlelor
integrate: pentru a rlspunde la intrebare. Situatiile de invitare vor integra con{inu-
) Activitate didacticd de sine stdtitoare, avdnd continuturi integrate, Ittlirrrnafionale din domeniile: $tiin1e, Om gi societate, Estetic ai creativ, copiii
articuleazd armonios con{inuturi referitoare la doud sau mai multe domenii entrenati in activitIli de clutare de informafiiprivind dimensiunile $i compor-
fiale. Durata unei astfel de activitI{i va fi aceea a unei activit[ti didactice ttfltele specifice ale animalelor sllbatice ilustrate in poveste, dar gi in activitlti
grldinil[, conform v6rstei copiilor. fftlmare a dimensiunilor gi a mlrimilor. ln funcfie de sarcinile de lucru impuse,

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 28/96
copiii vor alterna activitatea pe centrele specifice cu activitatea frontalS sau
Continuare, o posibil5 tipologie a scenariilor didactice integrative care, departe
grup, produsele activitSlii de invdlare fiind un rdspuns pentru intrebarea form o imagine mai concretd a specificului
A fi exhaustivS, va oferi, credem noi,
gi un model din carton al oalei care ur fi putut addposti animalele.
vitalilor integrate.
8/13/2019 Cqracteristicile definitorii ale unei activitdli integrate sunt, in opinia Educatia Timpuriescenariu
- Glava
a. Povesteal ca integrativ
urmdtoarele: Povestea rcprezintd un mijloc educalional al c6rui potenlial formativ este
* Finalitdlile activitdlii integrate sunt selectate din listele de obiecti frecvent teoretizal. Prin toate componentele sale de structuri 9i ideatice,
gi de referinfd ale domeniilor experienfiale, iar obiectivele operafionale vor tea poate deveni un pretext pentru evocarea unei bogdlii de conlinuturi educa-
un set unitar gi restrdns de patru-cinci obiective, cu referire directd la experi , dar gi un factor care susline integrarea conlinuturilor invSldrii in jurul unor
de invblare vizate. relevante pentru copii, dar gi in raport cu realitatea pe care acegtia o explo-
{. Confinuturile abordate sunt selectate gi abordate in strAnsd relalie cu Prin atraclia pe care o exercitl asupra copiilor pregcolari, incd puternic ancorali
de integrare curricularS. De exemplu, intr-o situa{ie in care tema sdptimdnii Eqna fabulaliei gi a ficfiunii, povestea asigurd un mediu de inv[fare motivant 9i
,,Animale sdlbatice", iar tema activitetii integrate este ,,Proiectarea unei
zoologice pentru oraqul nostru", confinuturile didactice vehiculate vor proveni Povestea poate fi utilizatd ca instrument operativ pentru proiectarea unitard qi
domeniile experienfiale: $tiin1e, Om gi societate gi, eventual, din domeniul ld a aativitdlilor integrate. Structura povegtii, componentele acesteia, dimen-
qi creativ, dar se vor selecta acele conlinuturi gi activitdli care vor contri de spafiu qi timp in care povestea are loc pot reprezenta pretexte pentru
indeplinirea cerinlelor impuse de tema activitdlii integrate aici: alcdtuirea proi unor conlinuhrri ce apar,tin in mod tradilional unor domenii de cunoagtere
grddinii zoologice, cu vizttalizarea spaliului gi a accesoriilor necesare pentru itate, discrete, dar care sunt utilizate pentru explicitarea, aprofundarea, rezol'
unor probleme pe care povestea le pune.
duirea fiecdrui tip de animal, discutarea gi decizia privind vecindtdfile, spaliile
vizitat, hrana necesard, formularea regulilor de comportament pentru vizi in mod concret:
estimarea costurilor biletelor etc.
rr Povestea e completi, este o naraliune a cdrei problematicd a fost finali-
ceea ce ne permite sd analizim toli parametrii situaliilor prezente in poveste,
* Fiecare dintre situaliile de invifare proiectate qi desfbgurate in cadrul epreciem dac[ solu]iile identificate de personaje au fost eficiente, si formuldm
vitdlii integrate contribuie la explicitarea, analiza, rezolvarea temei activitilii. ii qi sd oferim solulii alternative.
* Activitatea integratd include valenlele formative ale curriculumului N Povestea ilustreazi intotdeauna diferite expresii ale unor valori funda-
grat ca model de proiectare curriculari. Astfel, activitatea integrati trebuie s[ vi le - grupate de obicei in structuri binare: bine/rdu, adevdr/minciund, sdrdcie/
antrenarea de abilitdli disciplinare gi/sau transferabile, oferind copiilor ocazi -
ie, istetime/prostie, corectitudine/ingelStorie etc. sau ale unor problematici
comunicare, cooperare, utilizare a unor surse variate de informafii, investi tal-umane: viald gi moarte, egoism gi altruism, finboi gi pace. Aceste valori
experimentare, identificare de solufii, testare de ipoteze etc. Aqadar, in situalia de poveste pot fi transpuse in planul realit5lii curente, fizice sau sociale,
crisd in exemplul de mai sus, copiii vor fi incurajali sd caute informalii pri le sau societale.
dimensiunile, habitatul, comportamentul, hrana unor animale sdlbatice care r< Oferi situalii particulare ce permit evocdri, deduc{ii, genetalizdri, reflecJii
gdzduite in grddina zoologicd., sd propuni mai multe variante de organi qi interpersonale.
grddinii zoologice, pe care sd le ilustreze cu material intuitiv (gdrdulefe, cugti rry Elementele-cheie ale povegtii suportd chestiondri: timpul, spafiul, perso-
struite din cutii de carton sau cuburi, animale in miniaturd etc.). $ele, tizalproblema, secvenlele repetitive, sensul profund al poveqtii mesajul -
Proiectul didactic al activitdfii integrate va include un scenariu didactic tscsleia.
grativ, fdrd a delimita sau a distribui situaliile de invdfare pe domenii experien r Povegtile simplifici realitatea complexd. Ele exclud ambiguitatea poliva-
sau categorii de activitate. fi6ta n realitilii: personajele sunt fie bune, fie rele, problemele nu sunt rezolvate
$n eompromisuri sau complacerea in situa{ia de crizd, ci prin solufii radicale,
E;te elementele prezente au un rost in desfhgurarea firului narativ etc.
Scenarii didactice integrative

Pentru a asigura caracterul integrat al situafiilor de inv[fare ale unei

integrate, considerlm c[ este


Scenariul integrativ util[ identificarea
reprezint[
unui scenariu didactic integrativ,
o struotur[ unitartr, inchegatd qi coerentd
I Tetrnonul
,,poveste" este utillzat alcl cu sonsul s6u generlc, de istorie individuald sau colectivA, real6
flcf lonall, filnd un ochlvalent p€ntru toat6 rpeclilo eploo cu semnificalii similare: basm, povestire,
jurul clrora se articuleaz[ situafiilo do lnvAfare lntegratA.
repore-nucleu, in
popular , logond , plldt, lrtodsarA, lrtorlo a unol roalltlll etc,
1A

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 29/96
in proiectarea gi desfbgurarea activitililor integrate, povestea poate fi
zatd ca organizator central al conlinuturilor integrate, prin utilizarca inilial[ a ei
Pe un lac locuia odatd o rdfugcd s[lbatici
pretext, ca moment de evocare a unui univers incdrcat de sensuri gi conlin
Qtdtratul tndoit se transformd intr-un cioc
diverse, iar, mai apoi, prin: de ra\d). Se ndscuse acolo qi acolo trdiserd
8/13/2019 o Transpunerea povestii din planul ficlional, in care se desfisoard, tn Educatia
fErieite, Timpurie
inaintea ei, qi- mama,
Glava qi bunica, gi
realitdfii. Acest fapt poate duce la pierderea unor elemente magice, utile StrAbunica ei. insd rifuqca noastrd era mereu
poveste, gi la reactivarea crizei pe care s-a structurat povestea. Rezolvarea situa ncmulfumita: lacul era prea mare gi ea se
problematice poate solicita cunogtinle gi abilitdli variate. Un exemplu dat mai plerdea printre celelalte r6 uqte; se simlea
,,Cum ajunge Cenuqdreasa la bal fbrd ajutorul Zdneibune" prezintd o problemi ldesea singurd qi nu reuqea sd-qi facd prie-
poate fi rezolvatdprin apelul la cunogtinle din domeniile experienfiale: $tiin1e, Eni (aici povestirea poate fi tntreruptd Si se
societate, Estetic Ai creativ. poate inilia un dialog despre locuitorii
. Aprofundarea profilului unui personaj al povegtii gi, eventual, Mllilor si posibilii prieteni ai rdluStei).
acestuia cu profile similare oferite de alte povegti, pentm crearea ,,portretului-robof
tipului de personaj respectiv. Transpunerea in realitate a profilului alc[tuit,
completarea lui: portretul eroului, portretul fetei harnice, portretul fetei istefe,
tretul mezinului, portretul inteleptului,
o Utilizarea unor elemente particulare ale poveStii ca pretext pentru
fundarea acestora, dincolo de poveste. De exemplu, situalia in care personajele
addpostesc peste noapte intr-o peqterd este un prilej de a discuta despre carac
ticile peqterilor ca formaliuni carstice: specific, tipuri, curiozitdli, informalii
dite, aspecte excepfionale etc. $i pentru cd era mereu nemulgumit[,
. Preluarea problemei puse de poveste Si identificarea unor solulii lntr-o dimineafd ii iese in cale un vrijitor
De exemplu, cum poli merge undeva nici cdlare, nici pe jos, nici pe drum, nici dlntre cei buni, care ii spune cd doreqte sd ii
ldngd drum (problemd evocatd de povestea populard: Fata sdracului cea isteald). indcplineascd o dorinl6, sperAnd cd asta o
Ve lhce mai fericiti.
Un mod particular de exploatare a povegtii ca un cadru de integrare a Rdluqca igi doregte ca vrdjitorul sd o
nuturilor invdfdrii este oferit de tehnica de povestire Storigami, care imbind teh transforme intr-un animal mai mare qi mai
tradifional[ japonezd Origami, de oblinere a unor figurine din h6rtie prin i lmpundtor, care si nu mai treacd neobservat
rirea inteligentd a acesteia, cu story, practica povestirii. pentru cei dinjur. Cu o atingere de bagheti,
In Storigami, povestirea unui text narativ este asociatd cu secve ffiagicianul face gi desface gi o transformd
succesive de impdturire a hdrtiei. in acest fel povestea este ilustratd prin eleme lntr-o... baleni
ob{inute pe parcursul procesului derealizare a figurinei din hdrtie qi se creeazd It[fugca noastr[ avea acum niqte dimen-
de dialog pe teme variate evocate de poveste. Exemple valoroase de produse tluni apreciabile (aici povestea poatefi intre'
disponibile pe Internet oferl Christine Petrell Kallevig gi Rachel Katz. Reddm, fupld Si se poate discuta despre balene ca
exemplificare, unul dintre aceste modele (dupi RachelKatz, disponibil on-line). nwmifere marine, despre dimensiunile Si
Povestea adaptatd de noi se numegte: RdYuSca cea veSnic nemullumitd. Jit r m e I e ac e s to r a etc.).
catoarea anunf6 titlul povegtii, iniliazd un dialog despre ce inseamnd sd fii
lumit gi cum se comportd cineva nemulfumit, dup[ care incepe povestirea, inifi
in diferite etape ale sale gi actiuni de indoire a unei coli de hArtie colorati de fo
pdtrat[, pentru a ilustra povestea qi pentru a obline in final o r[]ugcd din
glasat6.

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 30/96
Numai cd, in momentul cdnd ceilal{i
locuitori ai bAUi au observat-o, s-au speriat
ingrozitor gi au fugit cAt mai departe de Acum zmeul cu suflet de rdlugcd stdtea
8/13/2019 ardtarea aceea strdind gi infricogdtoare. Educatia Timpurie
lzolat qi - Glava
trist pe acoperigul bisericii, aqtep-
Balena stdtea acum in mijlocul lacului t6nd o salvare de undeva, cAnd bunul vr6-
care nu ii ajungea, singurd gi trist[, fdrd jitor apare pentru a treia oard gi ii spune: ,,E
mlcar sd se poati migca ca sd vadl ce se gltirna dat[ cAnd pot sd te ajut. Pune-li o
intdmpld in jurul ei. dorinle, dar ai grijd ce ili doregti, pentru cd
Atunci, induiogat de nefericirea anima- de mdine eu voi renunla la obiceiul de a
lului, vrdjitorul cel bun iqi face din nou lndeplini dorinle. E prea obositor sd vdd cd
aparilia, spundndu-i cd ii va indeplini qi o a oamenii gi animalele pe care le ajut se tot
doua dorinfd. PlAngdndu-se cd este pri- lHzgAndesc qi cd nu ii pot mulfumi nicicum".
zonierd in lacul acela mic, balena iqi doregte GAndindu-se bine la toatd aventura pe
si fie transformatd in ceva care poate sd earc a trlit-o, zmeul il roagd pe vrdjitor si il
se migte liber qi si vad5 de sus tot ce se 'trnnsforme din nou in... rifugca ce fusese,
int0mpld pe pimdnt. Vrdjitorul ii indepli- pentru cd acolo pe lac ea igi putea gdsi
neqte gi aceastd dorin{d: el face qi desface qi lnlr-adevdr prieteni, cu condilia sd vrea
o transformd intr-un... zmeu lucrul acesta. Atunci vrdjitorul face qi des-
Zmeul plutea cercuri
in cu pulin largi deasupra fuce, se gAndeqte qi se rdzgdndeqte gi in
lacului unde locuise inainte, lSsdn- flnal o vedem din nou pe rifuqca noastrd
du-se purtat de vdnt gi dus in inaltul cerului, tn mijlocul lacului, mai increzdtoare gi mai
unde nimic nu putea sd il ajungd sau sd il furicita ca niciodatS
intreacd.

Dar, deodat5, un curent mai puternic de b. Problema reprezintd un otganizator puternic structurat al activitdlilor
vdnt il loveqte dintr-o parte, apoi din cea- lntegrate, mai ales atunci cdnd problema formulatd ca nucleu de integrare a confi-
laltia zi:neul igi pierde gi se
cu repeziciune spre pdmdntechilibrul
in cddereindreaptd
liber6. Futurilor are caracteristicile unei probleme reale, de interes pentru copii. Iatd cAteva
€temple de astfel de probleme:
Singurul lucru pe care qi-l doregte acum . in curtea grddinilei urmeazd sd fie amenajat un nou loc de joaci, cu apa-
este sd aterizeze pe suprafafa lacului gi nu
ratc de joc, groapd de nisip etc. Copiii au sarcina de a ,,proiecta" acel loc de joaci
pe vreo limbi tare de pdmAnt. Dar, din intdm-
plare, se opregte din cddere agdfAndu-se de €onlorm dorin{elor lor. O astfel de activitate didacticd permite integrarea unor
crenelurile unei... biserici (aici povestea poate eorrIinuturi din domeniile curriculare: $tiin1e, Om gi societate, Estetic Ai creativ,
Fsihomotric,
fi tntreruptd, pentru a discuta despre formele . in perioada premergltoare efectu[rii unei excursii in afara localitdlii, se
bisericilor Si despre ornamentele bogate ale
unora dintre acestea). pontc pune problema organizdrii excursiei, situafie care va impune discutarea unor
eppecte specifice: traseu, imbrdc[minte, hrana necesarl, comportamente adecvate,
ebicctive de vizitat etc, Discutarea acestor aspecte cu copiii gi formularea de pro-
bleme particulare, pe care copiii s[ le rezolve in cadrul unei activit[ti diruate,
€onstituie o situalie do lnvlfaro intogrativ[ coorent[ gi relevant[,
o

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 31/96
8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 32/96
SCENARIUL ACTIVITATII Grupul III: asociazd comportamentul puigorului cu cel al unor animale 9i al
Activitatea se va derula pornind de la povestirea improvizat|,,in ogradd la €mului, prin aldturare de jetoane (pui9or, vi1el, miel, copil);
bunici". Pe parcursul povestirii primului fragment, se vor aqeza siluetele perso- ruput IIV:
Grupul selecteazd jetoane cu factoriii de mediu care asigura viala puigorilor;
v : selecleazaJerofine
najelor pe tabla magneticd. Grupul V: hr[negte puigorii;
8/13/2019 ,,A fost odatd ca niciodatd un copil ca voi, pe nume Andrei. Bunicii lui trdiau EducatiaGrupul vI: argumenteazl
Timpurie - Glava
faptul c6 pdsdrile de curte sunt prietenele omului,
la lard qi aveau in ograda lor o gdinuqd ingAmfatd qi leneqd. Toata ziua stitea indjetoane cu foloasele aduse.
gard, iqi pieptdna moful gi fdcea doar un ou pe^s[ptdmdn6, dar se l6uda o 1un5, ir Lucririle copiilor vor fi plasate pe o machet[ intitulate ,,Pdsdri de curte".
cu pasiriie din cu4ile vecinilor se certa mereu. intr-una din zile, pdsdrile din curfi Se prezinti urm[torul fragment din poveste:
vecine s-au supdrat pe gdinuqa leneqd 9i liuddroasl 9i, dorind s-o invele minte s[ nu ,,vecinele gainii erau tare suparate pe gdina ce nu avea grijS de puiqori 9i
mai fie aSa cu nasul pe sus, i-au cintatun cdntecel. Haidefi s5 il ascultim." gandit s6 o roage pe zdna cea bund s5 le ajute s6 gdseasca o mamd, o cloqca
Se audiazd fragmentul muzical: pulqorl.
,,Gdinuqa cea molatd Zdna le-a spus:
Este tare ingdmfatd, Vd d[ruiesc o poezie magicd, pe care trebuie s[ o spuneli cdnd giinuqa
Face-un ou pe sdptdmdnd
-. $i le-a invSlat poezia.
$i se laudd o lund. c6nd g[inuga a adormit, gainile au inceput s5 spun6 cuvintele magice: <A
It din ou...>r, dar au constatat cd uitaserd multe cuvinte din poezie.
Refren: Cot-codac, cot-codac Copii, putem s6le ajutdm noi "
Oud albe eu vd fac
-Se prezintd un poster cu poezia elipticS, iar copiii vor completa cuvintele
Cot-codac, cot-codac cu imagini (soare, puigor), cifre (8, 9) 9i cuvdntul gdina.
Oud pentru cozonac. " Cel din urmd la
A ieSit din ou ..'.,.. (soare)
.,......... (Puiqor),
Se iniliazS cu copiii urmdtoarea conversalie: Se uscd Pe ariPioare
Despre cine este vorba in cdntec? (despre gdinuqd) $i-o porneSte tncetiSor.
- Cum era gdinuqa? (mo{atd, l6uddroasi) Std ... ... ... la-ndoiald (g5ina),
- Se comporta frumos cu vecinele ei? (era ingdmfatd) Cd din ,.. puisori (9)
- Cum era ea dacd frcea doar un ou pe sdptimdnd? (eta leneqd)
- i;;:i::l"z';"r,fl ,;i;""'
Activitatea de astdzi se va numi ,,in ogradd la bunici". Vom incercapind A ieSit mai Ponosit
sfdrgitul activitdlii s6-i ajutdm pe bunicii lui Andrei qi sd o transformdm pe giin $i se-ntreabd sPeriatd
cea lenegi gi ingAmfatd intr-o gdinugS modestd qi harnic6. Nu-i cumva de ciocolatd?
s-a trezit g[inuqa din somn, nu s-a mai urcat pe gard sd se laude ca de
Sd vedem ce s-a intAmplat mai departe:
,,Gdinuqei nici nu-i pdsa de cAntecelul cdntat de vecinele ei, ba era pezir ci a mers s6-qi caute puii ca si
,,,Cdnd aibd grij5 de ei. Se gAndea cum si-i
trecea tot mai rea gi r6dea de gdinile care aveau pui, zicAndu-le cd ea niciodatd nu mai bine, sd creascd mari gi sd devin6..."
si scoatd pui, pentru cd nu-i place sd aibd grijd de ei. -- Ce vor deveni cdnd vor creqte mari? (gdini qi cocoqi)
intr-o zi, g5iina a gdsit ldngd cuib o cutie 9i, curioasd din fire, a deschis-o. Ce credefi, cdte gdini gi cdli cocoqi vor cregte din cei 9 puiqori?
credeti cd avdzut? O mullime de puiqori care tocmai ieqiser[ din ou[".
-Descompunerea numirului 9 se varealizaprin metoda,,Turul galeriei":
Haideli sd-i num[rdm s[ vedem cdli sunt? (9 puiqori) Copiii vor fi impdrfiti in 4 grupuri qi, timp de cinci minute, fiecare grup va
Haideti sd afldm mai multe despre ei. 4 solufii de descompunere a numirului 9, lucrAnd pe posterul primit-
-Se va realiza observarea puigorilor prin metoda cubului' Se expun posterele qi se examineazd de cdtre toatl grupa corectitudinea
Se impart copiii in gase grupuri gi se citesc sarcinile de pe fefele cubului. lvllrii, fdcdndu-se mentiuni pe marginea fiecdrui poster. Timp de cinci minute,
Grupul I: completeaz[ desenele cu p64ile lips6 gi coloreazl puiporii in cul grup observd daci are notatii gi aduce corecliile necesare.
observate; ,,C[inuga nu mai flcca un ou pe s[ptdm6nd, ci un ou pe zi."
Grupul II: ordoneazd puii diferitelor p[siri in gir cresedtor dup[ dimensiuni -* CAte ou6 fBcea pa septEmend? (7 oud)
lor gi realizeazd comparatii intre ei;
63

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava iar bu 33/96


,,Bunicii lui Andrei erau tare fericili ctr gdina fdcea multe oud' Grupul II - ordoneaz6
prepara din ele cozonac. A pregdtit 9i pentru voi un cozonac gustos'" crescdtor puii diferi-
Copiii vor savura cAte o felie de cozonac, apoi se vor juca jocul ,,Alergali telor pisiri gi reali-
clogc6". Un copil care poarti in piept un jeton cu imaginea unei giini va fi cl zeazd comparatii;

8/13/2019 iar ceilalli puigorii. Puiqorii aleargd prin sala de grupi. La auzd cuvintelor Educatia Timpurie
Grupul III
-
- Glava
asociazd

codac,vor alerga la cloqcd. Rolul copiilor se schimbi de mai multe ori. comportamentul
puiqorului cu
SECVENTA Onc.lNtzA.nol comportamentul altor
DIDACTICA ACTIVITATII Observarea comporta- animale gi al omului
Se va realiza prin prin aldturare de
audierea primului mentului copiilor; imagini;
fragment din poveste Interesul pentru confi-
Grupul IV - selecteazd
gi a fragmentului nutul povestirii 9i al jetoane cu factorii de
muzical; mediu care asiguri
. Reactualizarea Printr-o conversafie, se Conversa{ia Aprecieri verbale,
via{a puiqorilor;
cunoqtinlelor vor reactualiza aplauze;
Grupul V - hrf,neqte
trlsdturi de caracter: Corectitudinea
puigorii;
Cum era gf,inuga? rbspunsurilor;
-(mo{atd, lSudlroasl) Grupul VI- Observarea compor-
argumenteazS: plsdrile tamentului copiilor;
Se comporta
-
frumos cu vecinele ei?
de curte sunt prietenele

(era ingdmfatl) omului, select6nd


jetoane cu foloasele
Cum era dacd frcea
-
numai un ou pe aduse.

Astdzi vom desfdgura Expunerea Se prezintl urmltorul Povestirea Capacitatea de atenlie;


. Anunfarea
temei gi a activitatea,,in ogradd comportamentului fragment din poveste;
obiectivelor la bwrici". Vom incerca copiilor; Aprecieri, aplauze;
pAnd la sfdrqitul C ap acitate a de atenf ie ; Repetarea poeziei gi Problematizarea Gdsirea unor solufii
activitalii s-o transfor- completarea cuvintelor corecte;
m6m pe gdinuga lips[ cu imagini, cifre
ingdmfatd qi lene;d 9i cuvinte;
intr-o gdinugd modestd Se prezint[ urmdtorul Povestirea Observarea compor-

Observarea fragment din poveste; tamentului copiilor;


4.Prezentarea Pr ezentar ea celui de-al Povestirea
noului con{inut doilea fragment din comportamentului Exercilii de numlrat in Exerci{iul Aprecieri;
poveste; copiilor; limitele 1-9; Corectitudinea
Capacitatea de atenfi rezolvdrii;
Observarea puiqorilor: Aprecieri generale gi Descompunerea
Se formeazl gase Cubul individuale; num[rului 9:
grupuri de copii gi se Observa{ia Corectitudinea
copiiivor fi impdrlifi Turul galeriei Aprecieri verbale;
citesc sarcinile de pe rezolvdrii sarcinilor;
in patru grupuri gi, Analiza so lutriilor g[site ;
fe{ele cubului:
timp de cinci minute,
Grupul I - comple-
fiecare grup va gdsi
teaz[ desenele cu p[r-
patru solulii de des-
file lipsd 9i coloreazd
puiqorii in culorile compuner€ a num[-

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava 34/96
8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
. Mijloace didactice: lcu
panou, cutii, imagini reprezentitnd emofii, calct intr-un coll al sdlii gdsesc plicul, iar lAngd el se afl6 racheta formatd din 35/96
glob pdmdntesc. 'figuri geometrice. Deoarece nu e tocmai frumoasd, copiii trebuie sd dea o mdnd de
la renovarea ei. La semnalul educatoarei, ei inlocuiesc piesele albastre cu cele
Durata: o zi. iqlutor
I galbene, pe cele groase cu cele subliri etc., recunoscdnd qi descriind astfel piesele
SCENARIUL ACTIVITATII lgeometrice.
8/13/2019 Conform proverbului: ,,Ziua btxrd se cunoa$te de diminea [", grupa Steluf
Stel
Educatia
I Timpurie
Faptul - Glava
cd au realizat corect qi aceastd sarcind le dd dreptul sd treaci la urmi-
incepe ziua cu intdlnirea de dimineafd. Aqezali in semicerc, copiii se salut6,
ut6- d liOut.u probd. Vocea Pdmdntului precizeazl cI a qtiut o poezie frumoasd (,,Micul
azi?" funcfie de starea lor, l€osmonaut") pe care a uitat-o parfial, aga cd le cere ajutorul copiilor. Pdmdntul le-a
care poartd pe tema ,,Cummotivdnd lptmir deci o scrisoare copiilor, unde a scris ceea ce qi-a amintit din poezie, urmAnd
iqi aleg uno soare
disculie
zdmbitor/trist, in Se discuti despre
md simt optiunea.
sdptdmdnii, pe urmdtorul plan de idei: lfa spatiile libere sd le completeze ei, cu ajutorul imaginilor sau al cuvintelor.
) Din ce este format Universul? I Copiii trec qi peste aceastd ultimd probd, aqteptAnd verdictul Plmdntului: c616-
) Care sunt planetele? Care este planeta noastrd? [8 .r. sau nu in Univers? Pdn[ la pronunlarea verdictului, grapa prezintd Pdm6ntului
D De ce putem trdi aici? etc. l&arrrt Planetelor.
impreund cu copiii, observim globul pimdntesc. in acest timp, se aude li t"
sfdrgitul activitdlii, fiecare copil, costumat corespunzdtor, intrd in nava
Bdtrdnului Pimdnt, care, din intdmplare, a auzit de aceastd grupi foarte lFonfeclionatd la activitilile alese gi prezintd copiilor ce vede.
de subiect. Le propune copiilor o cilStorie in Univers, doar c6, pentru a put
tori, trebuie s[ treacd anumite probe. In sald se gdsesc, aqadar, plicuri de SECVENTA
ORGANIZAREA ACTIVITATII
STRATEGII nv^q,lunno/
culori care conlin sarcini. Primele plicuri vizeazd activitdlile alese; astfel, copiii unacrtcA DIDACTICE FEEDBACK

pentru centrul la care vor lucra, urmdnd ca, dupi citirea sarcinilor, si le l, Moment -activitate;
pregdtirea grupei pentru
ActivitAf de
neasc6. Sarcinile pe centre sunt urmdtoarele: €tganizatoric
- aranjarea mobilierului, int6rire a sarci-
Arti: = pregatirea grupei
ptentru activitate stabilirea linigtii qi asigu- nilor formu-
,,Nave spaliale" - confeclionare rarea unei atmosfere propice late;
,,Masca de cosmonaut" - confeclionare pentru buna desfdgurare a
,,Stelele" - picturd activit6lii;
Construcfii:
,,Nave spafiale"
Biblioteci: l, (lnptarea atenliei - captarea aten{iei are loc Audierea Observarea
,,Tainele Universului" - album: sortare, decupare, lipire, desen, colori
lorare -= discutii pebaza prin interventia Bdtr6nului comportamen-
imagini Fiosajului transmis Pdmdnt, a cdrui voce se Explica{ia tului
grupd; nonverbal;
,,Citim in enciclopedii" - lecturd dupd imagini -tgeazd -aude in sala ledepropune
Plmdntul
La terminarea lucrdrilor, are loc evaluarea, dupd care acestea se afiger
copiilor o c[l5torie in
centrul tematic. Intervine vocea Pdm6ntului, care ii felicitd pentru ceea ce at
au re?
Univers; pentru realizarea
zat, reamintindu-le insi cd mai au probe de trecut. ei, trebuie sd parcurgd
Se deschide urmdtorul plic, care le propune copiilor sd demonstreze tze Ce c6teva probe;
invdfat prin intermediul unui concurs. Se formeazd trei echipe (Rachetele, Stelute
Ste - sarcinile de lucru ale
Cosmonaufii), iar fiecare echipd iqi alege drumul (goseaua, cdrarea din pidure,
re, sca probelor se glsesc in
pe care il trmeazd pentru a c6gtiga. Drumurile au cinci opriri, semnificAnd ind cit olicurile din sal[:
intrebdri legate de Univers; echipa care rdspunde corect la toate intrebiri ,6rile i 3, Anunlarea temei - li se propune copiilor Observarea
,,O o[ldtorie in acceptarea provoc6rii Conversatia comportamen-
dreptul sd se numeascs,,Cuceritorii Universului". B[tr8nului P[mtnt gi tului copiilor;
URivers"
Se aude din nou vocea P[mdntului, care laud[ copiii 9i ii indeamn[ s[ cat rczolvaroa sarcinilor pe care
urmltorul plic. ol le.a trimisl

69

. Mijloace didactice:
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava panou, cutii, imagini reprezentirnd emolii, ca lcu intr-un coll al sdlii gisesc plicul, iar lAng6 el se afl6 racheta formatd din 36/96
glob pdmdntesc. figuri geometrice. Deoarece nu e tocmai frumoasd, copiii trebuie sd dea o mdnd de
o qlirtor la renovarea ei. La semnalul educatoarei, ei inlocuiesc piesele albastre cu cele
Durata: zi.
$albene, pe cele groase cu cele subliri etc.,
recunoscdnd gi descriind astfel piesele
SCENARIUL ACTIVITATII $eometrice.
8/13/2019 Conform proverbului: ,,Ziua bund se cunoagte de diminea [", grupa EducatiaFaptul
Timpurie - Glava
cd at realizat corect qi aceastd sarcind le db dreptul s[ treaci la urm6-
incepe ziua cu intdlnirea de dimineafd. Agezali in semicerc, copiii se salut6, tOarea probd. Vocea Pdmdntultli precizeazl cd a qtiut o poezie frumoasd (,,Micul
poartd pe tema md simt azi?" in funcfie de starea lor, Eosmonaut") pe care a uitat-o parfial, aqa cd le cere ajutorul copiilor. Pdmdntul le-a
carealeg uno soare
iqi disculie ,,Cum
z6mbitor/trist, motivdnd optiunea. Se discutd despre blmis deci o scrisoare copiilor, unde a scris ceea ce gi-a amintit din poezie, urmAnd
siptdmdnii, pe urmitorul plan de idei: 3€ spa{iile libere sd le completeze ei, cu ajutorul imaginilor sau al cuvintelor.
) Din ce este format Universul? Copiii trec qi peste aceastd ultimd prob6, agteptAnd verdictul PlmAntului: cdl6-
D Care sunt planetele? Care este planeta noastr6? bresc sau nu in Univers? Pdn[ la pronunlarea verdictului, grupa prezintd Pdmdntului
D De ce putem trdi aici? etc. Dansul Planetelor.
impreund cu copiii, observim globul pimdntesc. in acest timp, se aude La sffirgitul activitilii, fiecare copil, costumat corespunziltor, inttd in nava
BitrAnului Pimdnt, care, din intdmplare, a auzit de aceastd grupi foarte Sonfeclionatd la activitdlile alese gi prezintd copiilor ce vede.
de subiect. Le propune copiilor o cilStorie in Univers, doar c5, pentru a put
tori, trebuie sI treacd anumite probe. In sald se gdsesc, aqadar, plicuri de SECVENTA
ORGANIZAREA ACTIVITATII
STRATEGII rv^q,lueRe/
culori care conlin sarcini. Primele plicuri vizeazd activitdlile alese; astfel, copiii urnacrtcA DIDACTICE FEEDBACK

pentru centrul la care vor lucra, urmdnd ca, dupi citirea sarcinilor, sE le l, Moment
6tgnnizatoric -activitate;
pregdtirea grupei pentru Activit5f de
neasc6. Sarcinile pe centre sunt urmdtoarele:
- aranjarea mobilierului, intdrire a sarci-
Arti: = pregatirea grupei
pentru activitate stabilirea liniptii 9i asigu- nilor formu-
,,Nave spaliale" - confeclionare rarea unei atmosfere propice late;
,,Masca de cosmonaut" - confeclionare pentru buna desfdgurare a
,,Stelele" - picturd activit6 ii;
Construcfii:
,,Nave spafiale"
Biblioteci: 3, (lnptarea atenliei - captarea aten{iei are loc Audierea Observarea
,,Tainele Universului" - album: sortare, decupare, lipire, desen, colot
lorare -- discu{ii pebaza prin interventia Bdtr6nului comportamen-
tului
imagini hcstr,jului transmis Pdmdnt, a cdrui voce se Explica{ia
de grup6; nonverbal;
,,Citim in enciclopedii" lecturd dupi imagini -aude in sala le propune
La terminarea lucrdrilor,- are loc evaluarea, dupi care acestea se afige
-tqeazd Pdmintul
copiilor o c[litorie in
centrul tematic. Intervine vocea Pdmdntului, care ii felicitd pentru ceea ce au
at reE
Univers; pentru realizarea
zat, reamintindu-le insi cd mai au probe de trecut. ei, trebuie sd parcurgd
Se deschide urmdtorul plic, care le propune copiilor sd demonstreze tze Ce cdteva probe;
invilat prin intermediul unui concurs. Se formeazd trei echipe (Rachetele, Stelute
Ste - sarcinile de lucru ale
Cosmonaufii), iar fiecare echipd iqi alege drumul (qoseaua, cdrarea din pddure, probelor se glsesc in
pe care il urmeazd pentru a c6gtiga. Drumurile au cinci opriri, semnificAnd olicurile din sal[:
intrebdri legate de Univers; echipa care r6spunde corect la toate intrebirile 3, Anun{area temei - li se propune copiilor Observarea
,,0 c[ldtorie in acceptarea provoc[rii Conversatia comportamen-
dreptul sd se numeascs,,Cuceritorii Universului". Btrtr8nului Plm8nt gi tului copiilor;
URlvcrs"
Se aude din nou vocea Pimdntului, care laudl copiii gi ii lndeamni sI rezolvaroa sarcinilor pe care
urm[torul plic. ol ls.a trimisl

69

-
4. Desftgurarea dupd ce copiii aleg centrul in Cosmos.
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
propriu-zisd a la car e lucr eazd, se desfac Explicatia
cdldtoreascS
Merg mai departe 9i g[sesc
37/96
activit[fii plicurile corespunzdtoare alt plic, avdnd alte cerinle. Aprecieri
fiec5rui centru gi se citesc
intr-un col{ al grupei, copiii verbale;
sarcinile; descoper[ o rachetd
construite din figuri
8/13/2019 - jocuri qi activitdli Bibliotec6: ,,Tainele Munca Activit[{i de Educatia Timpuriegeometrice.
- GlavaEi sunt solicitali
didactice alese Universului" - r ealizar ea indopendentd intdrire a sarci- sd infrumusbl eze r acheta.
albumului (sortare, decupare nilor formu- Astfel, descriu piesele geo-
qi lipire de imagini, desen). late; metrice, inlocuiesc piesele
,,Citim in enciclopedii" - albastre cu cele roqii, pe cele
lecturd dupd imagini. Murca in echipi Aprecieri 'i
groase cu cele subliri etc.
Construclii:,,Nave spa{iale" verbale; Sarcina fiind rezolvatd Exercitiul
Artd: ,,Nava spaliala" - corect, aqtept6m p[rerea
confectionare Plmdntului, care intervine
,,Masca de cosmonaut" - I din nou pentru a anunfa
confec ionare copiii cE se apropie de
,,Stelele" - picfur5 Demonstra{ia ultima prob6. In sal[,
DupI ducerea la bun sfdrgit Plmdntul a trimis o
a sarcinilor date, se face scrisoare cu o poezie, pe
analiza gi afigarea lucrdrilor ;
care partial a uitat-o.
la colful tematic.
Concursul ,,Cine Vocea P[mintului intervine
irl
jVllcul cosmonaut" Sarcina copiilor este de a Conversafia Recitarea
expresivd
',1
E ilemorare completa spaliile goale cu
gtie mai bine " pentru a aduce laude Problematizarea Corectarea imaginea sau cuvdntul poeziei;
I
copiilor gi le reamintegte cd eventualelor il potrivit.
in sal[ mai existd plicuri, gregeli; Copiii sunt aprecia{i de
cu alte cerin{e. Copiii des- cdtre Pdmdnt gi astfel pot
coperd urmdtorul plic, prin pleca in clldtorie. Fiecare va
care sunt provoca{i la urca in nava confectionatd
concurs, pentru a demonstra la activitAfile de dimineald,
tot ce gtiu despre Univers. echipat corespunz[tor.
Sunt imp[r{ifi in 3 echipe inainte de a pleca in c[15-
(echipa Rachetelor, torie, copiii pr ezntA,,Dansul
Stelulelor, Cosmonau{ilor), Planetelor" (melodia:
urmdnd ca fiecare grup[ sd ,,Salveaz6 Planeta").
aleagl drumul (cdrarea din
pidure, $oseaua ori scara) Aplauze;
care-o va ajuta sd cdgtige.
Fiecare drum are cdte Conversafia Analiza se realizeaz[ evaluarea Aprecieri
 , Incheierea -
5 opriri, reprezentdnd 5 rdspr.ursurilor; finalA a activitAlii, rodul finale indivi-
erganizatd a
intrebdri despre Univers.
Echipa cdgtig[toare se va
t€tlvit[tii - muncii copiilor fiind expus duale gi
colective;
tplecieri finale ln vestiarul grldinitei;
numi Cuceritorii
- se ?mpart recompensele.
Universului.
Racheta - joc logic Vocea Plmdntului se face
din nou auzite, aducdnd

gi lncuraj[ri pentru cei


laudevor.
care cu adcvtrrat. s[

It.3.3. Proiect didactic ,Micii cercetdtori" si relind succesiunea logicd a momentelor povestirii;
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava sd redea din memorie textul poeziei; 38/96
s5 sorteze picdturile de ploaie, fulgii de zdpadd 9i lurlurii de gheafd dup6
Grupa: pregdtitoare
mdrime;
Tema integiatoare: Cum este, a fost 9i va fi aici pe PdmAnt
sd descompund numirul 8 in cinci variante;
Proiectul: Magia aPei a mediului incon-
Tema activiti{ii:,,Micii cercetdtori" si demonstreze cunoagterea c6torva noffne de proteclie
8/13/2019 Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate Educatiajuritor
Timpurie - Glava
gi sd le respecte;
si utilizeze corect tehnici de indoire 9i lipire.
Scopurile activitf,{ii:
Cunoa$terea celor trei stiri de agregare ale apei (solid6, lichid6,
.
cunoagterea caracteristicilor apei ;
Strategii didactice
Metode Si procedee.' experimentul, invd{area prin descoperire, povestirea,
r Consolidarea deprinderii de a se exprima corect din punct de .on,r"rruiiu, explicafia, demonstrafia, jocul, exerciliul, brainstormingul, Phillips
gramatical, recitarea expresivd a unei poezii; 6-6;
] consolidarea deprinderii de a grupa obiectele dup6 un criteriu dat qi de Material didactic: apd, zdpad6, ghea 6, re$ou, vase de diferite forme, epru-
intelege corect expresiile matematice; bete, lapte, |llei, zaidr, sare, siluete, pahare, hdrtie glasat6, imagini, acvarii,
. Con$tientizarcarespectirii unor nofine de comportare civilizata. pegti, sCoici, copdcei, cdsule din carton, casetofon, lipici, carioca, acuarele.

SCENARIUL ACTIVITATII
Activitatea debuteazdcvprezentarea unei casete audio in care se aude vocea
:i ghefurilor. Ea le spune copiilor ci le-a pregdtit o surpriz6,. dar cd nu o pot
de-c6t daca vor descoperi nigte indicii. Vor primi aceste indicii in urma trecerii
bine a unor probe. Li se aduce la cunoqtinld copiilor ci activitatea pe care o vor
rf[$ura a fosi realizatd qi de alli copii de la altd gridinill, dar, din pdcate, acegtia
nri reugit sd adune toate indiciile, in consecinld nu au gisit surpriza; de aceea,
.r hotdrdt si trimitd altor copii toate materialele, in speran{a cd ei vor reuqi.
Zdna
foag[ pe copii s6 trimiti gi ei mai departe materialele in cazul in care nu reu$esc
g[Ieasca vistita comoar6, apoi le spune tema zilei: ,,Voi, astdzi, veli fi micii
FfEetdtori: cu cAt ve{i descoperi mai multe lucruri despre apd, cu atdt veli afla mai
Fulte indicii".
inainte sd ii intrebe ce qtiu ei despre apd, Zdna ii roagd pe copii sd o ajute sd
ti preg[teasci Pentru iarnd.
Astfel, debuteazi jocurile gi activitdlile alese:
Construcfie: ghe{urilor " construclie din piese de lego
Artl: ,,Pelerina Criiesei" - Picturi -
,,Castelul
,,Coronila Zdnei" - aPlicatie
ll iblioteci :,,Tablouri din castelul ghefurilor "
C6nd activitdlile pe centre tematice sunt finalizate, educatoarea ii intreabi pe
Obiective oPerafionale:
s[ enumire cele trei stiri de agtegare ale apei;
s6 realizeze experimentele propuse qi s6 constate principalele
ristici ale apei (form6, gust, culoare);
s[ observe scufundarea 9i plutirea;
se precizeze transformlriie suferite de ap[ ln urma diferentelor
de
pcraturE;
73

Pentru cd au inleles circuitul apei in natur[, Zdna le dd un indiciu:a:,,ro$u


, sncvENTA ORGANIZAREA STRATEGII rvalunnn/
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
apoi le solicitd copiilor sd facd gi ei experimente pentru a cAgtiga qi alte
te indio: I)IDACTICA ^q,crrvrrATu DIDACTICE FEEDBACK 39/96
Copiii vor fi imp[rli1i in trei echipe a cdte 6 membri. Fiecare grup va aveaa un
I lid l, Moment orga- - aerisirea silii de grup6; - observarea com-
alzntoric pregdtirea materialului portamentului
re echi
care va coordona intreaga activitate, iar la sfhrgitul experimentului fiecare -
didactic; nonverbal;
va prezenta gi celorlalte grupe experienla fbcutd qi ceea ce a constatat. ini un1 - arunjarea mobilierului pe
experimentelor:
8/13/2019 . primul grup - observd forma apei (primesc apd qi vase de diferite: for
Educatia Timpurie - Glava
grupuri;
forme)
l, []aptarea - se realizeaz[ prin Conversa{ia - observarea
r al doilea grup observd gustul apei gi ce se intAmpld cu acesta dacd
Jacd intt pr ezentar e a m ateri al ului curentd;
- (primesc ap6, zahdr, sare, sare de ldmdie, pahare); l
in contact cu alte substanle
:e); ilsnliei didactic sub formd de
o al treilea grup - observd culoarea apei gi ce se intdmpld atunci cdnd acea$
rd cadou-sumrizd:
intrd in contact cu alte substanje (primesc eprubete cu apd, ulei, lapte, lcuareld N, Anunlarea ,,Astdzi, cu ajutorul Conversalia
Ftttei materialelor pe care le-am Explicalia
Pentru ceea ce au descoperit in urma experien{elor, copiii mai primesc unn indicil
primit de la copiii de la o
,,cutie". altd grldini{6, vom
i
Constatdnd cd nu gdsesc comoara numai cu indiciile de pdnd acum,t, Lanail ZA descoperi impreund lucruri
mai dd o sarcin6. Ea este supiratd cd picdturile, fulgii 9i lurlurii de gheald eatd s-q interesante despre apd gi
amestecat gi ii roagS pe copiii sd ii sorteze qi sd ii ageze la locurile indicate. caracteristicile ei "
I
Copiii vor fi grupali in 6 echipe de c6te 3. Fiecare echipd va lucra ucra la X Fl, Dcsfb$urarea Z6,naii roagd pe copii s[ o
cdsuld, respectiv la un copac. La prima cdsuld gi la primul copac trebuie sdi Iipeas{ htiuitatti, ajute sd se pregiteascd
l= pr.r.ntu."u
pentru iarnd: - observarea com-
cu o picdturd
pic[tutile dupdmai mult ladecdt
mdrime;
aratd cifra,qiin timp ce un membru al grupeii sortea,{
a doua cdsu{d la al doilea copac, copiii lipesc tot atet l€ului conlinut C ons truclie :,,Castelul Exerciliul portamentului
ft dirilar"u ghefurilor" - constructie nonverbal;
fulgi cdt arald, cifra gi sorteaz[ fulgii dupd mdrime; la a treia cdsuld gi la al treiil
I
bv6lnrii din piese de lego
copac, copiii lipesc cu un lurlure mai pufin dec6t aratd cifra qi sorteazd lurluri:urii dul Artd: ,,Pelerina Crdiesei" -
m[rime. Sarcinile de lucru sunt duse la bun sfArgit, dar Zdna nu mai apare; re; aturfl
1
pictur6;
educatoarea le propune copiilor sd aranjeze acvariile cu pegti. ,,Cor onila Zilnei" - ap li cali e

t B i b I iot ecd :,,Tablouri din


Pentru aceasta, ei au la dispozilie doud acvarii cu apd, peqti, scoici,
castelul ghefurilor"
copdcei, cutii cu nisip (cdte 8 din fiecare). Trebuie sd impartd toate acesteaalnct
Li se cere copiilor sd Brainstormingul
doud acvarii - sd descompund cifra 8. Dupd ce acvariile sunt gata, copiii constl prezinte tot ce gtiu despre
ci unele obiecte plutesc, altele s-au scufundat, iar pegtii inoat6. Se aude din n apd. R[spunsurile primite -in{elegerea
voceaZdnei care igi cere scuze cdaintdrziat gi, pentru cd au lucrat frumos, s, le r1 vor fi notate pe tabl6. cerin{ei;

ddun indiciu:,,trei". Ea le spune o intAmplare carea intristat-o, cu niqte copii


cc :
Zdnavaptezenta, pe
care au aruncat mizerii in lacul ei de la palat, prilej cu care ii roagd pe copii
ct suport electronic, P ove s t e a
aleagd din seturile de imagini pregdtite doar imaginile care reprezintd fapte unei picdturi de apd.
rte bul
Pe mdsurd ce se deruleazl
Drept recompensd cd au ales imaginile corect, primesc delaZdn6, un ultimL indici
ir povestea, educatoarea Povestirea
,,etajera albastrd". agaz6 imagini qi siluete
Copiii iqi reamintesc indiciile primite gi le asociazd pentru a afla unde reprezentative, care au ca - observarea com-
ascund recompensele de la ZAn6: in cutia roSie de pe una dintre cele tre i etaj( scop refinerea cu ugurinti portamentului
albastre. Cu materialele primite in dar (pompoane), ei executd impreu eund a confinutului povegtii gi nonverbal;
educatoarea,,Dansul fulgilor de nea". in[elegerea expresiilor noi.
Dup[ prezentarea povegtii,
se fac experimente prin Experimentul
care copiii sd lnlcleagl educatoarei capacitatea de
circuitul apol ln natur , -atenfie;
7S

--q-.-

Intervine apoi Z6na 9i le Munca ln echipe


rugati B[ doroompund
d[ copiilor un indiciu cu numIrul 8ln 5 variante. Exerci[iul
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
care acegtia, la sfiirgitul
Pentru descompunere, au Problematizarea 40/96
activitAfii, vor g[si un
la dispozilie doud acvarii,
cadou-surprizE.
b[rcufele, scoici, coplcei,
Aceasta le propune
pegtigori.
copiilor si inilieze gi ei
Copiii vor fi distribuili
experimente pentru a
8/13/2019 cdqtiga qi alte indicii. Educatia Timpurie - Glava
c6te hei. Doi dintre ei vor Exerciliul - aprecieri indivi-
primi imagini, iar al treilea Problematizarea duale;
Copiii vor fi distribuili in incurajiri;
va fi solicitat sI aleagd
trei echipe de cdte 6. Vor imaginea in care sunt -
fi solicitali sE desfbgoare Phillips 6-6
prezentate fapte bune
cdteva experienle in urma
referitoare la protej area - evaluarea rls-
cdrora vor constata forma, Experimentul - apreclerl
apelor qi la evitarea punsurilor copiilor
gusful qi culoarea apei, copiilor pentru echipele
poludrii acestora.
capacitatea acesteia de a-gi Invltarea prin careluqeazd
La sfbrgitul probei, copiii
schimba caracteristicile in descoperire corecU
mai primesc un indiciu.
func{ie de obiectele qi
Ei verificl impreuni cu
substan{ele cu care vine in
educatoarea dacd ceea ce
contact.
au afirmat despre ap[ este
in urma experienfelor corect gi adaugd pe tablS
efectuate, copiii vor mai
eventualele lucruri pe care
un indiciu.
primi
In continuare, vor fi gru- nu le gtiau inilial 9i pe care
le-au descoperit la
pafi in 6 echipe de cdte 3,
activitate. Copiii primesc
pentru arezolva sarcini de
apoi un ultim indiciu qi
lucru grupate pe fi9e.
Fiecare echip[ va lucra la Munca in echipe
impreund cu educatoarea - recompense;
gdsesc surpriza pregdtiti
o c6sufd, respectiv la un
de ZAnd: pompoanele.
copac.La prima cisu [ gi Problematizarea
la primul copac trebuie sl Cu pompoanele primite de - expnmare pnn
lipeasc[ cu o piclturl mai Exercifiul laZdnd, copiii vor exe- dans.
mult decdt arutd cifra, iar cuta, impreun6 cu educa-
un copil sI sorteze toarea,,,Dansul fulgilor
picdturile dup[ mlrime; la de neat'.
a doua cdsufd qi la al
doilea copac, copiii lipesc
tot at6{ia fulgi c6{i aratd
cifra gi sorteazd fulgii
dupd mlrime, iar la a treia
cdsutd 9i la al treilea
copac, copiii lipesc cu un
furfure mai pufin decdt
aratl cifra gi sorteaz[ - apreclerl
furfurii dupl mlrime.
Dupd rezolvarea sarcinii,
mai primesc un indiciu.

//1.3.4. Proiect didactic ,,Toamna aurie' SCENARIUL ACTIVITATII


http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava La intdlnirea de dimineafd, copiii, aqezali in semicerc, vorbesc despre ano- 41/96
Grupa: pregdtitoare tlmpul care incAntd privirile tuturor. Se discutd despre starea vremii de astlzi qi se
Tema integratoare: Cum este, a fost gi va fi aici pe PdmAnt Bompleteazd calendarul naturii. Disculia este intreruptd de un copil de la altd 9rup5,
Proiectul: Culorile toamnei tare aduce o scrisoare de la Z6rna Toamni. Educatoarea citeqte copiilor scrisoarea
Tema activitifii:
,,Toamna aurie" prin care ZdnaToamnd igi anunld vizitain grupa lor, dar nu specificd ora la care va sosi.
8/13/2019 Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate  
Educatia Timpurie
Copiii - Glava
vor sd-i pregdteascd o surpriz[. Pentru inceput, ei igi aleg centrul unde
Scopurile activiti{ii: lucra, dupd care le sunt explicate sarcinile de lucru, pentru a putea realiza
Consolidarea qi verificarea cunoqtin{elor despre anotimpul toamna; :iza p entru Zdna To amn5. C erinle le pentru fi ecare centru sunt urm dtoarel e:
. Dezvoltarea limbajului prin imbogilirea 9i activizatea vocabularului' Arti:
F ,,Rochi1a toamnei" - decorare
Arti: , ,, t., ) ,,Pildria toamnei" - picturd
* Domino cu fructe gi legu;t F ,,Coqul toamnei" - modelaj
,,P dldria toamnei" picturS
de toamni. Joc de masl:
,,Rochi1a toamnei" - decorare
,,Cogul toamnei" - modelaj
Sortare de imagini specifice F Sortdm imagini care reprezintd fructe, legume gi flori de toamnd.
anotimpului toamna D Domino cu fructe gi legume de toamn6.
Bibliotec[:
,,Toamna" - realizarca unei c5rli - colorare de imagini, imbinarea filelor pentru
carlii.
gi
Rdsfoim enciclopedii
,,Flori gi frunze cdrli specifice anotimpului.
la presat."
Domenii experienfiale:
Dupd ce copiii au ftnalizat rezolvarea cerinlelor de mai sus, se face o analizd
$tiinte, Limbd gi comunicare
lucrlrilor de la fiecare centru, rcalizdnd astfel o mici expozifie cu aceste lucrdri.
ttpreciazd impreund cu copiii ceea ce au ficut, dar pare prea pulin pentru Zdna
nd... Trebuie si demonstreze c6, qtiu mai mult: ne vom ajuta de data aceasta
nretoda ,,ciorchinelui", Copiii, distribuili in patru grupe, analizeazd, selecteaz[
Bibliotec6: erialele didactice puse la dispozi{ie qi completeazd un ciorchine pe tema,,Toamna",
grup realizlrnd altd ramurd: fructe, legume, flori, caracteristici ale anotimpului.
,,Toamna" - realizareaunei cdrli
I pas din activitate este acela de a pregbti un moment artistic pentru Zdnd..
,,Risfoim enciclopedii" - cirti cu
referire la anotimpul toamna :tl'cl, copiii recitdpoezii, cdntd gi creeazd o poveste pentru ZdnaToamnd in care
liz,eazd cuvinte gi expresii frumoase: toamnd aurie,frunze ruginii etc.
Cdnd toatd lumea considerd cd qi-a incheiat treaba qi poate sd aqtepte venirea
Obiective operafionale: EAnei, un cog plin cu fructe, legume, flori se rdstoarnd in sal5. Pentru cd nu se pot
F sd denumeascd elementele caracteristice anotimpului toamna; litcpta musafirii in dezordine, copiii sunt solicitali sd le adune, dar nu oricum, ci
D sd formeze mullimi de obiecte dupd un criteriu dat; €Upd nnumite criterii (fructe, legume, flori). Dupd sortarea conform cerinlei, se des-
} sd alcdtuiascd sfucturi verbale deosebite in propozilii (toamnd aurie, f;onrlt.jocul ,,Agazd tot atdtea", copiii avdnd sarcina de a constitui, prin punere in
ruginii etc.); petechi, un gir de grupe cu tot atAtea elemente in raport cu o grupd datd inilial.
Dupd terminarea jocului, in sald intrl acelaqi copil care a adus scrisoarea gi
Strategii didactice Sitrnln cd cineva agteapt[ la ug[, in uqa sdlii de grupi apare Zdna Toamn[. Prin
Metode Si procedee,' munca in grupuri mici, brainstormingul, ciorchi Turul galeriei, copiii, irnpreun[ cu Zdna, analizeazd lucrdrile realizate,
conversafia, exerciliul, demonstra]ia, explicafia; tirr fiind solicitali sE mai adauge ori s[ corecteze c6te ceva, apoi sd aranjeze
Mijktace didactice: fructe, legume, flori de toamn[, irnagini specifrce rilc in cadrul expoziliei, ZBna Toarnn[, pe l6ng[ laude, le-a adus copiilor cele
Duruta: o zi. gustoase $i s[nltoase fructc.

ORGANIZAREA folosind metoda ciorchi-


nelui;
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
1. Moment - aerisirea sllii de grupi; - activitifi de - cu ajutorul acestei metode 42/96
pregltirea materialului a sarcinilor fi se afl[ ceea ce qtiu copiii,
organizatoric: -
pregdtirea didactic necesar; stabilind conexiuni intre in-
-
grupei pentru - aranjarea mobilierului pe formaliile cunoscute de ei;
activitate - pentru a o putea primi pe
8/13/2019 . Captarea - captarea atenfiei se va - conversafia - observarea cure Educatia Timpurie - Glava
Zdndcum se cuvine, se - exerciliul
atenfiei: realiza prin sosirea cop mic
organizeazd un - repetilia - corectitudinea

* deschiderea lului cu scrisoarea de la moment artistic (poezii gi


cdntece referitoare la acest
executiei
scrisorii ZAnaToann6;
anotimp);
- citirea scrisorii gi
discufiile pe marginea - copiii creeazd o scurtd - demonstra{ia - corectarea
povestire pentruZdna - exerci{iul eventualelor gre$eli
propun copiilor sd Toamn[, folosind in
-
pregdtim o surprizl pentru propoziliile lor expresii
ZdnaToamnd, care sI = sortare dupl frumoase; - aprecieri indivi-
cuprind[ toate cunoqtin{ele un criteriu dat - copiii considerd cdZdna duale gi colective
referitoare la acest anotim -jocul ,,ASaztr poate veni, insd un cog plin - aplauze
lot atdtea" cu fructe, legume, flori se
4. DesfEgurarea - in prima parte a zilei, rdstoarnl in sald. Pentru cI
activitSlii: copiii se impart pe centrele
gi de lucru astfel: munca nu pot s-o a$tepte in dezor-
-jocuri
activitdfi Arttr: ,,Rochi1a toamnei" - -independenti - apa1illiazenei dine, li se cere copiilor sd le
didactice alese decorare adune, dar nu oricum, ci
dupd anumite criterii
,,P6ldria toamnei" - picturd
(form5, culoare); dupd ce - conversalia
,,Cogul toamnei" - modelaj
Biblioteci:,,Toamna" - sunt sortate, se desfbqoar6 - explicalia
realizareaunei cdr{i
jocul ,,Agazd tot atdtea";
- colorare de imagini, - dupd indeplinirea acestor
imbinarea lor pentru sarcini, acelagi copil care a
realizarea cdrlii. adus scrisoarea anun{E cd
- demonstralia - aprecieri verbale
ZdnaToamnd este la uqd qi
Rdsfoim enciclopedii 9i
cdr{i specifi ce anotimpului; agteaptd sd fie invitati;
-,,Flori gi frunze la presat" - in sali intrdZdna - aprecieri pentru
Toamn6, care este incdntatd copiii care au lucrat
-produselor
prezentarea Joc de masi: Sortim ima- de ceea ce au realizat. Prin corect
gini ce reprezintl fructe, - exercifiul
activitfiii legume qi flori de toamnl. metoda Turul galeriei,
Domino cu fructe gi legume Zdna observd impreunS cu
copiii toate lucrdrile
- se analizeazd ceea ce au - aprecieri verbale
r ealizate, solicitdndu- le s[
realizat copiii in cadrul
centrelor de interes; pe grupun; mai adauge cAte ceva acolo
- unde este cazul:
- se expun toate lucrdrile la - dialogul individuali
centrul tematic destinat - expunerea - se fac aprecieri asupra - aprecieri verbale
modului in care s-a desf6- frontale gi individuale
Zdnei; - frontald
- in agteptarea ZAnei se
gurat activitatea; copiii sunt - aprecieri prin
recompensali pentru recompense
-repetarea trece la demonstrarea - explicafia
aotivitetos prestat[,
c6ntecelor gi a cunogtinfelor acumulate - ciorchinolo - aprecieri verbale

11.3.5. Proiect didactic ,,Pot sd fiu de ajutor" sd confureze dupd gablon;


sd picteze intr-un spafiu dat.
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
Grupa: pregdtitoare 43/96
Tema integratoare: Cine sunt/suntem Strategii didactice
Proiectul: ,,Eu sunt centrul universului" MetodeSi procedee:conversalia, explicafia, demonstralia,
jocul, exerciliul;
Tema activiti{ii: ,,Pot sd fiu de ajutor" Material didactic:pdpugi, haine, fige individuale, figuri geometrice, acuarele,
Tipul de activitate: activitate cu confinuturi integrate creioane colorate, calculator, siluete de copii, obiecte de uz personal.
8/13/2019 Forma de realizare: exercilii-joc Educatia Timpurie - Glava
Durata: o zi.
.Scopurile activitifii:
Exersarea deprinderii de a cdnta cursiv, respectdnd linia melodicS, gi
SCENARIUL ACTIVITATII
dansa respectdnd succesiunea pagilor de dans; De diminea 6, copiii sunt vizitafi de Maria, o marionetd trist[, care ii roagd
' Antrenarea deprinderii de a sesiza stiri emotionale indicate de ex o ajute s[ iqi termine treaba pAnI cAnd vin fralii ei de la gcoal6. Aceqtia au plecat
fetei, dupd diferite intdmpldri; mare grabd gi au l6sat toate lucrurile imprdqtiate: hainele pe jos, pdpugile mur-
. Fixarea cunogtinlelor referitoare la figurile geometrice. desenele neterminate, siluetele copiilor amestecate. Maria nu se descurcd sI fac6
aceste lucruri singurd gi ii roagd pe copii sd o ajute. Ei sunt incdntali sI facd o
ptd bund, aqa cd fiecare igi alege sectorul unde vrea sd lucreze qi incepe lucrul.
' Se anunld tema pentru fiecare centru
Biblioteci:
,,Sortdm hainele groase gi pe cele subliri qi le aqezdm pe sfoar6" (imagini) -
for fi pregdtite doud sfori pe care copiii vor trebui sd intindd hainele, cele sub]iri pe
)foara rogie gi cele groase pe sfoara albastrd.
$tiinfn:
,,Aqeza\i copiii la grupa lor: cei mici la grupa mic6, cei mari la grupa mare" -
terealizeazd doui machete, una pentru grupa mic6 gi una pentru grupa mare. Copiii
febuie sd sorteze siluete de pregcolari qi sd le aqeze corect: cele mici la grupa micd
Icele mari la grupa mare.
Joc de rol:
,,Sd ingrijim pdpuqile" - cdteva pdpugi murdare, ciufulite, neimbricate vor fi
la acest sector. Copiii vor avea la dispozilie apd, sdpun, pieptdn, prosop,
ine, cu ajutorul cdrora vor aranja pipugile.
Arti:
,,Ttaseaz6 confurul unui copil gi apoi coloreazd silueta " - la acest centru vor
lesena dup5 linii punctate silueta unui copil, apoi o vor colora.
Tranzifie: cAntecul ,,Ne jucdm, ne jucIm".
Igi fac aparilia cei doi frafi mai mari ai Mariei (ai marionetei), care sunt
rezentali ca fiind de vdrstd qcolar6. Copiii igi aleg un lider care va prezenta gco-
Obiective operafionale: arilor ce a lucrat fiecare grup. Drept mulEumire cd au lucrat corect qi au ajutat-o pe
sd enumere pdrlile componente ale corpului uman; ora lor, gcolarii le ddruiesc copiilor un tablou. Aceqtia observd tabloul qi constatd
sd recunoascd membrii familiei cu ajutorul ghicitorilor; E toate desenele sunt realizate din figuri geometrice. Impreund cu educatoarea
sd execute corect paqii dansului; toteresc sd le arate qcolarilor ci gi ei gtiu foarte multe lucruri despre figurile geo-
s6 sorteze figurile geometrice dupl form6, mlrime gi culoare; netrice. Urmeazd s[ sorteze apoi figurile geomehice dupd form6, mdrime gi culoare.
sd menfioneze cdteva norme igienico-sanitare de lngrijire corporali; La solicitarea educatoarei copiii aleg din cogulefe diferite figuri geometrice sau
sd recunoasc[ starea emofional[ a colegilor dupl fotografii, povestiri; liferite culori, dup[ care rezolv[ figa matematicd, fipd care are urmdtoarea sarcin[:
s[ traseze conturul dupd puncte gi s ooloreze ln eontur; ,Coloreaz6 cu rogu triunghiurile, cu galben cercurile gi cu albastru piltratelel"
oa

ii
$colarii felicitd pe copii pentru cd s-au descurcat foarte bine, dar, ,,Astdzi o sd le ardtdm
pdcate, sunt pulin sup[rali cd au uitat de tema pentru gcoali qi nu mai au timp sd gcolarilor cd gi noi gtim
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
fac6, drept pentru care copiii se oferi sd ii ajute. Astfel, se trece la realizarea multe lucruri 9i cd le 44/96
vitelii de educafie plasticd: grupali in perechi, preqcolarii sunt aqezali in d
4, Desftgurarea Se anun{d tema pentru
cdte unei foi de flipchart. Foile sunt prinse pe perete. in fiecare pereche, un
uctivitdfii fiecare centru:
este agezat in dreptul foii, iar celilalt ii traseazd conturul. Dupi realizarea
Bibliotecd:
rului, foile se aqazi pe masd, iar copiii se grupeazi in echipe de cdte 4, urmdnd
8/13/2019 picteze sau sd coloreze cu cretd ori cu creioane cerate fiecare siluet6'
Educatia Timpurie ,,S- ortim
Glavahainele groase Explicalia - in{elegerea cerinlei
gi pe cele subliri qi le Exerci{iul
Rutini:Pentru a-gi putea ajuta in continuare prietenii, copiii sunt rugali agezlm pe sfoar6 " -probe
exprimare prin
iasd pentru a sespila pe mdini. Stiinld: individuale
La intoarcerea in sali, vdd cd frafii Mariei sunt supdrati deoarece nu iqi ,,Agezali copiii la
hainele cu care sd se schimbe. Educatoarea ii roagd pe copii sd caute hai grupa lor, cei mici
la grupa micd gi cei
acegtia le gisesc qi le separ6: haine de fetile gi haine de bdieli. $colarii se schim
mari la grupa mare "
apoi se agazd cu copiii pe covor pentru a vedea niqte poze. Joc de rol:
Pe un panou sunt desenate fefe de copil cu doud stdri emolionale ( ,,Sd ingrijim pdpugile "
trist). in timp ce se deruleazi pozele (in poze sunt copiii grupei, surprinqi in zi Artd:
anterioare, in diferite ipostaze), aceqtia stabilesc starea emo{ionald a fiecdrui ,,Deseneazd conturul
din fotografie. Dupi ce s-au derulat toate, se face o evaluare a zilei in care copilului dupd linia
fbcut instantaneele: cd{i copii au fost triqti qi cAli veseli. punctatd 9i apoi

$colarii prezintl apoi gi ei poze cu colegi de-ai lor. Pe spatele fi C6nd totulsilueta
coloreazd "
este gata, Explicalia - aprecieri verbale
fotografii este o scurtd povestioard care ii ajutd pe copii si stabileascd starea intr[ in activitate cei Demonstrafia pozitive
soanei din fotografie, apoi sunt rugali sd asocieze starea emolionali stabiliti doi gcolari mai mari
simbolul adecvat. (fralii Mariei). Copiii
La final, copiii se joacd cu gcolarii ,,Dansul scdunelelor", apoi gcolarii ii iqi aleg un lider de la
citd gi le mullumesc pentru ci i-au ajutat; impreund constatd cd azi toli sunt fiecare grup, pentru
qi cei mici primesc o recompensd din partea gcolarilor. ale prezenta ceea ce
s-a lucrat.
rvalu,nnB/ Dupd prezentarea
CTIVITATII FEEDBACK
fiecdrui grup, copiii le - evaluarea pe echipe
cAntd musafirilor c6n- - corectitudinea
1. Moment - aerisirea silii de - observarea com-
tecul: ,,Familia mea". executiei
grup5; portamentului
organizatoric - pregdtirea materia- nonverbal in semn de mulEumire
cd au ajutat-o pe Maria,
lului didactic necesar;
gcolarii le d5ruiesc
- aranjarca mobilie-
copiilor un tablou.
rului pe gnrpuri;
Tabloul reprezintd
2. Captarea Se realizeazd printr-o - observarea
obiecte realizate din
atenfiei scurtd conversafie tamentului verbal gil
figuri geometrice.
mediatd de educatoare
Copiii vor privi tabloul
intre pApuqa venit[ in
gi vor constata faptul
vizitd qi copiii grupei.
cd toate desenele sunt
Maria ii roag[ pe copii
realizate din tiguri
sd o ajute sd lgi termine
geometrioe,
treaba p6nd se intorc
pc
fratii ei de la Dup[ odteva disculii - obssrvarea atitudi-

copiii sunt solicita{i si nilor emolionale pe apoi se agazd cu copiii


grupeze dupd formd, parcursul derul5rii ,, pe covor pentru a
mdrime gi culoare activita{ii
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
figurile geometrice din
vedea nigte poze. 45/96
Pe un panou sunt Expunerea - observarea com-
cogule{e. desenate fefe de copil portamentului
Se trece apoi la rezol- nonverbal
reprezent6nd dou[ st6ri
varea figei matematice emo{ionale (vesel,
care are urm[toarea trist). In timp ce se
8/13/2019 sarcin[;,,Coloreazd cu Educatia Timpurie - Glava
deruleazl pozele, copiii
rogu triunghiurile, cu
galben cercurile gi stabilesc starea emo-
lionald a f,rec[rui chip
cu albastru p[tratele " din fotografie. Dupd ce
$colarii le solicit[ s-au derulat toate, ate
copiilor sd ii ajute sI - aprecieri verbale loc o evaluare a zilei in
igi facd tema pentru pozitive care s-au frcut pozele:
gcoald.
c6 i copii au fost trigti
Pe perete sunt prinse gi c6 i veseli. - corectarea
foide flipchart. rlspunsurilor
$colarii prezintl apoi
Grupa{i in perechi, gi ei poze cu colegi
copiii sunt ageza[i de-ai lor gi impreuni
ldngd cdte o foaie, stabilesc starea emotio-
urmdnd ca unul sI nal6 a celor din poz6.
traseze conturul La final, copiii sejoacd
celuilalt. gi danseazd cu qcolarii
Dupd realizarea Dansul scdunelelor"
conturului, foile se aprecieri indivi
$colarii ii felicitd pe Dirijarea ieqirii -
aSazd,pe masd, iar Expunerea - aprecieri verbale duale qi colective
copii qi le mullumesc ordonate a
copiii se grupeazd, cdte frontale: pentru cd i-au ajutat; copiilor din sala
4, urm6nd s[ picteze ,,Bine " de grupd
impreunl constatl cE
sau sd coloreze cu cretd, ,,Bravo " azitoli sunt fericiti qi
ori creioane cerate ,,Foarte bine " cei mici primesc o
fiecare siluetd trasat6.
recompens[ din partea
Pentru a-gi putea ajuta scolarilor.
in continuare prietenii,
copiii sunt rugati sd
iasd pentru a se spdla
pe m6ini.
La intoarcerea in sald, Problematizarea - evaluare indi
ii vdd pe frafii Mariei
suplra{i c[ nu igi
glsesc hainele si se
schimbe.
Educatoarea ii roagd
pe copii s[ caute hai-
nele, acegtia le gdsesc
gi le separd; haine de
fetife qi haine de b[iefi.

11.3.6. Proiect didactic ,,O petrecere pentru Maria' Strategii didactice


Metode Si procedee: brainstormingul, convorbirea, exerciliul, demonstralia,
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
Grupa: mijlocie explicalia; 46/96
Tema integratoare: Cine gi cum organizeazdlplanific[ o activitate Mij I o a c e d d ac t i c e : tablou, puzzle, emoticoane, cas etofon, videoproiector.
Tema activiti{ii: ,,O petrecere pentru Maria"
Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate SCENARIUL ACTIVITATII
Scopurile activitifii: De diminea 6, copiii primesc o scrisoare de la o fetip din grupa mare care ii
8/13/2019 . Organizarea unui eveniment, congtientizdnd importan{a respectdrii Educatia
sd oTimpurie - Glavasurorii o surprizd de ziua ei. Copiii sunt incdntafi
ajute sd ii pregdteasc[

. norrne de comportare civilizatd gi de igiend personald;


expresiv poezia, prin exe propunerea fetilei $i se hotdrisc s[ o ajute.
-
Dezvoltarea deprinderii de a reproduce Se va purta apoi o disculie cu copiii pe marginea unui tablou, cu referire la
funcliilor memoriei gi educarea calitdlilor ei; nizareaunei zile de naqtere.
. Exersarea deprinderii de a formula idei, propozilii despre ceea ce vid Plan de intrebdri:
imagine. Ce este o aniversare?
Ce cadouri oferim?
ArtS: Cum ne imbrdcim gi ce facem in timpul petrecerii?
Joc de rol: ,rl
Cum oferim cadourile?
,,Cdrticicd pentru Maria" - desen
,,De-a gospodinele" Cum primim cadourile?
,,Rochi1a" - dactilopicturd
,,Cum oferim un dar" Cum se agazd masa festiv6?
,,Coronita" - aplicalie
Dupd discu{iile pregdtitoare, intri in sala fetila care a trimis scrisoarea.
aceastd ocazie, se deruleazd intAlnirea de dimineafd. Fetila se prezintd 9i
Cupe copii, iar acegtia la r6ndul lor se prezintd qi o salutS.
Salutb
DupS ce sunt ftcute prezentirile, incep pregatirile pentru petrecere. Pe jos,
Domenii experien{iale: imprdgtiate jucdriile; copiii trebuie sd le sorteze qi sd le aqeze la locul lor,
$tiinle, Om 9i societate, indicaliile educatoarei, care menlioneazd criteriile de sortare'
Limbi gi comunicare Deoarece la petrecere nu pot participa pSrinlii fetilei, educatoarea impreund
copiii hotdrbsc ca azi, de ziua ei, si fie chiar ei pdrinlii, bunicii, verigorii 9i
ii Mariei. Cu aceastd ocazie, se face o recapitulare a temei realizate anterior
,,liu, in universul familiei mele":
Activitate Construcfii: Cine compune familia debazFt?
. $tiinf[: l

gospodireasc6: ,,Buchete de flori ,,Castelul prinfesei", Care sunt tinerii din familie?
masa de pentru Maria" ,,Echipamente de joc - Care sunt adullii, bdtranii din familie?
,,Pregdtim
s[rbitoare" ,,Invitalii la petrecere" pentru petrecere" Se aleg rolurile pentru fiecare membru al familiei in parte, apoi fiecare va
.lverr o sarcind de rezolvat pentru organizarea evenimentului:
r mama qi sora - pregdtesc masa festivd;
. lala gi fratele - construiesc un castel pentru Maria, deoarece ea o sd fte azi
Obiective opera{ionale: o prinlesd;
sd manifeste prietenie, toleranld fald de ceilalli copii; . bunicile qi veriqoarele - preg[tesc tortul;
si enunle gi si respecte normele necesare integrdrii in viala social6; . bunicii gi verigorii - pregitesc o carte pentru Maria (deseneazd dup[
si sorteze jucdriile care pot constitui daruri pentru Maria; puncte, apoi realizeaz\o carte cu toate lucrdrile);
sd diferenlieze textul scris de imagine; I un grup de prieteni - pregltesc o rochi|l (dactilopicturd);
sd ofere politicos cadouri; alt grup de prioteni - confectioneaz6o coronild;
sA inilieze acfiunile necesare in organizarea unei petreceri, cont . vecinii Mariei - preg[tesc buchete de flori.
secvente de acliuni, ln acest mod, se organizeaz[ gi se desf6goar6 activit[file pe centre tematice.

Rutini: Copiii ies sd se spele pe mdnufe, pentru a o agtepta cum se c . intdlnirea de aceastd ocazie se deruleazd
pe Maria. Tranzi{ie: CAnd revin in sald, se agazi pe sclunele qi repetd impre dimineal6 intdlnirea de diminea|6,
educatoarea cum trebuie sd se prezinte atunci cdnd vine sirbdtorita gi cum av6nd loc mai intdi
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
si ofere cadourile; apoi invafd urmitoarea poezie: ile si salutul: 47/96
-,,Astdzi vom povesti despre - observarea
inimioara prieteniei gi vom comportamentu-
Poezie pentru Maria
incerca sd organizdm lui copiilor
aniversarea Mariei, pregltind
Maria, azi, de ziua ta,
8/13/2019 La mulyi ani, ili vom ura; Educatia Timpurie - Glava
Sd creSti mare Desfbgurarea Pentru a putea organiza -rlspunsurilor
evaluarea
frumoasd,
Si petrecerea, este nevoie ca
Veseld Si sdndtoasd vita i: sala sd fie curatd. Copiii vor copiilor
Azi impreund vom dansa, trebui sd sorteze juclriile
Vom dansa Si vom cdnto imprdgtiate pe jos gi sd le - dialogul
La mulli ani, Maria aqezela locul lor, respectdnd
indicatiile educatoarei.
Dupd memorarea poeziei, pentru ca totul sd iasd bine la venirea sdrbdt Rudele nu pot veni laziua
se repeti cdntecul ,,La multi ani " Mariei, aga c[ locul lor va fi - corectarea
luat de tofi copiii din grupd, eventualelor
Urmeazd apoi costumarea copiilor pentru s[rbdtoare cu coifuri, con
care vor deveni plrin{i, gregeli
trdmbile etc. Cdnd pregdtirea este gata, iqi face aparilia Maria. Copiii o in bunici, verigori, unchi qi
BortareajucS-
cu ,,surle qi trAmbife", apoi, pe rAnd, vin la ea, se prezintd, ii oferd un tiilor imprlqtiate prieteni. Cu aceastl ocazie, munca in
recitd poezia gi ii cdntd,,,La mulli ani " Cdnd toate uririle sunt frcute, copiii rcactualizarea se face o recapitulare a temei -echipd
masa in cinstea sdrbdtoritei, apoi o invitd pe Maria la dans. anterioare: ,,Eu, in universul - apreclen
In semn de mullumire, Maria le ddruiegte un simbol (happy face), familiei mele". frontale qi
tdnd starea ei in urma acestei zile. Fiecare copil va avea cdte individuale
o sarcin[ de rezolvat pentru
or ganizar ea evenimentului :
oRcANIzARE.t,lcrrvrrAlr r mama gi sora preg[tesc masa
1. Moment acrivitl{i festiv5, tata gi fratele
- pregdtirea grupei pentru - dd
construiesc un castel pentru
organizatoric: activitate; intdrire a sarci
Maria, bunicile gi verigoarele
- pregdtirea - aranjarea mobilierului, sta- nilor formu
grupei pentru bilirea linigtii qi asigurarea 0rSanrzarea pregdtesc tortul, bunicii qi - activitAti de
activitate unei atmosfere propice cvcnimentului verigorii pregStesc o carte intdrire a sarci-
pentru buna desfbEurare a pentru Maria, un grup de nilor formulate
prieteni pregdte$te o rochild,
alt grup de prieteni
2. Captarea - captarea atenfiei se va rea-
confecfioneazl o coroni1d, iar
atentiei: liza pe baza unei scrisori
- deschiderea trimise de o feti{6 din grupa vecinii Mariei pregdtesc - munc[
buchete de flori. independent5
scrisorii mare, care ii roagd pe copii
sd o ajute s[ ii pregdteascd - observarea - se vor desfbgura astfel

discufii pebaza activitl{ile pe centre


- surorii o surprizl de ziua ei; - convorbirea
tematice:
tabloului - se va purta o discufie pe lui verbal pi
Joc de rol: ,,De-a -apreclen
baza unui tablou, cu referire nonverbal al
gospodinele";,,Cum oferim verbale
la organizarea unei zile de - brainstormingul copiilor
na$tere; un dar";
Acl gorpoddreascd :
dupd discu{ii, apare fetild
-sare lvllale
a trinris scri

Vor trece pe rdnd prin fafa ei formulelor de


sdrb5toare",,,Tort pentru
exerciliul pentu a-i oferi un cadou, polite{e
Maria"; -
Construclii :,,Castelul pentu a spune poezia gi - observarea
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
prinfesei";,,Echipamente de pentru a-i c6nta ,,La mul1i comportamentu- 48/96
joc pentru petrecere"; ani " lui copiilor
lJrmeazd masa festivd, apoi - evaluarea prin
Ar td :,,Cdrticici pentru
copiii o invit[ pe Maria la aprecieri pi
Maria"
dans. recompense
,,Rochila" - dactilopicturl
8/13/2019 ,,Coroni1a" - aplicalie Educatia Timpurie - Glava
$tiinld: ,,Buchete de flori"; lui nonve
verbal al Se vor face aprecieri asupra - aprecieri finale
,,Invitalii la petrecere". i Incheierea
Rutind Si tranzi\ie: Dupi ce copiilor modului de participare a individuale qi
llganizatd
copiilor la activitate. In semn colective
termind sarcinile, copiii - corect: tctivit6tii
pleacd la baie sd se spele pe utilizSrii tprecieri finale de mulfumire, Maria le
mdini, iar cdnd se intorc vor formulelor dSruiegte copiilor un haPPY
avea o discu{ie impreund cu politefe fa c e, r epr ezentdnd starea ei
educatoarea despre cum t in urma acestei zile.
trebuie sd ofere cadourile gi
sd se prezinte.
Educatoarea le propune
copiilor sd invefe o scurt[
poezie pe care sd o recite
fetifei. Ei vor cduta prin sal6
poezia, vor diferenfia textul
scris de imagine gi vor trece
la invdfarea poeziei:

Poezie pentru Maria


- memorarea Maria, azi e ziua ta, - exerciliul
poeziei La mulli ani tli vom ura;
Sd creSti mare ;ifrumoasd,
Veseld Si sdndtoasd
Azi impreund vom dansa,
Vom dansa Si vom cdnta, - aprecieri
La mulsi ani, Maria " individuale
Dupd memorarea poeziei, se colective
repeti cdntecul ,,La mulli
ani ", pentru a fi preg6titi
atunci cdnd vine Maria.
Urmeazd apoi costumarea
pentru slrbdtoare cu coifuri,
confetti, trdmbi{e etc. Cdnd
pregltirea e gata, igi face "ll

aparilia Maria, copiii intdm- I

pin6nd-o cu,,surle gi - conversafia - evaluare


tr6mbife". individual6

-utilizlrii
corectitudlnt

93

Yizite Reducu gi aduce un puzzle cu harta {drii. Pentru a se putea juca qi copiii gru-
t1,3.7, Proiect didactic ,,Mindri cd suntem romAni"
pei cu puzzle-ul, trebuie sd indeplineascb mai multe sarcini. Ei trebuie sd aleagb
eentrul tematic unde vor lucra, dupi care le vor fi explicate sarcinile de lucru. Toate
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
Grupa: pregdtitoare
Betivitilile se desfbqoard in doui echipe. Cerinlele pentru fiecare centru sunt urm[- 49/96
Terna integratoare: Cu ce qi cum exprimim ceea ce sim{im
Proiect: ,,Romdnia - lara mea "
activitifii: ,,Mdndri ci suntem romdni"
Arti:
Tema
,,Fetita gi bniatul in costume populare" - asamblare, lipire, decorare;
Tipul activitifii: activitate cu conlinuturi integrate
Copiii vor primi figurine pe care trebuie sd lipeascd piese ale
8/13/2019 Scopurile activitifii: Educatia Timpurie - Glava
?n decorate de ei.
.. Dezvoltarea identitSlii de sine qi a sentimentului apartenenlei la larConstrucfii:
ce au fost, prealabil,
Consolidarea gi verificarea deprinderii de ordonare in qir
,,Harta 6rii";
crescitor a diferitelor obiecte (dupd o dimensiune dati);
. La acest centru, copiii vor reda harta ldrii folosind piese de lego, pe o supra-
Dezvoltarea limbajului prin imbogd{irea 9i activizareavocabularului'
pland.
Biblioteci:
'' :.|:
Constructii: . l"''' :
Bibliotecl: :r r ,,Steaguri ale lSrilor lumii";
,,Feti1e qi beieli in costume ,,Harta ldrii, - construcli ,,steaguri ale {irilor Copiii au la dispozilie imagini cu steagurile [rilor lumii, pe care le observ6,
populare" - decupare, liPire din piese de lego umii" - observare, care qeeaz6, prin activitate de grup, un steag original, ce va fi redat prin desen.
Dup[ ce copiii au indeplinit cerinlele, are loc o analizd a lucririlor de la fie-
centru, rcalizdnd, astfel, o micd expozilie cu acestea.
Rdducu doreqte sd se joace in continuare de-a,,Imagini descoperim, propozilii
 " Acest joc se desfdqoard prin aplicarea metodei ,,Schimbd perechea".
Ultimul joc in compania bliatului este corectarea greqelilor fEcute de acesta
Domenii exPerienfiale: formarea girului crescdtor, respectiv descresc[tor, cu obiecte care vor fi aranjate
$tiin{e, Limbd qi comunicare, Om 9i societate diferite dimensiuni, conform cerinlei biiatului.
Deoarece Rdducu a constatat corectitudinea executiei, tuturor copiilor le-a
pldcere sd se joace cu el, iar acesta ii va invSla acum sd rezolve puzzle-ul cu
Romdniei; de asemenea, ii rdsplStegte ddruindu-le paiuri pentru suc cu drape-
Obiective operafionale:
Romdniei.
sd precizeze culorile drapelului nalional ;
s[ explice importanla zilei de sirbdtoare na]ionalS;
sd construiascd steaguri mici qi mari folosind piese de lego;
s[ imbrace figurine in costumele populare potrivite; , Momentul Asigurarea unui climat conversafia;
sd descopere greqeala strecuratd intr-un gir de obiecte; Brgttnizatoric optim desfdgur[rii - explicafia;
activit[{ii:
Strategii didactice - aerisirea s[lii;
Metodi Si procedee: conversalia, explicalia, problematizarea,,,Schimbd - ar anj ar ea mobilierului ;
chea", demonstrafia, munca in echipS; - pregdtirea materialelor
Mijloace didactice:steagul RomAniei, piese de lego, carton, lipici, necesare;
intrarea copiilor in sala de
piese ale costumului popular din hdrtie, jetoane, stegulele 9i ha(i din -
mbrimi diferite, tabl6, cret6, burete. ('ttptarea
Durata: 40 de minute. '
La grupa preg[titoare vine in - observarea
vizitE un b[ie[el, Rdducu, atenliei copiilor
imbrlcat ln oostum popular, gi a interesului
SCENARIUL ZILEI caro vcstcgtc apropierea acestora pentru
agezafi semicerc, copiii discutd despre
pierca La intfrlnirea
unei pentru romdniin- Ziua Na[lonal6 a RomAniei' Vi
de dimineat6,
zile importante

romani, Ziua Na{ionald a


propozi{ie cu denumirea, iar
Romdniei. El a adus copiilor
vn puzzle care presupune copiii din cercul interior tre-
buie sI o ,,scrie" pe t[bli{a.
alcdtuirea hdrtii Romeniel.
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava Dupi fiecare propozifie - metoda ,,Schimbl - evaluare oral[ 50/96
3. Anun{area ,,Pentru a putea sb rezolva{i - conversafia;
alcdtuit5, la semnal, copiii perechea";
temei corect puzzle-ul adus de
jucdm din cercul exterior se mutl
mine, doresc sf, ne
spre dreapta pe scaunul
cdtevajocuri inainte.
urmdtor in sensul acelor de
Agadar, ast6zi vom desfr-
ceasornic.
8/13/2019 gura activitatea <Mdndri cd Educatia Timpurie - Glava
suntem romdni)." Pentru ultima prob5, se
citesc regulile din plicul
4. Desfrgurarea Pentru prima prob6, copiii
albastru: ,,R[ducu are de
activit[{ii sunt impdr{ifi in trei echipe
aqezatjetoanele de pe misufe
(echipa roSu, echipa galben
fie in gir crescdtor, fie in gir - evaluarea
qi echipa albastru). Din - explica{ia; - evaluarea
descrescitor. Ajuta{i-l sd rezultatelor
fiecare echipl vine un - demonstra{ia; echipe;
formeze girurile corect. echipelor;
reprezentant gi alege unul - problematizarea;
Corectafi gregelile fbcute de - corectarea
dintre cele trei plicuri care
el in girurile deja formate". eventualelor
con{in sarcinile de lucru.
Ambele eclupe hec lamdsule gregeli;
Se citesc regulile: echipa
pentru a r ealiza sarcina.
roSu trebuie sd construiascd
Fiecare echipd are aceleagi
din piese de lego harta
obiecte de
Romdniei, urmdrind cu aranjat (etoane
qi stema
modelul redat in puzzle-ul {5r[ncu]e {irii),
doar cd diferd felul formdrii
adus de Rdducu, echipa
girului. in ceea ce privegte
galben trebuie si imbrace
girurile gata formate de
(prin lipire) figurine (o feti1d
Rdducu, copiii trebuie si
gi un bbiat) cu piesele din
corecteze gregeala strecuratd - munca in echipi;
costumul popular
pentru a ob{ine un gir
corespunzltor fiecdruia, iar
descrescdtor de hdrfi.
echipa albastru trebuie sd - evaluarea
Pentru fiecare rdsprns corect
observe steagurile echipe;
la fiecare dintre probe, echipa
diferitelor fdri gi
sd creeze
un steag original, pe care sd-l
Se vor face aprecieri ver- - conversafia; apreclen ver-
redea desen. bale legate de modul in care
Pentruprin
a doua prob6, copiii - conversalia; - stimulative;
bale
copiii au rispuns gi au parti- - evaluare
celor douf, echipe se vor
cipat Ia activitate: oralS;
a$eza p e sc6unel e ar anjate
,,|/-afi gAndit, v-ayi consultat
sub forma a doud cercuri - corect
$i rdspunsuri bune-ali dat,
concentrice. Se citesc regu- - explicalia; solufiei
Dar limpul s-a terminat
lile din plicul galben: copiii - exerciliul; Hqi sd numdrdm tn cor
din cercul interior vor avea
pe genunchi tdblife de scris $i sd stabilim un scor,
Sd rostim cu voce lare
gi cdtevajetoane; copiii din
Echipa cdstigdtoare".
cercul exterior vor denumi
Se lmpart r€compense tuturor
obiectul desenat pe jetonul
copiilor (paiuri pcntru suc - evaluare prin
indicat de copiii din cercul - problcmstizarea;
interior, vor alcltui o

11.3.8. Proiect didactic ,,in agteptarea lui MoE Nicolae" Strategii didactice
Metode didactice: conversafia, explicafia, exerci{iul, jocul.
Grupa: mare Materiale didactice: fiqe de lucru, acuarele, foarfece, lipici, creioane negre,
carioca, hArtie coloratd autocolantd, etichete, plicuri, lumdndri, crengule de brad,
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
Tema integratoare: Cu ce qi cum exprimim ceea ce sim{im
cutii, recompense, carton alb mare, imagini cu Moq Nicolae, costum de pitic.
51/96
Tema proiectului: ,,In agteptarea lui Mog Nicolae"
Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate
Scopurile activiti{ii: SCENARIUL ACTIVITATII
. Stimularea curiozitdtii, a interesului de cunoa$tere fa 6 de tradi{i Copiii intr[ in sala de grup6, iar fiecare are in mAnd o crenguld de brad pe
ceiurile de Sfdntul Nicolae; o va aleza la ,,Col1ul religios", acolo unde se vor afla icoana Sfdntului Nicolae
8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava
cAteva candele aprinse. c6nta cAntecul ,,incdrcat de coguri pline":
. Activizarea vocabularului; Vor
' Educarea atenliei, a spiritului de cooperare, de ordine gi discipli ,,incdrcat de coSuri pline
ritului critic gi autocritic.
Cine vine, cine vine?
La fer e s tr e I e -n ghel at e,
Constructii: Cine bate, cine bate?
,,Cizmuli1a" - colaj ,,Casa lui Mog Nicolae in Bradul plin de jucdrii
,,Sf. Nicolae" - picturd imaginalia mea" Cine l-a adus, copii?
,,impachetdm cadouri" O pdpuSd sau o carte
C ine-mparte, c ine-mpart e?
Iar o barbd albd mare
Cine are, cine are?
$i cdciuld Si toiag?
Domenii experienfiale: MoSul meu cel bun Si drag."
Limb6 qi comunicare, Om gi societate
intre timp, va bate cineva la uq6, va intra piticul (un copil dintr-o grupd mai
care va fi costumat in pitic) trimis de Moq Nicolae, care le aduce o scrisoare
eare vrea sb vadl ce gtiu copiii din grupa mare despre Sfhntul Nicolae gi cdt de

Bibliotecd: -,:'."' r' Copiii vor realiza scrisori pe care le vor trimite Mogului prin intermediul
,,Cizmuli1a lui Mog Nicolae" - ieului. Scrisoarea se va realiza pe o foaie A4, pe care vor lipi desene cu ceea
semne grafice i doresc de la Moqul. Fiecare va decupa din revistd imagini reprezentdnd ceea
i doregte sd-i aducd Moqul, iar in dreapta, jos, iqi va scrie numele; vor pune
rarea in plicuri gi o vor inmAna piticului.

Notd: Activitatea prezentatd nu conlinuturile secvenfei,,J Fiindcd Mogul doreqte s[ afle daci gtiu poezii, se pregdtesc s5 recite. Pe un
activitati didactice alese" )n mare va fi scrisd poezia, educatoarea o va citi, dar lipsesc cdteva cuvinte pe
copiii le vor completa cu imagini care le reprezinti. $i pentru a demonstra
Obiective operafionale: i c6te gtiu, o s5 realizeze gi un mic concurs cu intrebdri care se referd la
sd explice semnificafia creqtind a sbrbdtorilor religioase; ntul Nicolae, Concursul se va desftgura astfel:
sd prezinte fapta pozitivd a lui Moq Nicolae; vor fi organizate 3 echipe: echipa piticilor, echipa fulgiqorilor gi echipa
sb enumere cdteva comportamente pozitive; lelor; fiecare dintre echipe va avea de rdspuns la cAte 5 intrebdri, fiecare rds-
sd recite versuri clar, expresiv, nuanfat; corect va insemna un cadou lipit pe o foaie de flipchart; echipa care va avea
rnni multe rdspunsuri corecte va c6qtiga concursul,
- si participe cu interes la activitatea desfdguratI; Activitatea se va termina cu inmanarea scrisorilor, a casetei filmate qi a
si formuleze aprecieri critice fattr de propria lucrare f'a1[ de luc
entru cadouri c6tre pitic, pcntru a le duce MoBului Nicolae. Piticul va
iar copiii il vor snluta,
- sd utilizeze elemente de limbaj plastic in rcallzarea compoziliei p

STRATEGII un concurs care se va copiilor;


DIDACTICE desldgura pe trei grupe.
Fiecare grup[ va risprurde la - conversalia; - evaluarea prin
- se pregdtegte sala Pentru
recompense
activitate; cinci intreb[ri, apoi se va
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
se pregitesc materialele stabili echipa cdqtigdtoare, materiale (eti- 52/96
- chete cu cadouri
necesare pentru activitate; numdrdnd r{spmswile corecte.
va primi pentru echipa
- se aeriseste sala de Echipa c6qtigdtoare
Copiii vor intra pe ,,Melodia - corectitudi drept recompens6 etichete cdgtigdtoare).
2. Caplarea
atenfiei astral6" a lui Vangelis, age- execuliei;
8/13/2019 zdnd o crengufd de brad la Educatia Timpurie - Glava
La finalul activitdlii, se vor
-aten{ie;
capacitatea 6, Incheierea
inmdna piticului scrisorile gi -generale;
apreclen
,,Col1ul religios", precizdnd activit6{ii
c6-1 aqteapt[ pe Mog Nicolae; caseta pe care au filmat-o,
vor interpreta un c6ntec pentru ca Mogul s[ vadi ceea
dedicat Mosului. ce gtiu copiii.
3. Anun{area e va povesti copiilor intdl- - povestirea; -observarea Materialele realizate pe tot
temei qi a nirea cu pogtaqul, care,,rni-a comportamen- parcursul zilei se vor ageza la
obiectivelor adus o scrisoare interesantd: tului copiilor; centrul tematic.
Mogul mI intreabd dacd poate Piticul ii va l6uda pe copii, ii
sd trimitd un pitic de-al lui, va saluta gi va pleca la
careJ ajuti la cadowi, s[ vadd intdlnirea cu Mos Nicolae.
c6t de cumin{i sunt copiii gi
ei despre Mo$ Nicolae".
ce stiu piticul
4.Prezentarea Va intra mogului 9i va - conversalia; - corectitudi
noului conlinut saluta fiecare copil (int6lnirea executiei;
gi dirijarea de diminealS), intreb6ndu-i
inv6{5rii cum se simt azi.
El le va aduce copiilor o - explica{ia;
scrisoare de la Mog Nicolae, - apreclen
prin care Moqul ii roag6 si-i verbale:
trimitA scrisori cu ceea ce igi ,,Bine "
doregte fiecare. ,,Foarte bine
Muncd independentd: ,,Bravo "
Se va lucra frontal; fiecare - exerciliul;
copil va realiza o scrisoare
prin lipirea de imagini
reprezent6nd ceea ce-gi doregte
de la Mog Nicolae, o vor
introduce in plicuri gi o vor
expedia prin intermediul

5. Oblinerea opiii vor completa cuvintele - exercifiul; - corectitudi


performan{ei care lipsesc din poezia execuliei;
inv6 at5, ,,Mog Nicolae" de
Elena Podoleanu, cuvinte - aprecieri
reprezentate prin ir4agini. individuale;
Piticul le cere s[-i demon-
streze oe gtiu despre Mogul qi - evaluarea

1I.3.9. Proiect didactic,rBogdtiile toamnei" Materiale didactice: fructe gi legume, coqulefe, acuarele, lipici, jetoane, tablouri,
copaci tridimensionali, mere gi morcovi.
Grupa : mare/pregdtitoare
Tema integratoare: Cdnd, cum de ce se intAmpld gi SCENARIUL ACTIVITATII
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
Tema activitifii:,,Bogdliile toamnei"
53/96
Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi integrate
Scopurile activiti{ii:
. Consolidarea deprinderii de a diferenlia gi de a recunoagte fructele gi
mele cu ajutorul analizatorilor tactil gi gustativ;
8/13/2019 . Stimularea capacitdlilor intelectuale, motivalionale gi afective in v Educatia Timpurie - Glava
aplicdrii independente a deprinderilor insuqite;
. Consolidarea deprinderii de.a interpreta cursiv gi fluent un cdntec, letrpi sd deschidd cutia trimisd de Z6,nd'
pectdnd semnalul de inceput, ritmul impus qi linia melodicd. Dupd citirea scrisorii, educatoarea se indreaptd cdtre masa numerotatd cu
tilia l, deschide plicul gi le citegte copiilor prima sarcind' Se vor forma perechi de
Bucdtlrie: Joc de rol: ,: €opii care vor sti spate in spate. Unul dintre ei va fi legat la ochi, va lua din sac
flrln sa vadd un fruci sau o 1egum6, il va pipdi sau il va gusta 9i ii va spune celuilalt
,,Salatd de fructe" - ,,De-a magazinul
C$t*uu caracteristici ale fructului gustat sau pipdit. CelSlalt copil va trebui sd
activitate gospoddreascd legume - fructe"
$hiceascd despre ce fruct sau
legumi este vorba. Drept recompensd pentru rdspun-
5Urile date, educatoarea le dd copiilor prima cheie, dupd care vor
trece la rezolvarea
iatrinii de la masa cu num6ru1 2. Copiii vor fi grupali in trei echipe de cdte patru 9i
echipd de patru va lucra pe cAte o fiqI
$tiinle, Estetic Domenii experienfiale:
Ai creativ, Limb[ gi comunicare, Psihomotric douli echipe un
feprezentdnd de copac. La iar
cdte trei, fiecare
primul copac trebuie si picteze cu un mdr mai pufin
€oc6t arati cifra, la al doilea trebuie sd fie tot atAtea mere cftte aratd cifra,
iar la al
tfeilea copac trebuie s[ lipeascd cu un mdr mai mult decdt aratd cifra. Echipele de
tfei copii vor avea urmdtoarele sarcini: ,,Sorteazd merele dup6 mdrime", respectiv
legumele dupd form5".
'
;1Sorteaz5.
$tiin{d: Construclii: $i dup6 aceasta probd copiii primesc o cheie, apoi se citeqte sarcina de la
,,Spune ce ai gustat , ,,Lddi1e pentru fructe" FUsa cu numdrul 3, unde este amenajat un mic magazin' Fructele 9i legumele sor-
Spune ce ai pipiit " - joc senzorial tete la proba anterioari vor fi agezate pe rafturi. Doi copii vor fr vltnzdtori. Ceilalli
€opii vbr fi invitali sd cumpere cdte 8 mere qi sd le imparti in doud coqulele. Se va
fepcta proba pdnd se vor epuiza toate variantele de descompunere a numdrului
8.
Obiective operafionale:
Ed insiita pe iormulele de adresare politicoasd intr-un magazin. Educatoarea ii
feli-
gi
recunoascd
sd pr
sd, fructele legumele
ecizeze principalele cu ajutorul
caracteristici organelor
ale fructel de sim ;
or gi legumelor; eltn pe .opil qi le mai di o cheie, ceea ce inseamnd cd ei s-au descurcat foarte bine
;l ln aceastd probd.
- sd gdseasci antonimele cuvintelor'. mic, tdndr, lat, dimineayd;
Urmdtoarea sarcind este sd reconstituie o poezie din care lipsesc cdteva cuvinte,
- si compuni o poezie cu inceput dat pe baza unui tablou;
plgsffnd antonime, apoi, cu ajutorul imaginilor, sunt solicitali sd compuni o poezie
- s6 recunoascd cdntecele ,,Culesul viilor", ,,A ruginit frunza din vii"
despre toamn6.
un vers, dupi linia melodic6;
Se trece la urmdtoarea probd. Pe masa cu numirul 5 se afld un CD audio. Pe
si execute corect sdritura in indl{ime cu prinderea unui obiect
et) se aude o melodie f6rd text. Copiii trebuie sd recunoascd cdntecul ,,A ruginit
si sorteze merele gi morcovii dupd mdrime gi, respectiv, lungime,
i'ttttza din vii" dupd linia melodicl; c6ntecul ,,Culesul viilor" trebuie sd fie recu-
descompund numdrul 8 in 5 variante;
nor{cut dupd text.
- sd redea prin desen imaginea m[rului gi a frunzei,
Ultima probd se va derula astfel: pe o a{[ sunt ag[]ate jetoane reprezentend
Strategii didactice ftucte gi legume, iar la semnalul educatoarei fiecare copil va executa sdritura in
ln6llime gi va, lua un jeton pc care il va aqeza in co;ul corespunz[tor. Jocul se
Metode Si procedee; conversafia, explicafia, problcm0tizarea, invdfarea €sliinu6 pdni la epuizaroejoioanelor dc pe af[, La finalul activitEtii igi face aparilia
descoperire, munca ln perechi gi in echipl,

Si ZAna, care ii felicitd gi, impreuni cu ei, numdri cheile gi deschid l[di1a cu ,,Sorteazd merele dupd
prize. Pe l6ngd surprizele din ledite, Zdna, ajutati de bagheta magicd gi de m6rimeo', respectiv,,Sorteazi
face o vrajd gi in grupi intri un spiridug cu un co$ mare de fructe pentru cei mici. legumele dupd formf,".
Fructele qi legumele sortate
SEcvENTA ORGANIZAREA la proba anterioard vor lr
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
DIDACTICA lcrrvnATrr a$ezate pe rafturi intr-un 54/96
- aerisirea sdlii de grup6; magazin. Doi copii vor
- pregdtirea materialului fi vdnzdtori. Ceilal{i vor fi
didactic necesar; invitafi s[ cumpere c6te 8
- aranjarca mobilierului pe mere gi sd le punl in doud

8/13/2019 2. Captarea - se realizeazl prin Conversatia


Educatia Timpuriep6nd
- Glava
cogulefe. Se va repeta proba
se vor epuiza toate
Problematizarea -cerin{ei
inlelegerea
atenfiei introducerea elementului- variantele de descompunere
surprizd: ,,l6di1a cu surprize, a numirului 8.
cheile, bagheta magicd gi o - le sunt prezentate copiilor
scrisoare", trimise de Zdna doud coli de hdrtie cu poezii - evaluarea
al cdror text nu se poate citi. rlsprursurilor
- se face in acelaqi timp cu Li se cere si refaci poeziile. copiilor
intuirea materialului didactic : La prima poezie, trebuie sd
,,Astbzi vom vorbi despre completeze cuvinte antoni-
mice, iar la urmltoarea poe-
4. Desfrgurarea - se va dirija desfbgurarea Explica{ia, - rdspunsurile zie sunt solicitali sd creeze
activit6lii: jocului senzorial ,,Spune ce invb|area prin corecte vor fi ei dou[ strofe pe baza unui

ai gustat?, Spune ce ai pipdit?"


-noului
prezefitarea
confinut gi - vor intui,mai intdi, mate- descoperire recompensate
aplauze, iar tablou.
Se prezintd o strofr din cdn- Exerciliul - evaluarea
dirijarea invSf6rii rialul, dupd care, fErd sd Munca in gregite vor fi tecul ,,Culesul viilor", iar corectitudinii
vad[, vor gusta gi vor pipli perechi corectate de copiii sunt solicitali s5 recu- execufiei
fructele gi legumele, apoi noascl titlul 9i apoi sd into-
vor descrie ce au gustat, iar neze c6ntecul. Urmdtorul
copilul din pereche trebuie cdntec, ,,A ruginit frunza
sd denumeasc[ frucful sau din vii", trebuie sd fie recu-
leguma in functie de carac- noscut dupd linia melodicd;
teristicile prezentate de - pe o afi sunt ag[]atejetoane
partener; reprezent6nd fructe gi legume, - observarea
- copiii vor fi grupali in trei Explica{ia - expnmarea iar la semnalul educatoarei comportamentului
echipe a c6te patru 9i doud Exerciliul probd practicd fiecare copil va executa nonverbal
echipe a cdte trei, iar fiecare slritura in indl{ime gi va lua
echipl de patru va lucra la unjeton pe care ilvaaSeza
fige reprezentdnd imaginea in coqul corespunzdtor.
unui copac. La primul Munca in echipd - evaluarea Jocul se continud pdn[ la
copac, trebuie sd deseneze tatelor muncii epuizareajetoanelor de pe a{a;
cu un mdr mai pu{in decAt echipI - dupd fiecare probb, educa-
aratd cifra,la al doilea he- toarea impreund cu copiii
buie si fie tot atdtea mere incearcd sd deschid[ cutia
c6te arat2i cifr4 iar la al heilea trimisd deZAnaToamn6.
fiebuie sd lipeasc[ cu un mEr - se fac aprecieri
mai mult dec6t aratd cifra. individuale gi colective, se
Echipele de trei copii vor Exerciliul - aprecren lmpart copiilor rccompense,

Il.3.l 0. Proiect didactic,,Carnavalul meseriilor'' Strategii didactice


Metode didactice: conversafia, explicafia, exerciliul, jocul, povestirea, demon-
strafia, turul galeriei, problematizarea, expunerea.
Tema integratoare: Ce qi cum vreau sd fiu Mijloace didactice: carton colorat, casetofon, CD, costumafii de doctor, artist,
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
Proiectul: ,,Meseria, brdtard de aur" po$ta$, coafez6, polilist, creioane colorate, carioci, acuarele, foarfece,/lipchart, 55/96
Tema activitifii:,,Carnavalul meseriilor" confetti, materiale textile pentru vestimentalie, blat de tort, friqctr, fructe,
Tipul de activitate: activitate cu conlinuturi farfurii de unicd folosinld, tacdmuri de unicd folosinfd, coifuri.
Scopu rile activitifii:
. Imbogdfirea gi precizarea sistemului de noliuni avdnd caracter ge SCENARIUL ZILEI
8/13/2019 lizator (ocupalii gi meserii ale oamenilor); Educatia Activitatea
Timpurie - Glava
incepe ct prezentarea musafirilor care se afl5 in sala de grupl
. Consolidarea deprinderilor insugite in cadrul activitdtilor practice gi art pentru p evalua calitatea rdspunsurilor copiilor gi pentru a vedea ceea ce gtiu ei.
tico-plastice; IntAlnirea de dimineafi:
. Cultivarea expresivit[1ii pnn limbajului pl Salutul: ,,Bund dimineafa, megteri mari "
qi verbal. copiii vor face singuri prezenla, alegdndu-gi fiecare jetonul care-l repre-
Durata: o zi. zintd gi aqezAndu-l in buzundrelul pentru copii prezenli; cartonaqele rdmase se vor
pune in buzunarul pentru copii absenfi;
BibliotecS: Art[: ' ] i se va alege copilul zilei, numit ,,asistentul personal"; el va ajuta educatoa-
,,Albumul meseriilor" ,,Vestimentatie" - confectionare rea in organizarea activitdtii gi in aranjarea materialelor.
,,Purzzle - asocierea ,,Coifuri" - decorare Activitatea de grup:
megterilor cu uneltele lor - se va face o prezentare Power Point a diferitelor meserii gi se va discuta
pe marginea acestora. Se aduce cutia surprizelor in care se afld cdteva jetoane cu
diferite unelte qi copiii vor spune cine le foloseqte.
Educatoare va recita urmdtoarele versuri:
,, Ro ata vremii s e-nvdrteS te

Domenii experienfiale: Fiecare se gdndeSte,


Limbd gi comunicare, Apoi spune cu glas tare
Ce vafi cdnd vafi mare".
Om gi societate
impdrtSgirea:
-
copiii al cdror nume incepe cu ,,A" vor spune ce meserie doresc s6-gi aleagd,
completdnd propozilia: ,,Cdnd voi fi mare, a$ vrea sd fiu..."
Feedbackul realizat prin versuri:

Activitate gospod[rea'sc5: Toatetdciune


,,Un qi-un cdrbune,
cele spuse-s bune".
,,Tort"
Pogtagul aduce o scrisoare de la grupa pregdtitoare, care este foarte curioas5
ntl afle ce qtiu miculii despre meserii gi vrea sd le acorde titlul de ,,Megterii price-
pufi". Pentru a primi titlul, copiii trebuie sd arate ceea ce gtiu.
Obiective operafionale: Tranzifie: Pentru a ne apuca de treabS, trebuie si facem pu{ind inviorare:
- si utilizeze tehnici de lucru insugite (asamblare, lipire, desen, tiiere), ,,Ca sdfiu copil voinic
crearea de efecte plastice relative la tema activitdlii; Eufac sport incd de mic,
- sd participe activ la activitdtile de grup gi de joc atdt in calitate de Merg tn pas alergdtor,
c6t gi de auditor; Sar apoi tntr-un picior,
- s[ completeze cu imagini cuvintele care lipsesc dintr-o poezie; Md opresc, respir uSor,
- s6 manifeste deprinderile motrice insugite ln diferite contexte. Intlnd bralele sd zbor.
Dar cel mal blne e

Sdfac qi gimnasticd. SECVENTE ORGANIZAREA STRATEGII EVALUARE/


Un, doi, un, doi, DIDACTICE ACTIVITATII DIDACTICE FEEDBACK
Faceli toli lafel ca noi l, Moment - pregdtirea grupei pentru * activitef de
,{sto-i doar un tnceput organizatoric: activitate; intlrire a sar-

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava Ia privili cdt am crescut " - pregdtirea grupei


pentru activitate
- aranjareamobilierului, sta-
bilirea linigtii qi asigurarea
cinilor
formulate
56/96
Se va prezenta tema ,,Camavalul meseriilor" gi se va trece pe la cele patru
ale sdlii de grupd pentru a prezenta copiilor diferite meserii gi instrumente. unei atmosfere propice pentru
colEurile sdlii sunt amenajate mese cu materiale reprezentative pentru patru buna desfrsurare a activit[tii.
- se va realiza intdlnirea de
menlionate frecvent de pregcolari: medic, pompier, polifist, bucdtar.
8/13/2019 ajutatd de unul sau mai mulli copii care se oferb voluntari, va ptezen ta protb Educatia Timpuriediminea{n,
- Glava
dupd
gi anume,,Salutul",
care se va face prezen[a - observarea
selectate. comportamen-
cu ajutorul unor cartonase;
in continuare, educatoarea va prezenta o poezie din care lipsesc ;esc cu\ apoi, in cadrul activitAfli de - convorbirea tului nonverbal
reprezentdnd profesii gi unelte sau acfiuni specifice acestora. Poezia va fi redat grup, copiii vor viziona o al copiilor
litere de tipar pe o foaie de flipchart. La a doua recitare, copiii sunt in vitali in prezentare in Power Point
pentru a lipi in spafiile libere imagini corespunzdtoare pentru ca poez oezia sl legatd de meserii gi se vor
completd. La ftnalizarea acestei activiteli se va trece la completarea unui un re purta disculii pe marginea
pentru a identifica, pe verticald, cuvdntul care semnificd meseria cu care re copiii
c acestora.
avea de-a face pulin mai incolo. Dupi completarea rebusului qi identificarea:a cuvdn - din cutia surprizelor se vor
scoate jetoane cu diferite
i silab
(invdydtoare), copiii vor alcdtui propozilii cu el gi vor despirfi cuvintele in
unelte ale meseriilor gi se va
Tranzifie:
spune la ce se folosesc acele
,,inspre baie alergdm unelte gi cine le utilizeazd.
Sd ne spdldm.
,, Roata vremii s e-nvdrt eS te
Ddm cu apd Si sdpun Fiecare se gdndeSte,
Fdrd de teamd; Apoi spune cu glas tare
Mai curali suntem acum Ce vafi cdnd vafi mare."
De bund seamd". -2-3 copii ii vor intreba pe
Rutini : Formarea deprinderilor igienico-sanitare. colegii de grupd ce-gi doresc
Dupd intoarcerea de la baie, copiii se vor ageza la cele 3 centre: si devind cdnd vor fi mari.
Rlspunswile trebuie motivate.
Biblioteci: ,,Albumul meseriilor" - se vor decupa imagini, se vor lipi
li1 pe
Feedback:
de hdrtie 44, se va realiza un album, iar cdfiva copii vor asocia piese de
de puz
,,Un tdciune Si-un cdrbune,
pundrid in coresponden 5 persoana cate muncegte cu instrumentul sau unea
Lealta ft Toate cele spuse-s bune."

sitd deArti:
ea. Mesajul zilei:
,,Vestimentafie pentru camaval" - copiii vor decupa dupi gabloon $o -Astdzi va veni qi pogtagul,
pentru cofetari gi ii vor echipa pe colegi cu coifurile confecfionate; c6{iva copii
c care ne va aduce o scrisoare
decora coifurile. expediatd de cdtre grupa
Activitate gospodireasci: ,,Tortul pentru petrecere" - se va preglti pregltitoare.
din blat, iar copiii vor trebui sd-l insiropeze, sd, taie fructele, sd pund frigca
:l$ca 9l s Tranzifie:
felieze pentru ceilalli copii. ,,Ca sdfiu copil voinic
Eu fac sport incd de mic,
Activitatea se va finaliza printr-un carnaval al meseriilor. Copiii,, individt
Merg in pas alergdtor,
sau in grup, vor prezenta c6te o meserie, purtdnd costumalii pe care le.-au glsit
Sar apoi tnlr-un picior,
mesele din sal6 qi mim6nd activiteli specifice profesiilor. Carnavalul se va inchr Md opresc, respir uSor,
cu dansul megterilor. lnttnd hralete sd zbor,
Se vor face aprecieri verbale colective gi, drcpt rdsplatd, copiii vor pri Dar cel mal hlne e
medalioane pi vor savura tortul. Sd fae sl elmnasllad.

Un, doi, un, doi,


laceli toli lafel ca noi uneltele pe care le folosesc.
Asta-i doar un inceput Arttr :,,Vestimenta{ie pentru
Ia privili cdt am crescut ', carnaval" - confec{ionarea
- conversafia

3. Anun{area temei:
- se va anunfa tema activit5fii vestimentafiei pentru cofetari
- munca in
,,Carnavalul mese- din materiale sintetice gi
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
riilor"
,,Carnavalul meseriilor',, se
vapreciza cd azi, frind, o zi decorare de coifiri.
grupuri mici 57/96
mai speciald, se va organiza Activitate gospodireasci:
explicarea cuvdn-
- un carnaval al meseriilor. ,,Tortul pentru petrecere,'* se
tului..camaval" preparl tortul pe care il vor
4.
8/13/2019
Desfbgurarea
propriu-zisi a -alevors[lii,
fi amenajate 4 colluri
in care sunt aqezate Educatia Timpurie - Glava
savura la
finalul activitdlii,
drept recompensd.
activit6[ii m ateri al e r epr ezentativ e Pe echipe, precum gi
- explicafia - activita{i de
pentru patru meserii individual, copiii se vor
intdrire a sarci- - aprecieri
menfionate frecvent de costuma in vestimentafiile pe
nilor formulate verbale, indivi.
pregcolari: medic, pompier, care le-au gdsit Ia mesele din
duale qi
poli{ist, bucdtar. Educatoarea, colfurile sdlii de grupd,
ajutatd de unul sau mai mulli
- aprecieri ver- mimdnd activit[{i specifi ce
colective
bale
copii care se oferl voluntari,
5. Incheierea
va prezenta profesiile -se vor face aprecieri asupra
selectate. activiEfii: modului de participare a
- pentru a afla gi cei mai mari - aprecieri finale copiilor la activitate. in semn
ce gtiu copiii despre meserii, de mulfumire, ei vor primi
se va prezenta o poezie care cdteva medalioane gi tortul
are cdteva cuvinte lips6, pe tit de clhe cofetari.
care ei le vor inlocui cu
- munca in
grup mare
imagini;
- se va recita de cdteva ori
poezia;
- se completeaz6 un rebus
rdspunzdnd la intrebdri,
pentru a descoperi cuvintele
care semnificd meserii
diverse qi cu care vor face
- problema- - corectarea
cunogtinfd pufin mai incolo. lizarea eventualelor
- dupd completarea rebusului, gregeli
se va descoperi cuv6ntul gi
vor alcdtui o propozilie in
- exercifiul - aprecieri ver-
care vor stabili numdrul de
bale colective
cuvinte gi vor despdr{i in gi individuale
silabe cuvdntul,,invlfdtoare,'.
Tranzilie:
- Se vor desftgura jocurile qi
activitlfile alese:
Bibliotectr: ,,Albumul
- explicafia
meseriilor" - elemente de
limbaj scris,,,Puzzle,' - -demonsfialia

ll0

ln aceste condilii, trecerea de la o activitate la alta, de la un moment la altul al


Fegimului se face frri efort deosebit. Reiese de aici avantajul regimului zilnic
el activitblii din grddinitd ca un factor de stabilitate, de permanenfd, ce ii asigurd
CAPITOLUT
'0opilului sentimentul de stabilitate atdt de necesar. in plus, organizarea riguroasd a
Proiectarea $i desfigurarea activ ioadei din zi petrecute in gridinild obiqnuieqte copilul cu o via{d ordonatd, asi-
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava gurl exersareacapacitdlii de implicare a copiilor,faciliteazd formarea de deprinderi 58/96
de dezvoltare perso obignuinfe legate de activitSlile importante ale zilei, inlesnegte elaborarea unui
ra{ional de viafi gi de activitate pentru viitorul qcolar.
Din cauza regularit5lii gi a predictibilit6lii activitd{ilor cuprinse in regimul
Actualul curriculum pentru invdldmdntul pregcolar include in cadrul lllnic, existd riscul ca ele sd fie parcurse automat, fbrd prea multd preocupare din
8/13/2019 tdlilor de dezvoltare personal[: rutinele, tranziliile, activitltile din perioada Educatiacopiilor
Timpurie - Glavain ceea ce privegte detaliile acliunii sau calitatea
sau a educatoarei
dtryd-amiazl, inclusiv activitdtile opfionale. inirii ei.
Desigur, un anumit grad de automatism existd in parcurgerea unei rutine
lnice, insd acesta trebuie sd fie limitat la anumite acliuni de tipul deprinderilor,
III.1. RUTINETE Eare sunt integrate in activitdli conqtiente. Aceste activitdli pot fi creditate de citre
re cu finalitifi de naturd formativd, moment in care ele devin activit5li de
Gridinila de copii trebuie sd reprezinte pentru copilul preqcolar un PosibilitSlile sunt numeroase, identificarea lor lindnd doar de creativitatea,
care acesta sd se simtd in siguranfa. Atmosfera in care pregcolarul se simte prezenta de spirit gi de miiestria educatoarei.
este dati, in primul rdnd, de o bund organizare a zilei petrecute in grddinild, pe Rutina zilnicd este efectuatd cu sprijinul adullilor gi reprezintd pentru copil
unui regim zilnic stabilit in conformitate cu principiile igienei gi cu ttportunitate de a inv5la, de a da sens lumii in care trdiegte, de a-gi dezvolta perso-
psihologiei dezvoltdrii, in armonie cu ritmul zilnic de activitate deja depri tatea. Pentru a fi insugite cu mai multd ugurinld de c6tre copil, se recomand[ ca
copil in familie. lctivitdfile sd se desftqoare intr-o succesiune stabild, pentru a fi predictibile. Astfel,
Rutinele sunt activitSli-reper care acoperd nevoile de bazd ale copil ilul va avea repere gi se va sim{i in siguranld.
contribuie la dezvoltarea globald a acestuia, reprezentdnd momente de care se In derularea activit5lilor ce compun rutina zilnicS, se vor avea in vedere
cont in organizarea gi derularea demersurilor didactice ale zilei. nicarea permanent6 cu copilul qi accentuarea aspectului educafional al fiecd-
Rutinele inglobeaz[, de fapt, activitd{i de tipul: lei activit6li. Oferim in continuare cdteva sugestii metodice pentru fiecare din
. Sosirea copiilor; fi1onr entele regimului zilnic.
o intAlnirea de dimineafd;
o Micul dejun; Sosirea gi plecarea copiilor se vor face intr-o atmosferd destinsI, astfel incAt
o Igiend - spdlatul gi toaleta; €opilul sd perceapd acliunile ca fiind fireqti qi sd nu fie supus stresului schimbdrii.
r Masa de prdnz; Aeeste momente capdtd un bogat conlinut educativ, relalia educatoare-copil-pdrinte

.o Somnul/perioada de relaxare de dupd-arniaz6; €enl'erindu-le o veritabild


pleca aproximativ valoare
la aceeagi pedagogicd: copiilor de adeveni
obignuireasentimentului
or[, formarea qi dezvoltarea gi
rdspun-
a
Gustdrile;
o dere pentru curilenia corporald gi linuta vestimentar5, precum gi cunoagterea gi res-
Plecarea copiilor acasi.
pectitrea unor reguli legate de sdndtate gi regimul de viald. Se insistd acum asupra
Fotnentului de salut, iar copilul va fi incurajat sd se descurce cu dezbrdcatul qi cu
|il.|.1. Regimul zilnic din grddinita de copii - :reninrea hainelor in locul special amenajat. Indicarea locului unde trebuie depozi-
posibile valente educative taic hainele qi pantofii de stradd, cu ajutorul unor etichete cu simboluri, pentru
identificarea dul[piorului sau a scdunelului propriu, este pentru copil un bun prilej
Regimul zilnic al grddinilei precizeazd timpul, modul Si succesiunea de clecodare.
principale ale vielii Si activitdlii copilului preScolar. Sptrlarea pe m8lnl li ofer[ educatoarei ocazia de a formula mici probleme:
Regimul zilnic constituie un stereotip dinamic, adictr un lanf de acfiuni iumllrul baloanelor de slpun, unde merge apa care curge de la robinet, ce se
prin repetare, ajung s[ se condifioneze reciproc, activitatca precedentd fiind ht6nrple cAnd tragi apa la toalet6, snu de a discuta pe teme precum: anatomia m6inii,
semnal pentnr cea urrnltoare gi pregdtind organismul pentru cfectuarea acelei acti €e ce nu se v[d micrsbll ete ,

Servirea mesei nu este numai un act in sine, ci gi un prilej pentru fr intens pe tot parcursul acliunii respective. El trebuie ca, prin exercifiu EugflnEL a6=ll
unor deprinderi alimentare favorabile unui stil de viafd sdndtos. copiii vor fi automatizeze atdt miqcdrile, cdt gi succesiunea lor. Pe plan psihic, aC€lt Fftle€c
mali cu rdbdare qi perseverenld sd urmeze regulile de conduitd sociald, s6-gi ag presupune unificarea intr-un complex a tuturor acliunilor necesare ex€cutedl dffifln=
rdndul, sd coopereze. Alimentele oferite vor fi denurnite corect gi in mod repetat, derilor respective, apoi eliminarea miqcdrilor de prisos ae apar la ine@ ll eFfF
fixare. Atmosfera calmd, liniqtitd, pozitivd, care imbie copilul sd mrn6nce, impr determind un mare consum de energie. De aici decurge importanfa €fffiitiHllti
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
un puternic caracter educativ. pentru formarea gi consolidarea deprinderii. Educatoareava urml'ri fOtmlrea f,g= 59/96
Momentul aqezdrii mesei poate deveni o lec{ie de matemati cd care sd impli cdrei deprinderi in parte, iar copilul va trebui sd execute singur acele aeflUnl lf :a le
corespondenta unu la unu, compararea numdrului de copii cu numdrul de farfurii repete de mai multe ori.
tacAmuri disponibile sau estimarea cantitdii de mAncare necesare pentru ca fiecarg Pentru a automatiza un complex de miqcdri este, de asemenoa, Fffiff €e
copil sd aibd o porfie. migcdrile sd fie mereu aceleaqi gi sd existe unitate de cerinfe atAt h nlffilgl
8/13/2019 Somnul de zi al copiilor nu este numai o cerin 6 fiziologicd, ci gi un prilej Educatia Timpurie
grddinilei, - Glava
cAt 9i al familiei.
- Et.togenitatea
oferit copiilor de a cdqtiga independen{d prin exersarea unor deprinderi individuale tabloului comportamental - unii copii au formate unClE ffi=
privind imbrdcarea gi dezbrdcarea. in special la grupele mici, educatoarea va dez. deri, allii nu le au deloc, unii au deprinderi corecte, alfii au deprinderl fuffiAH tn
volta un ritual zilnic premergdtor somnului: lectura unei povegti, audierea de muzicd, mod eronat - determind educatoarea sd aclioneze diferenliat, in funcfie dg @iiP
ritual ce ii va ajuta pe copii s5-gi formeze reflexul de a se odihni. care ii are in grupd.
Pregdtirea pentru somnul de dupd-amiazd, este un prilej de formulare a unor in privinla ordinii de realizare a diverselor deprinderi, este tlln€ :t ng gE
probleme de matematicS: cum aqezdm saltelulele pentru somn astfel incdt sd incapl inceapd fo..u..u tuturor deprinderilor in acelaqi timp. Trebule rncnllcElt 4 le
toate in spaliul destinat, de cAte saltelufe mai avem nevoie pentru ca fi,ecare copil sl copiii mici e bine sd se inceapd cu formarea deprinderii de a se spilla pc mllnl_ffi
aibd un loc etc. de cdte ori este necesar, se va continua cu imbrdcatul gi dezbrdcatul, lnellfed fl
Plecarea copiilor poate constitui un prilej de disculie despre timp: c6t am stat la descdl{atul. Totugi, sunt qi cazuri in care formarea mai multor deprlndd ffi
de a mdnca singuri, salutul, Acprlnderef
grddinild, cdt timp este pdnd ce mergem acasr, pAnd cand trebuie sd ne culcdm,
maitimp sd inceapd concomitent. de a oferi ceva in mod politicos, depflndm*if_E
Deprinderile
ce putem face in acest etc. adresa o rugdminte, deprinderea i3
Deoarece majoritatea activitdlilor ce compun rutina zilnicd vizeazd formarea a pistra ordinea qi disciplina in timpul activitSlilor pot fi incepute epf€tF: h
deprinderilor igienice qi de comportare civilizat6,, iar particularitSlile de vdrsta ale acelagi timp.
copiilor impun strategii adaptate acestora, vom prezenta in cele ce urmeazd modul
de formare a acestor deprinderi. III.l.3. Modalitdli operationale de formare a deprindertbf
111.1.2. Formarea deprinderilor igienice gi de comportare civilizatd in conceperea modalitdlilor de formare a deprinderilor igienico-Eanlterq dE
autoservire gi de comportare civihzatd, educatoarea trebuie sd aibd ln vederc uffitG
Continuarea formdrii deprinderilor igienice gi de comportare civilizatd invd- toarele:
late in familie trebuie sI intre, cu prioritate, in atentia educatoarelor odatd cu intra-
o posibilitdlile psihomotorii ale copiilor;
rea in gr[dini16 a copiilor pregcolari, ca pentru . capacitatea lor de a inlelege mesajele verbale;
formare a deprinderilor, in general. Studiileo decondilie ajuns la activitate
specialitate auintreaga concluzia cl
de
. asigurarea unui caractet predominant dejoc.
vArsta pregcolard este deosebit de potrivitd pentru formarea deprinderilor igienice gi La aceastd vdrst6, activitatea fundamentald fiind jocul, accerltul trebule Fur
de comporta r e civ ilizald. pe imbinarea explica[iei cu demonstralia gi pe exercilii executate in dilbritc aitualll
Pornind de la aceasti idee, considerdm c5, incd de la intrarea copiilor in grd- de joc, create de educatoare, in special in jocurile de rol sau in jocuri enre fevo=
dini1d, trebuie sd-i familiarizdm cu unele componente ale acliunilor ce stau labaza rizeazd reluarea anumitor ac{iuni gi care cer mimarea celor sugerate de text.
formdrii bunelor deprinderi. Un rol deosebit in invdtarea oric5rei deprinderi il are imitalia, lu ineeput
Deprinderea este un complex de acfiuni automatizate avAnd labazd, sisteme copiii inv5{6nd miEcdrile prin imitalie spontand, apoi prin imitalie intetrfionetB,
de legdturi nervoase, temporare, stereotipuri dinamice. Formarea acestor stereoti- Copiii imit6, reproducdnd miEcbrile pe care le vdd la adulli, uneori combinf, tniq.
puri cere, la inceput, multd energie. Executarea migcdrilor necesare unei acliuni, pe cdrile vdzute cu altelc; dc pild[, copilul redd prin imitalie deschiderea robirtetulttl,
care adullii o fac fdr[ efort, cere copiilor o intensd concentrarc Ei un nrarc consum udarea mAinilor qi liccarca cu sdpun, dar introduce un element in plus, bnte dltr
de energie, MAnuirea slpunului, a tacAmurilor, irrrtrrltcarca dili:ritclor picsc rlc ?mbrtr- palme de cdtcvtr ori, lie rlirr plilccrca dc a auzi accl zgonrot, [ic pcntru c[ stro;rii cle
cilmintc sunt, pcntru prci;colarul nric, problcrnc grclc curr,' li solicitil nlenlicr 1i clbrt apd crceitzll tttt itlt .ioc:,

Copiilor din grupele mici li se va demonstra qi explica intregul complex


intdlnirea de diminea 6:
acliuni in ordinea lor fireascd sau atitudinea pe care trebuie sr o adopte in anun
situalii, cuvintele ce trebuie spuse. La nevoie, aceste metode vor fi repetate o ii invald pe copii sd aibd grijd de cei din jur;
toatd grupa de copii, pentru un grup mic sau, dacd este cazul, in mod indivi r oferd ocaziaparticipdrii individuale 9i de grup;
,,Gregelile" se corecteazd pe loc, insd ftri mustrdri, folosindu-se, in general, o creeazd o atmosferd vioaie, entuziastd, prietenoasd pentru toatd ziua;
cierile pentru fiecare acliune realizatd bine. Deqi activitatea in sine nu are o este un pretext pentru stabilirea de reguli qi ritualuri;
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
declarat de joc, forma de desftgurare, precum qi antrenarea verbald qi afecti . oferd ocazii de recunoagtere a valorii personale a fiecIrui copil; 60/96
copiilor trebuie sd producd acestora o satisfactie evidentS. . creeazd situatii de exersare a unor deprinderi importante (a asculta, a vorbi, a
argumenta etc.).
Pentru consolidarea deprinderilor, pot fi iniliate cu copiii diferite sintetiza, a rezolva probleme, a urma indicafii, a lua decizii, a
jocuri didactice, jocuri de migcare, jocuri de jocuri gi intdlnirea de diminealS este un context pedagogic in care se stimuleazi comu-
menea, poate fi folosit un material literar adecvat:
rol, cdntec.ghici
cu text poezii,
povestiri, De nicarea, impirtdqirea sentimentelor qi se sudeazd relaliile dintre cei mici. Pe rdnd,
8/13/2019 Copiii pot asista la scenete jucate in cadrul teatrului de pipuqi, pot participa Educatia Timpurie
copiii sunt - Glava
adugi in centrul atenliei pentru a povesti, a vorbi grupului, a participa la
dramatizdri,la recitarea unor poezii pe roluri. Materialul literar qi jocul au un jocuri 9i activitili colective. Ei se simt importanli qi responsabili pentru cd restul
important mai ales in trezirea interesului copilului pentru deprinderile la care colegilor ii privesc Ai le pun intrebdri.
facereferireinele,iifamiliarizeaz5cudiferiteobiecteqicuatitudiniadecvate.
Lectura dupd imagini este o modalitate ce poate fi folositd cu succes, 111.1.4.2, Facilitsrea comanicdrii in csdrul inthlnirii de diminea\d
special pentru a-i'ajuta pe copii sd compare un comportament dezirabil cu u intfllnirea de dimineald reprezintd o activitate didacticd fundamentatd pe comu-
indezirabil; de exemplu, imaginea unui copil curat gi ingrijit aldturi de imagi nicare, in care fiecare dintre participanli trebuie sd aibi o prezenld activd, ascultAnd
unui copil murdar qi neglijent. Se arati intdi imaginea care reprezintd aspectul Bi comunicAnd idei. Deoarece intdlnirea de diminea{a reprezintdun mediu de interacliune
tiv qi se face o scurtd citire a ei. Se aratd apoi imaginea care surprinde l'1rmalizat,nu intotdeauna participanlii se vor angaja spontan 9i consistent in comu-
negativ gi se provoacd, prin intrebdri gi exclamafii, o atitudine de dezaprobare nicarea ideilor proprii. De aceea, propunem in continuare cdteva solulii de facilitare
de preqcolari.
de ea. Se revine la prima imagine, sco 6ndu-se in evidenld frumuselea, pldcerea 0 comunicdrii cursive, democratice qi consistente in cadrul grupului
care o privim, aprobarea fa 6 de aspectul pozitiv gi indemnul de a-l urma. Y Organizarea grupului de preScolari in cerc. Cercul reprezintd formatia
Imaginile pot fi folosite qi pentru a reprezenta suita de operalii care dc lucru cea mai propice comunic[rii, deoarece:
frcute in cadrul unei deprinderi. Astfel, spdlatul mdinilor poate fi infbligat o dispunerea in cerc a participanlilor permite realizarea contactului vizual
urmdtoarele imagini: copilul in fa{a chiuvetei ddnd drumul la robinetul unde spontan cu fiecare dintre membrii grupului 9i cu propunitorul;
apa, copilul cu sdpunul in mdnd, copilul iqi freaci mdinile fdrd sdpun, copilul o neexistdnd pozilii privilegiate, nu se creeazd tensiuni sau ierarhii informale,
spald de cldbuc cu apa ce curge de la robinet, copilul inchide robinetul, copi care sd ducd la blocaje in comunicare;
se qterge pe mdini. o prezenla propunStorului adult in cadrul formaliei de participanli 9i parti-
Imaginile pot fi folosite gi sub forma unor diafilme sau fotografiirealizate ciparea sa activd la indeplinirea sarcinilor de comunicare reduc din auto-
cdtre educatoare, prin surprinderea unor faze in desfrgurarea unor deprinderi ritatga formala a acestuia, sporind astfel caracterul securizant qi deschis al
prezentarea lor cu ajutorul calculatorului. mediului de comunicare.
Y Utilizarea marcajelor pentru stabilirea locului fiecdrui participant. Pentru
III.t.4. intdlnirea de dimineald evitarea momentelor de agita{ie gi a tensiunilor pe care le poate provoca schim-
barea spontand a locului in timpul comunicirii, cadrul didactic poate opta pentru a
IIL 1.4. I. Vulenlele fo rmutive ale tntdlnirii de dimineald nlarca fiecare loc in cadrul cercului, utilizdnd scdunele, dispuse in cerc sau, mai
Actualul curriculum pentru invI{dmdntul preqcolar include in cadrul acti rudecvat la grupele mici, pernile colorate, cAte una pentru fiecare participant.
tdfilor de dezvoltare personali gi intdlnirea de dimineald, activitate ce nu se Y Prezenla unui facilitator al comunicdrii in persoana unui alt adult care
in inv5ldmdntul tradilional gi, tocmai de aceea, vom oferi cdteva detalii sprijind desfdgurarea secvenfei de comunicare (pirinfii pot fi invitali pe rdnd si
organizarea qi desfdqurarea acesteia. joace acest rol) este utild in special in situalia grupelor nou-formate, care nu
Intdlnirea de dimineald este o activitate planificatd, structurati, care oc stlpAnesc inc[ rutinele intAlnirii de dimineafd sau in cazul grupurilor numeroase de
un loc important in programul zilnic. Cele 20-25 de minute dedicate acestei pregcolari. Facilitatorul se poate poziliona undeva la mijlocul cercului, rolul sdu
vitdli creeazd o atmosferd pozitivd in grupd, antrendnd fiecare membru al acestei iiind de a rezolvs saroinile de comunicare altrturi de copii, amintind in acelagi timp,
Fiecare copil simte nevoia de a fi parte a colectivului qi are responsabilitatea de c6nd este cazul, cerlnfele oarcinii de lucru, regulile de comunicare $i oferind un
contribui la activitilile lui. rnodel de acfiuno,
lt6 111

Y Utilizarea unei marionete, care, transferate de la un participant la celd Frecventarea grddinilei in sine este o experien{d noud pentru cei mai mul{i
reprezintd un instrument ce regleazd comunicarea. Astfel, copiilor li se cere sd dintre copii. Existd multi oameni noi pe care ii intdlnesc qi noi reguli de compor-
vorbeascl pAnd cAnd marioneta nu ajunge la ei sau nu le este inmdnatd de tnment de invdlat. Mai intdi, este important pentru copii sd cunoascd 9i si utilizeze
cadrul didactic ori de cdtre un alt copil. Marionetele pot fi utile gi in cazul in numele persoanelor qi al lucrurilor.
unii copii comunici cu dificultate atunci cdnd se afld in grupuri mai mari. in Piezen{a copiilor la gr[dinifi se poate rcalizatot in cadrul intAlnirii de diminea 6.
acesta ei pot fi incurajali si ii vorbeascd intdi marionetei.
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava in prima zi de grddinild, fiecare copil primeqte un cartonag cu un semn 61/96
Y Utilizarea comunicdrii in perechi. Acesta poate fi un moment in individuai gi numele lui scris pe el. De la inceput li se atrage aten{ia asupra dese-
inaintea comunicdrii de grup. Este util in cazul in care copiii trebuie sd formul nului pentru a-l refine. Pe misurd ce evolueaz5, copiii iqi recunosc cu uqurin 6
un rdspuns mai dificil la o intrebare sau cAnd, la intrebdrile mai personale, desenul gi numele gi pot s6-gi plaseze cartonagul in plicul pentru prezenli.
anticipeazd ci participanlii vor avea refineri in formularea rdspunsului. Se vor folosi aieleaqi semne individuale pentru a marca gi alte spalii gi lucruri
Y Impunerea sau negocierea unor reguli de comunicare democraticd, individuale ale copilului: locul in vestiar, patul, trusele de rechizite etc.
8/13/2019 Educatia Timpurie schimbul
impirtigirea, - Glava
de impresii, este o altd componentd a intdlnirii de
care sd promoveze ascultarea activd gi respectul reciproc.
Exemple: dimineatd.
1. Ne ascultdm unii pe ceilalli. Nu ii intrerupem pe cei1al1i, nu vorbim in fiecare zi, un num6r de copii hot6r6t de grup igi prezinta propriile idei,
atunci cdnd e rdndul nostru. gAnduri, experien{e personale deosebite (de la ce i s-a int6mplat ieri la ce a visat
2. Nu rAdem de ce spun colegii, nu facem comentarii negative la ad ruu r" experienle de cunoagtere ori emolionale a avut). Pe parcursul sdptdm6nii,
celor spuse de colegi. to{i copiii vor trece prin aceastd experienfd. Ea le dd posibilitatea tuturor de a se
3. Fiecare avem dreptul sd vorbim, dar putem alege qi sd nu spunem nim exprima, pe rdnd, gi de a genera subiecte de discufie importante in viala copiilor'
la un moment dat. Acegtia ajung sd se cunoascd mai bine, sd inldture barierele timiditdlii, iar mesajul
Y Utilizarea emblemelor Si a etichetelor cu simboluri Si imagini moti lor ajunge la intregul grup, constituindu-se o atmosferi deschisd' prietenoasd, ce
oontribuie la o bund socializare intre preqcolari.
carepot
Se utiliza
copiii la cu
etichete
le tr[iesc un omoment
simbolistici variat6'.
dat, care
care sd exprime stdri de spirit
sd ilustreze calitdli individuale (ex.: in acelagi timp, impdrtdgirea aclion eazd qi asupra dezvoltdrii capacitdlii de
nscultare a copiilor. intrebdrile gi comentariile fiecdrui participant la disculii permit
albinuld pentru copiii care se dovedesc harnici).
} vorbitorului sd r6spund6, adresdndu-se direct interlocutorului.
Utilizarea rundelor de comunicare, utile atunci cdnd dorim si evocdm
Activitatea de grup urmeazd, in general, perioadei linigtite gi meditative a
mai multe idei pe o temi datd sau cAnd dorim sd antrenlm toli copiii in activi
impdrtagirii. Prin aceastd activitate se urmdreqte determinarea fiecdrui membru al
de comunicare.in caz;u,l rundelor de comunicare, propunltorul este cel care anu
grupului s6 participe activ la jocurile organizate. Jocurile au un caracter noncom-
subiectul situaliei de comunicare qi regula debazd dupd care se va desftqura
petltiv gi propun sircini de naturi cooperantd, care respectd nivelul de dezvoltare qi
de disculii, de exemplu: In continuare, vom vorbi despre ce inseamnd sd fii prieten
interesele fiecdruia.
cu cineva. Vom spune: ,,Sdfii prieten cu cineva inseamnd... " Fiecare copil va spune a:
Noutifile, evenimentele, gtirile zilei,partea finald a intAlnirii de diminealb,
idie. Eu sunt prima Si vom continua tn direclia aceasta (se indicd direclia coffiu- includ un mesaj scris care este afigat in fiecare zi la panoul intdlnirii de dimineald'
nicdrii tn cadrul cercului). Mesajul, imbog5lit cu desene, ii informeazi pe copii despre programul zilei, acti-
vit6li1e ce se vor derula gi leagd noua informalie de experienlele inai vechi.
III. I. 4. 3. Str uctura tntfr lnirilor de dimineald $tirile zilei pot include gi anunfuri care acoperd o varietate de sarcini, cum ar
Forma de chemare la aceastd activitate face apel la creativitatea educatoarei: li: calendarul, vremea de afard, observalii despre anotimpul pe care il parcurgem.
un sunet de clopofel, o sonerie, o anumitd melodie, o scurt6 poezie. l
Copiii pot fi antrena{i in cadrul disculiei de dimineald sd arate unde este scris
Salutul este prima etapd a intdlnirii de dimineatd. Copiii se strdng in cerc cui numele-lunii, numele qi data zilei din sdptimdnd etc. 9i pot chiar pot opera cu ele,
educatoarea pentru a se saluta unul pe altul gi a saluta orice oaspete al grupei. In clacd existd posibilitatea alcituirii unor calendare cu elemente detagabile. In timp, ei
timpul salutului, se folosegte un ton cald, prietenos, copiii adresdndu-se pe nume i
vor marca aminunte de genul: zilple in care venim la grddinild se termind toate cu i,
unul altuia. zilele in care nu venim la grddinild se termind cu d, a doua gi a treia zi a sdptimAnii
Educatoarea se adreseazd mai intdi tuturor copiilor: ,,Bund dimineata, dragi incep cu tn. in cursul intdlnirii de dimineafd, putorn discuta cu toatd grupa despre
copii ", apoi copilului din stAnga: ,,Bund dimineafa, Florin " Salutul se propag[ in lctivitilile pe care ei le pot alege in timpul jocului liber Ei care sunt limitele pe care
cerc, de la stAnga la dreapta, fiecare copil fiind salutat pe nume. Putem constitui rit- trebuie s6 le respecte.
muri simple scanddnd numele copiilor gi betend simultan din palme, Informarea copiilor despre ceea ce tlrmeaz[ si se int6mple mai departe pi
perrnite
oeea ce se egteaptA dc ls ei ii qiutll pe aceqtia s[ se simtd in siguranf[' A

copiilor sd cunoascd dinainte ceea ce se va intdmpla in momentele u Mesajul cadrului didactic cbtre copii va fi introdus in buzunarul inscrip{ionat
inseamnd a determina o trecere lind de la un moment la altul al zilei gi a prev ,,Mesajul zilei".
aparilia situali ilor difi ci le. Panoul va confine qi un buzunar in care se vor plasa file din jurnalul grupei,
Pentru organizarea in bune condilii a intdlnirii de diminea{d, educatoarea completate de cdtre copii sau impreund cu aceqtia, atunci cdnd grupa are un eve-
confecliona un panou cu mai multe buzunare unde va plasa toate materialele niment semnificativ sau la sfdrgit de sdptdm6nd ori de proiect, pentru a construi
sare. Panoul ar putea avea urmltoarea structurd:
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava istoria grupului. 62/96
Buzunarul pentru calendarul naturii 9i pentru meteo va conline cartonaqe cu
lunile anului, zilele sdptdmAnii, cifre, elemente detaqabile cu aspecte din natur6.
plimb[ri,
spectacole, excursii. zilei" va
conline anunfuri despre aniversdri,
8/13/2019
Par&6q&
tm*&lmirea Se Stm Fnee?,e
Buzunarul
v izite,
,,Evenimentele
Educatia Timpurie - Glava
111.1.4.4. Posibile scenarii pentru tntdlnirea de dimineayd

ScnNaRrur- I

Salutul
La semnalul dat, copiii se adund in cerc cu educatoarea pentru a se saluta. Ei
primesc medalioane cu legume gi fructe. Educatoarea salutd: ,,Btutd dimineafa, legu-
melor qi fructelor Bine ali venit la grddinil6 "
pagi
Pe o melodie cunoscutd, de la st$nga spre dreapta, cflte un copil vine in
de dans in mijlocul cercului gi se prezintS. Exemplu: ,,Eu sunt mdrul. Sunt un fruct
gustos, am culoarea roqie qi vi dau multe vitamine" sau ,,Eu sunt strugurele. Am
boabe galbene, dulci qi foarte aromate. Sunt bun qi pentru compot, 9i pentru suc,
dar imi std bine gi in fructiera de pe masa voastr[". Dupd ce se prezintd, fiecare
copil se intoarce la locul lui in cerc ai salutd fructul sau leguma care urrneazi sd se
prezinte.

impdrtdsirea
La centrul tematic se gdsesc legume gi fructe personificate, redAnd diferite
cmolii. Patru, cinci copii sunt incurajafi s6-9i aleagi fructul sau leguma care
reprezintd cel mai bine ce simt ei in acest vor motiva starea lor
moment. intrebdri.
ii va asculta 9i le va putea adresa Copiii
sufleteascS, iar grupa

Activitatea de grup
Activitate lingvistici: ,,Legumelor gi fructelor le place sd fie alintate."
Fiecare denumegte fructul sau leguma de pe medalion 9i apoi o alinld (mdr'
mdrul); apoi copiii vor fi incurajati si alcdtuiasci propozifii cu aceste cuvinte.
in buzunarul pentru saluturi se vor gbsi atdt salutul folosit in ziua
Joc de atenfie: ,,Cogul ruPt"
cAt gi saluturile confectionate de la inceputul anului gcolar pdnd in
Copiii stau pe sclunele. Conducitorul jocului (la inceput educatoarea) se
respectiv.
migcl in cerc, troce prin fafa copiilor gi spune: ,,M[ duc la piafn cu un coq s[
Cartelele cu numele copiilor penffu realizarea prezentei, dar 9i pentru a
cumpEr o par[", COpitul care are medalionul cu para porne$te dupl conducdtorul
absenlii de la aceastI intdlnire vor fi plasate in cele dou[ buzunare marcate jocuiui contlnut p€rmanent mersul in cerc. Jocul continud astfel ptnl c6nd
,,Prezenti" gi,,Absenti" carl.fl tat

se ridicd tofi copiii. conducitorul exclamd: ,,S-a rupt cogul " La auzll Joc de migcare: ,r$arPele"
cuvinte, fiecare copil, inclusiv conducdtoruljocului, sb repede sd ocupe un copiii, impreund cu educatoarea, formeazS prin ingiruire un garpe. Ei se vor
copilul care rdmdne in picioare devine noul conducdtor al jocului.
deplasa in diferite moduri gi ritmuri: in cerc, mergdnd intr-un ritm lent; gerpuit,
agezdndu-se gi ridicdndu-se la fiecare pas; in cerc, cu bralele intinse qi pe vdrfuri; in
$tirea zilei
Se identificb denumirea zilei din sdptdm6ni in care are loc activitatea gi fbrmd de melc, {opdind iute pe vdrfuri. Educatoarea va fi la inceput conducdtorul
calendaristicS. Copiii fac aprecieri despre starea vremii. in continuare sunt anu pirului, iar migcirile vor fi asociate unor incantalii ritmice adecvate, cum ar fi: ,,In
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
activitdlile din ziua respectivi. cerc mergem incet, incet/$erpuit ne deplasdm/Sus gi jos noi ne miqc[m/Melcul iute
63/96
llformdm".
ScnNlRrur,2
$tirile zilei
Salutal Un personaj de la teatrul de pdpugi anunld gtirile zilei: aniversarea zilei de
8/13/2019 Chemarea la intdlnirea de dimineald se face prin versurile: Educatia Timpurie - Glava
na$tere a unui coleg, sarcini pentru stabilirea vremii, plimbarea ce urmeazl sd o
,, Dimineala ne-am trezit,
efectueze copiii, activitdlile ce vor urrna.
La grddiniyd am yenit.
In cerc sd ne adundm,
ScBNaRtur- 3
Cu tolii sd salutdm. "
Copiii se adund in cerc qi se salutd. Educatoarea saluti copilul din stAnga ei
acesta ii rdspunde la salut, apoi se intoarce spre colegul din stdng-a qi repetd satutul Salutul
Se procedeazl in acest mod pdnd c6nd toli copiii se sil.rta. La intrarea in sala de grup6, fiecare copil prime$te un ecuson pe care este
desenat soarele, luna, o planetS, o stelu 6 etc. Copiii se adund in cerc la auzul ver-
Prezenla surilor cunoscute:
Fie.cale c-opil.iqi alege cartonagul cu semnur individual gi numele qiil
pe panoul ,,Intdlnirii de diminealr", in buzunarul destinat copiilor prezenli.
p ,,Credem cd salutul
h <Bund diminealat
catoarea impreund cu copiii constatd ce copii absenteazd gi pliseazi cartonaqele Ne-aduce-un strop de voioqie
buzunarul destinat copiilor absenli.
$i face pldcutd viala.
"
Copilul care poartd ecusonul cu soarele trece in centrul cercului qi salutb
impdrtdsirea
fiecare corp ceresc. ,,Bund dimineala, planetd Saturn " Planeta ii rdspunde: ,,Bund,
Se poartd o disculie despre prietenie, apoi fiecare copil primegte o coald
diminea{a, Soare " Se continud salutul, de la stdnga la dreapta, cu toli copiii.
h6rtie 9i creioane colorate gi il va desena pe cel mai bun prieten al lui. patru-cincii
-d.
copii vor povesti grupei pe cine au desenat qi vor motivu .e le este cel mai buq
prieten. impdrtdsirea
Pe o masd se g[sesc cartonage cu emoticoane (soare vesel, trist, firrios, speriat)'
Iocuri tn grup Fiecare copil igi alege cartonaqul care redd cel mai bine starea lui sufleteascS, iar un

Joc pentru cunoaptere numir de patru copii motiveazd alegerea ftcutd.


Daci in grupi sunt copii nou-inscrigi, in primele zile se vor organiza jocuri Copiii sunt agezali in semicerc, cu spatele la centrul tematic. La o distan 6
pentru cunoa$tere. copiii se aduni in cerc ai se agazd pe scdunele.-Ed.r.uiour.a ,Je 2-3metri de centrul tematic, se agazi o navd cosmic[ ce a fost confecfionat[ de
incepe jocul, spundnd: ,,Pe mine md cheam6... qi stau langd..." (nurnind copilul copii in cadrul proiectului ,,Din tainele universului", din cutii mari de carton,
din'dreapta). Fiecare copil iqi spune numele gi preciz.ura-nu-.ie copilului din imbricate in staniol, suprapuse; cu un spaliu in spate care si permitd accesul
dreapta, pe care deja l-a atzit.Laun al doilea tur se adaugi o calitate sau o stare de
copiilor in nav6.
spirit, un sentiment, de exemplu: ,,Mdnumesc... qi gtiu sd c6nt/gi sunt fericit, iartu
Pe r6nd, c6te un copil intr6 in nava cosmicd 9i spune celorlalli ce vede pe
te numegti... gi gtii sd cdnfi/qi egti fericit".
f'ereastra navei (globul pdmdntesc, soarele, luna etc.). Grupa ii va adresa intrebdri
In zilele urmitoare, jocul poate continua complicdndu-se sarcina prin pre-
cizarea de c[tre fiecare copil a numelor ceror doi copiil6ngd care std. legate de oele relatate.

_ Dupi ce copiii-se cunoso, se pot organizajocurile: ,,Ghici oino te-a strigat",


,,Deschide-fi urechca bine", in care au sarcina de a-gi recunoalte colegll dlpa vice,
l r23

Jocari de grup scrierea datei, a lunii gi a$ezarca imaginilor la tabloul naturii. Dupd aceea se /olt:
Ce gtii despre... tealiza mullumirea; {ecare copil ii va mulqumi celui care a realizat o anun]m
Copiii fac cunoqtinld cu globul pdmAntesc qi cu Soarele. Educatoarea EarcinS, de exemplu: ,,ii mulgumim Rominei pentru cd a udat florile" sarr,,ii mullurlm
sd afle ce gtiu copiii despre planeta Pdmdnt gi despre steaua numitd Soare. lui Sorin pentru cd a fbcut ordine la jucdrii".
Joc muzical: rrUniversul"
Pe o melodie cunoscutd, copiii cdnt6: Noutd1ile zilei
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava ,,De mdnule ne ludm, Se pot anunla activitdlile care se vor desftgura in acea zi sau ceea ca vo.r. 64/96
eopiii sd realizeze. int6lnirea de dimineald se va incheia prin recitarea unei p)e
r
Cercul mare il formdm.
Soarele-i el cu noi; lnteresante sau fredonarea unui cdntecel.
Si
Haideyi sd-l aplauddm. "
Pe primele doud versuri, copiii merg in cerc, pe ritmul melodiei. Pe ulti
8/13/2019 doud versuri, copiii se opresc Ai il aplaud[ pe copilul care poartd in piept sim Educatia111.1.4.5.
Timpurie Tipuri -deGlava
activitdli utile tn desfdsurarea fufilnirii de dimineuld.
corpului ceresc men{ionat qi care trece in mijlocul cercului. Jocul se repeti pdnd Existi mai multe posibilitdli prin care intdlnirile de dimineala prind conrYr'
epuizeazS. to ate corpuril e cere gti simbol izate. Acestea se pot desfdqura nu doar prin conversalii, ci gi prin activitdli muriaat?'
desen, gimnastic5, jocuri matematice etc., toate acestea ducAnd la reuqita activ,lta;
$tirile zilei fllor pe domenii experienliale sau a activitdlilor integrate desftqurate de cLoruI pe
Jocul ooDetectivii" biau.ii. cu copiii. iatd cAteva idei pentru intdlnirea de dimineald, care suft
Trei copii vor fi detectivi. Ei vor trece pe la fiecare centru de invdlare ( placul celor mici:
de stimulare), vor observa ce materiale noi au ap5rut gi vor prezenta grupei
de
tdflle. Copiii vor putea adresa intrebdri referitoare la cele relatate de cdtre de a. Sugestii de jocuri pentru activitifile de grup (Jocuri qi activitlfi
acest educatoarea programul jocul in qi
In
deosebitdcontext,
pentru munca zilnicd, anunld zilei, ori pe
in activitatea independentd oferind
ariile o
de stimul lu tocunoa$tere
l. Dacd in grupd
intercunoagtere)
sunt copii nou-inscrigi, unul din jocurile pentru intillfrte-a
Ce climineald care sd ii ajute pe copii sd relind mai ugor numele colegilor este ufma,
ScnxaRrul 4 tolul: copiii sunt agezafi intr-un cerc inchis alSturi de educatoare. Aceasta db st4nut
JOeului ipun6nd: ,,Numele meu este..., in stdnga mea se afld..., iar in dr?aPta
Salutul Fefl..." Jocul continud pdnd la ultimul copil din cerc.
Copiii impreuni cu educatoarea vor ft aqeza[i in semicerc pe covor qi, 2. Joc de cunoagtere:,,Eu sunt... qiazimd simt..."
dreapta spre stdnga, se vor saluta dupd regula: fiecare copil saluti intregul Fiecare igi spune numele, impreuni cu un adjectiv care incepe cu iniliala
apoi igi salutd colegii din stdnga gi din dreapta: ,,Bund diminea{a, copii, bund nttrnelui gi care il iaracteizeazd sau ar dori s6-l caracterizeze. La reluarea josrrlui,
neafa, Vl6du , bund dimineala, Gabi". llecare igi spune numele, indicAnd un lucru sau o acfiune pldcutd lui, care ince/e.
c]
lniliala numelui sau propundtorul strigd numele copilului din stdnga, al sdu Sr,al
Impdrtdsireu celtri din dreapta. De fiecare datd cdnd igi aude strigat numele, purtdtorul nun4elul
Se dezvoltd un dialog cu copiii in legltur[ cu ce au fbcut ieri dupd te ridicd in picioare gi se agazd imediat inapoi.
plecat de la grddinitd sau se vor spune poveqti. 3. Joc de cunoagtere: ,,Mingea care se rostogolegte"
Cel care are mingea strig[ pe nume un coleg gi iostogolegte mingea sp/e el'
Activitatea de grup se va realiza pe marginea tabelului responsabilitdli Eel care primegte mingea alege un alt coleg, il strigd gi rostogolegte mingea sPre
un panou care poate fr rcalizat in diferite forme, a$ezat pe perete in sala de Bl, Variantd: cel care are mingea o rostogoleqte spre un coleg, il strig[ pe nume-$l
ll
'.)'
Acest panou va conline numele fiecdrui copil qi o imagine prin care va fi :pune un lucru pe care ii place s6-l facd (de exemplu: ,,Mihai, imi place sd inot'
zentatd responsabilitatea pe care o are'in grupi (si ude florile, sI imparti 4. Joc de cunoaqtere: ,,Cu cine ai fbcut cunoqtin{d"
nele, sd arunjeze c[r]ile etc.). Fiecare copil va executa sarcina pe care o are; Copiii se deplaseazi in direcfii opuse, pe conturul a doud cercuri concentrrlcel
exemplu, cel care va avea de udat florile le va uda, cel care va avea de fdcut flecrrrc cerc avand acela$i numdr de participanli. La semnal, copiii se opreQc $r
la jucdrii va face curat qi aga mai departe, pdnd c6nd tofi copiii igi vor funnt:az[ perechi, ln ficcare pereche, cei doi copii iqi spun numele mic. Dupi &ova'
indeplinit sarcinile, Educatoarea va interveni acolo unde osto nevoie gi le va Fei rcpetIri, in cadrul seevenfei ,,imp[rt[girea", fiecare participant spune g/uPel
spri,,jin mai ales acelora care au de indeplinit saroini pufin mal dificile, cum Eunrele colegilor ou carc 8-6 lnt8lnit, t25

5. Joc de autocunoa$tere: ,,Surpriza" colegii veseli din ziua respectiv6' Dacd toate acestea au avut
Copiii sunt agezali in cerc. in mijlocul cercului se pune o cutie gi li se noud incolonare a copiilor in dreptul celor trei cartona$e cu
copiilor ci in ea se afl[ un obiect special. Cutia confine, de fapt, o oglindi. Fi r ezultat, putem repeta j ocul.
copil este invitat s5 vadd acel lucru secret, apoi este rugat sd spund grupului ce
vdzut, fLrd sd facd explicit menfiune la propria persoand. Se va insista pe 3. Joc ,,Bomboana plimbdrea 5": copiii sunt aqezali in cergi f
trisiturilor frzice. pornegte o cutiuld cu bomboane gen M&M; fiecare copil ia unr ll
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
6. Joc de cunoagtere: ,,Ecoul" urmbtorului coleg care face acelagi lucru' CAnd cutia goliti a 65/96
O persoand igi spune numele gi face un gest in acelagi timp. Numele gi fiecare copil trebuie si spund despre el atdtea lucruri care ii plac c6tc
nea sunt repetate de fiecare din participan{i, pe rdnd, pdnd cdnd se face un tur complet.l
7. Jocuri de asociere cu numele:
imi place numele pe care il am pentru cd...
4. in ceea ce privegte dezvoltarea emolionald a copiilor, un
care copiii igi pot exprima emoliile este urmitorul: copiii sunt
8/13/2019 Nu imi place numele pe care il am pentru cd... Educatia
mdsuldTimpurie - Glava
in mijlocul cercului se afl6 niqte cartonaqe cu emotlcoane cc
Mi-ar pldcea sd mdfi chemat... pentru cd... rite triiri emofionale. Fiecare copil alege un cartonaq qi explici alegerel
Pdrinlii mi-au pus acest nume pentru cd...
8. Se pot purta disculii cu copiii pe diverse teme, cum ar fi: ,,Ce este 5. Un alt joc legat de dezvoltarea emolionald este ca fiecare 0C
prieten?" Copiii primesc o coald de hdrtie, iar dupd ce au definit prietenia il
measci o figi cu cdteva emoticoane (vesel, trist, furios etc.). Ei trebulg
desena pe cel mai bun prieten al lor.
aceste fe e, apoi, in spaliul de jos al fiqei, unde se afld trei cercuri, trObUld
9. ,,Recunoagte colinda": educatoarea fredoneazd. cu la, la, la cdteva coli neze chipul lor: in primul cerc a$a cum s-au simlit ieri, in al doilea corc Altt#
iar copiii trebuie sd ghiceascd despre ce colindd este vorba gi sd intoneze o s
aratd cum se simt ei azi, iar in al treilea cerc chipul lor aga cum cred C[ lC Vd
din aceasta.
malne.

1 l. ,,Scrisoare
10. pentru
Le putem cere Mog Nicolae"
copiilor realizatdprin
sd reconstituie din bucdfi desenului.
imaginiintermediul pe marginea
c.Activiti(idecontinuareapropozifiilorcuinceputdat
diferite teme (gen puzzle).
Activit6lile de continuare a piopozi{iilor cu inceput dat sunt cfiolentg Hl
situaliile de iniroducere a unor subiecte noi, cdnd prin intermediul inceputttlUl'&*
b. Sugestii de jocuri pentru secven{a ooimpirtigirea"
se impune un anumit model gi/sau tip de comunicare.
1. Joc ,,Paseazd zdmbetul". Copiii sunt agezali pe scd- PPEI'lIU
Exemple de propozilii pe teme diferite:
unele (sau pe jos) gi se prefac supdrafi. Dintr-odatI, pe fala PENTPU
. Prietenia ESti prieten cu cineva atunci cdnd...
primului copil apare ca prin farmec un zdmbet; acesta il zAueer
paseazd, urmdtorului copil; aga se procedeazdpdnd ce toli ajung
Cdnd eSti prieten cu cineva, atunci...
Cdnd te cerli cu un prieten, te simli...
sI zdmbeascd. O altd variantd a jocului este cea in care copiii
De ziua unui prieten...
spun: ,,Ceea ce md face sd zdmbesc este..." La sfdrgit copiii pot
primi insigne cum e cea din desen.
' Sentimentele mele Suntfericit atunci cdnd...
Sunt dezamdgit atunci cdnd...
2. Joc de dezvoltare socio-emofionald: ,,Maqina de spdlat"
Jocul poate ft organizat in zilele posomor6te sau in zilele in care copiii sunt Mi-e teamd de...
tensiona{i din diverse motive (iminenla unei serbdri, a unui concurs etc.). Pe un Sunt speriat atunci cdnd...
panou sau in locuri diferite din sala de grupd vom a$eza trei cartonage rotunde pe Md infurii atunci cdnd...
care am desenat: o fald, zatmbitoare, o falb tristd, o fa16 care plAnge cu lacrimi. Copiii se Simt cd sunt important tn grupd cdnd..'
vor incolona in dreptul cartonagului care exprimd cel mai bine starea lor emolionall
. GAndurile mele Cred cd md pricep La...
din acel moment. Copiii care s-au a$ezat ldngd fala zdmbitoare sunt cei care vor
alcbtui ,,magina de spilat". ,nHainele" sunt copiii care s-au lncolonat in dreptul fetei Cred cd mi-ar pldcea...
triste sau care pl6nge. copiii care formeazr magina de spdlat sc aqnztl pe doui Cred cd am sd incerc sd..,
rdnduri, fafi in faf6. ,,Hainele" vor trece una c6te una printre ei qi vor t"i atinse de Cred cd sunt un prieten hun pentru cd.,,

,,paletele" maqinii (mainile copiilor), primind un sfat, o m&nggl€r€, o cpreciere de la

. Preocupirile mele AS vrea sd invdy sd... e. Sugestii pentru debutul intAlnirii de dimineati
imi place sd ascult... . infiecare dimineald,
imi place sd vdd... S-avem gdndul bun pe fald. (trecem palmele peste fa{[)
Culoarea mea preferatd este... pentru cd... Cdtre soare sd privim, (desfacem bra{ele in form6 de
Aq vrea ca impreund cufamilia sd... Iubire sd ddruim, (str6ngem brafele spre piept gi apol

AS vrea cafratele meu/sora mea sd... De gdnd rdu sd ne ferim, (mdna alungd gdndul r[u)
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava Pentru ce imi place/mi-ar pldcea sd am un S-adundm doar bucurie (strAngem bralele spre piept qi apol 66/96
sau o sord... $i-n lume s-o rdspdndim (sdrim in sus cu brafele
orisice copil,
$i-atunci
. Dorinfele mele Dacd aSfi un animal... mi-ar pldcea sdfiu... pentru cd... infiecare dimineald,
Dacd aSfi ofloare... mi-ar pldcea sdfiu... pentru cd... Are gdndul bun pe fald (trecem palmele peste fa{[)
8/13/2019 Dacd aS putea schimba un lucru in lume, acesta ar.fi... i Educatia Timpurie - Glava
Dacd arJi sd-mi pun trei dorinle, acestea ar.fr... pentru cd... . Bund dimineaya, cer frumos (ridic[m m6na spre cer)
Bund dimineala, soqre luminos (mdinile sub formd de cerc

d. Activitifi de comunicare pe baza imaginilor Bund dimineala, micule vdnt,


Care-alergi pe pdmdnt (imitim migcarea v6ntului cu
Imaginea poate fi utilizati ca factor evocator pentru gAndurile, trdirile e
Bund diminea[a, copaci tnflorili (mdinile arati coroana rotund6"
fionale, experienlele de viali 9i de cunoagtere ale copiilor. in activitSlile derulate
intAlnirea de dimineatd, igi gdsesc utilitate cdteva tipuri de imagini: fotografii Bund dimineaYa, (bra{ele lateral pentru zbor - plsld,
pdsdrele mari Si mici in fa[6 - pdsdri mici)
instantanee din realitate, cu qi ftrd personaje umane, imagini fdrd detalii, imag
Bund dimineala, pietre tari (palmele bat podeaua) ,
care ilustreazd emolii qi comportamente diverse.
Propunem in continuare exemple de utilizare a imaginilor: Bund dimineala, (la animale mici sh6m ghemuit, l{ ?,r
animale mici qi mari sirim in sus).
Activitotea 1. Copiii sunt aqezali in cerc qi primesc cdte o imagine. Pe rAnd,
er spun:
Acesta este jetonul meu, imi aminteSte de...
Acesta este jetonul meu, mdface sd md simt... lll.2. TnnNzlllttr
Acesta este jetonul meu, in legdturd cu aceastd imagine ag vrea sd spun...
Acesta este jetonul meu, aceastd imagine este importantd pentru Tranziliile sunt activitSli de scurtd durata care fac trecerea dc h
deoarece... activitdtile de inv[{are, de la momentele de invdlare structurati la oelO dG
Activitatea 2. Participanlii sunt impdrlili in grupe de cdte 5-6, iar in diverse momente ale zilei. ' '\(
grupd primeqte un numdr dublu de carduri fal6 de numdrul participanfilor. Se Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variazd foartO fi*
qi cadrulut
grupului sd aleagd cdte o imagine semnificativd pentru fiecare dintre membrii sdi funclie vdrsta copilului,
Se continud ca la activitatea l. in acestdesens, ele pot
contextul
lua forma momentului
unei activitdli calitSlile
desfrqurate in mers ritmatt t
dlffi
activiti{i ce se desfbgoari pe muzicd sau in ritmul dat de recitarea unei
sau a unei fr6mant6ri de limb6, a unui joc cu text 9i cdnt cu anumitc
Exemple de activitlli de discutare a imaginilor care exprimd emolii:
Activitatea 1. Fiecare copil primeqte un card. Pe rdnd, fiecare compl cunoscute deja de copiii etc.
una din propoziliile:
Omul acesta este...
Omul acesta se simte aqa pentru cd..,
Activitatea 2, Aceeaqi imagine este trecut[ de la un participant la celilalt,
fiecare incercdnd sI alc[tuiascd o mic6 povestire care str includd persona.jele ilus.
trate gi starea lor de spirit,

t28 t29

Resurse utile in desfigurarea tranziliilor Ghild cautd-un cartof


$i se-aude : groh-groh-groh Cdntd de rdsund nltcu',
a. Migcarea este esenliald pentru cre$terea copiilor. impreund cu educa Cdntd-ntruna: cucu,
rea, ei pot face gimnasticd de inviorare pe urmdtoarele versuri: Sus, pe gardul lui bunicu',
Un crestat cu pene roSii Pupdza rdde de cuc
,,Imi inclin spre umdr capul, Calul bate din picioare Strigd tare : cucuriguuuuuuuuuuuu $i se-aude: pu-pu-pup
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
Ca girafa md-ncovoi Ca Si cum ar vrea sd zboare. 67/96
$i-ntr-o parte Si tn alta: $i eu bat gi nici nu-mi pasd: O gdind s-a ouat ,Ssssssssssss s Gdscanull
Unu-doi, unu-doi. Cinc i-Sas e, c inci-S as e Lduddndu-se : cotcodac Sdsdie Si nuJi dd pace
,Sss/ Sss/
intind bralele fnfa1d Md inalq ca un cocor, Ghem de puf, alb-maroniu,
Plfinge-ntruna: piu, piu, piu Mdrrrr
8/13/2019 Ca o caracatild. Cresc Si ziua, cresc Si noaptea. Educatia Timpurie - Glava Se supdrd Azor,
Fd ca mine dacd vrei: AS putea ca el sd zbor: Mdrdind incetisor:
Un-doi-trei, un-doi-trei. $as e-Sapte, S ase-E apte Un curcan se plimbd mdndru, Mdrrr Mdrrr
Lduddndu-Si coada: glu-glu
inapoi cdnd Ie intind, Mlddios ca o pisicd, Zzzzzum Albinele i
Parcd-s gdscd gdfaind. Cdci tmi place sdfac sport Doud mdye se certau Zumzdie pornind la
Bralele rdstoarnd gardul : $i-am sd cresc inalt Si suplu, $i se-aude: miau, miau, miau Zzzzum Zzzzum
Trei-patru, trei-patru. $apte-opt, Sapte-opt
Azor luptd c-un ciolan $SSS Se-aude o coasd

Mai dibaci sunt ca maimula Md trezesc de dimineald, Latr d-ntrun a : ham- ham -ham Jos tn iarba de mdtase.
Ce se dd pe creangd hula. Md spdl repejor pe fald Srr^l/^$w/
Suntem veseli Si voinici: $jfug la tnviorare $oarecele-i mare prinl,
P atru-cinci, patru-cinci. Indemnat de mdndrul soare. " Rdde de motan: chil, chil I/Ajiil P orneste vdntul
Mdndndfrunza din cdraru
b. Iatd alte versuri pentru gimnastica de inviorare: O cioard croncdne: cra-cra vdjjjj vajjjj "
Nu Stiu, Doamne, ce o vrea
,,Dacd vreau sd cresc voinic, intind bralele sd zbor.
Fac gimnasticd de mic. Toatdlumeaeamea, d. Copiilor le plac jocurile de cuvinte, agadar versurile din folclorul
Merg in pas alergdtor, Cdnd m-aSez jos la podea. nu sunt de neglijat: ,4
Sar apoi tntr-un picior, Asta-i doar un inceput,
" . noud, lund noud, . tica, tica,
Md opresc, respir ugor, Ia privili cdt am crescut ,,Lund
taie pdinea-n doud, ,,Tica,
mi-a mdncat pisica
c. Pentru insugirea corectd a onomatopeelor se pot selecta gi recita sd ne dai Si noud, toatd mdncdrica
din urmdtoarele versuri: mie.iumdtate, Si m-am dus la Scoald
lie jumdtate, cu burtica goald. "
Rala lunecd pe lac
,, Lupul pe iezi prdnz ti fdcu s-avem sdndtate,
$i se-aude: mac, mac, mac $i a sfdrSit cu un a-u-u-u-u-u ... .. pe masd bucate,
suflete curate
Gdsca zice altceva: Sus pedeal, nu Stiu de ce,
Ghi-ga-ga ga-ga-ga Capra strigd be-he-he . ,,Unu, doi - numdrali ca noi,
Si
Trel, patru, cinci - ia venili aici
Ursul vine-nceliqor Vaca vlne-acasd aeu' $ase, Sapte - mergem mai departe,
Vorhind singur: mo1 mor, mor De la poartd sttlgd: muuuuttuuuuu Qpt, noud, zece - nimeni nu ne-nlrecel"
l?n r I r .'rofll

iile linigtitoare sunt de mare folos inaintea inceperii activitdli Ne jucdm, ne jucdm Cdnd pumniSorii au obosit,
Cu pumniSorii noi ne jucdm. Copilasii au adormit."

fr3e.1 ca un cuvdnl (migcdm degetele rdsfirate de la o mdnd) f. Frimdntdri de limbd, structuri ritmate qi num[rdtori pentru captarea aten-
gdnd (mipclm mdna pe l6ngi cap)
fiei copiilor in timpul jocurilor gi al activitdtilor din gridinilS.
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
ilclna tace (bat in masd cu pumnigorii, ascund pumniqorii) 68/96
ac desface (ambele m6ini cu degetele desftcute) F raclac
gus sd zbori, cref-Flef-slculef
tltle pocnitori
de lrei ori " (pocnim de trei ori din degete, s6rim in sus) Ursuleful FIef
8/13/2019 Educatia Timpurie
Ursu-Le - ,Glava
9i Ursu-Fle Ursu-Le gi Ursu-Fle{
(liniqtitor): Cei doi urqi cu p6rul cre{, Au m6ncare-n sdcule
Vor si prindi peqte-n lac: Ursu-Lef a scos budinci
lll gdrdulel (m6na stdngi cu degetele desfrcute) Dar de ce pl6ngi, Ursu-Fle{? Ursu-Fle a scos vreq cinci
Mieunica (ardt[torul 9i mijlociul de la mdna dreaptd merg pe gard) - Eu n-am prins decdt un rac Oui fierte qi fierbinti.
mlau, miau, miau, (mieunat languros, merge pe gard) -
F mandarini-plastilini F clin-preling
ehll, ehiS, ch4. (trece repede pe gard)
farfurii-felii vf,nt-sunt

bum, bum, bum (fiecare deget se inchide c6nd vine uriagul)


Patru urqi de plastilini Clinchetele
gdrdulelul
Patru urgi de plastilind Cling, cling, cling,
tlne,un piticul (ardtitorul de la m6na dreapti" chipul desenat)
Au gSsit o mandarind Cling, cling, cling,
aldta de micuq (indoi ardtltorul de la m6na dreapti)
$i-au tiiat patru felii Clinchetele se preling
€lqc, c:ioc, cioc (ciocinesc fiecare deget care se ridicb)
$i le-au pus in farfurii. Sus pe nori, jos pe vdnt
$i pe toate cdte sunt.
Cling, cling, cling,
B-E€ETE $I DE MAINI
Se-nt6lnesc Ai se unesc
tte,lucdm Ne jucdm, ne jucdm intr-un cdnt sdrbdtoresc.
ne jucdm. ne jucdm.
mare noia obosit,
mdre Cu
Cdndinelarul noia obosit,
inelarul
.t $l tu,tit. Mititelul a Si sosit. F piu-9tiu
L ton-telefon puigori-gtrlbiori
*iffim, ne,lucdm Ne jucdm, ne jucdm
Efltreffin,rul noi ne jucdm. Cu mititelul noi ne jucdm, Puiqorii
J0r, tdr- 6r
Waramtttrulu obosit, Cdnd mititelul a obosit, Sund telefonul, Piu, piu, piu,
*&tut €t {i r(,rir. Palmele au Si sosit. Las televizorul. Doar atdta qtiu
Alerg la telefon, Micutii puigori,
EJrc€rt, ne,lucdm Ne jucdm, ne jucdm
Dar nu mai are ton. Albi gigilbiori.
fuegleetal nol neiucdm. Cu palmele noi ne jucdm,

W mt\loc:lul
Fi#uta a obosit,
glsoslt' Cdnd palmele
Pumnlgorll au au obosit,
gl tta,tit,
l

F vin-senino D tic-tac - tac Foaie verde lemn uscat,


bitaie-v6nitaie, bine-mine Spune-mi, te rog, ce ai gustat?
nas-rimas Ca la mai,
Ceasul Balonul ugor pluteqte Ca la plai,
Accidentele Tic-tac, tic-tac, $i la tine se opre$te. Ca la dinte, dinfelag,
Accidentele nu vin, Ziua,noaptea nu mai tac; Ieqi afard, iefurag
Niciodatd din senin, Mititel imi pare bine, Noi cu tolii am lucrat
La sunet de clopofel,
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
Niciodatd din bdtaie Se ia lumea dupd mine. $i lucrul am terminat,
Jocu-ncepe, 'atenfi la el
69/96
Nu scapi fEr-o vdnitaie. Bucurogi si ne-nvArtim,
Pentru cd qtim si muncim.
Fugi pe scdri gi cazi in nas; Foaie verde de cicoare,
Vezi din el ce-a mai rdmas? Spune, ce-i aceasta oare?
Frunzulifd, foaie lat[,
Hai sd punem tofi odati
8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava Foaie verde, foaie-aleas6,
F ga-striga F rifoi.zlvoi 56 facem ordine prin clasi
Floare-albastrd la fereastrd,
rea-ia siturat-uscat
Spune, din povestea noastrd,
Cine-i bun qi cine-i rdu? Cine corect va juca
GAsca Rafele Bulina va cdpdtat.
Cu cine sd semdn eu?
Gdscd, g6sc5, ga, ga, ga Doud ra{e gi-un rdfoi
Ce tot strigi, nu mai striga Au zburat pdnd-n zdvoi, Noi ne invdrtim Roata vremii se-nv6rtegte,
Cd te-aude vulpea rea Pentru cd s-au siturat Pdni obosim; Fiecare se gdndegte,
$i-o s[ vini sd te ia De cote qi praf uscat. Hai sd ne oprim un pic: Apoi spune cu glas tare
Sanda ne-aduce un plic Ce va fi cAnd va fi mare
F frumos-jos F gugi-mituqi
socotesc-incilzesc jos-gustos Greqeala ai indreptat, Un ticfune qi-un cdrbune,
Egti copilul liudat Toate cele spuse-s bune.
Soarele Gtrinupa
Am o coronitd Tic-tac, tic-tac,
Soare, soare, domn
-Lacl.i';i dailumindjos? frumos, Gdinuga umple guga
Cu tot meiul de pe jos
Care e miculi; Priveqte-md: spune, ce fac?
Cu ea o gitesc
Nu qtiu,eu nu socotesc $i-n cuibar pentru mdtuga
-Pe cdti mdngdi gi-ncdlzesc Face-un ou gustos.
Pe fata ce-o iubesc. Copac mare,
Copac mic,
Cdt ai zice,,lJn, doi, trei", Hai sd mai jucdm un pic
) mici-floricici F oarba-roaba Sari ugor intr-un picior. $i sd-mi spui
vorbeasci-zimbeasci ea-colea $i-apoi iar la ,,un, doi, trei", Pentru cd-mi placi
Treci la locul tiu, de vrei Dimineala, tu ce faci?
Sora mea Baba oarba
Hai cu tofii impreunl Capra noastrd minunati
Am o sord mic6, mic[, Baba, baba-oarba A avut trei iezi odatd,
Sdjucdm cu voie bun6,
Gura ei, o floricicd; Unde-fi este roaba? Doi din ei n-au ascultat.
Lanlul mare sd formdm
Ea nu gtie sE vorbeascd, Roaba ici-colea, Cine-i cel ce i-a mdncat?
$i frumos sd ne-aranjim
$tie numai s[ zAmbeascd. Ia-te dup[ ea.

lla 135

F dezvoltarea capacitSlilor gi atitudinilor de inv6{are,


Datele ob{inute trebuie analizate in interrelalie,
lului este un proces global, unitar.
CAPITOTUL IV Evaluarea in invdlbmdntul preqcolar trebuie si
funclii:
Evaluarea progresului copilului pregcolar - constotativd.' rezultatele evaludrii aratd dacd o activitato da
in condilii optime, dacd au fost asimilate cunogtinlele, dacl
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava achizi{ionate gi in ce stadiu de dezvoltare se gdsesc ele; 70/96
- predictivd: evaluarea indic5 dacd nivelul de
|V.1. Sprcrncul rvnluAnl coptLULUt pREgcorAR
suficient pentru stadiul urmdtor;
- diagnosticd (identificd ce anume frdneazd dezvoltaroe
Evaluarea didactici este o actiune complexd, un ansamblu de operalii min-
nivelul de dezvoltare psiho-fizicI (in raport cu media v6rstei gi ou
tale gi aclionale, intelectuale, atitudinale, afective in cadrul cdruia se precizeazd:
8/13/2019 Educatia Timpurie
individuale) - Glava
qi sprijind depistarea gi explicarea,pebaza datelor
) conlinuturile gi obiectivele ce trebuie evaluate; de observare/misurare, a cauzelor psihologice sau fizice care gtgE
D in ce scop qi in ce perspectivd se evalueazd.;
selor reac{ii cognitive qi afective. Evaluarea permite, de asemenea,
F cdnd se evalueazd (la inceputul invS 6rii, pe parcursul acesteia, la sfArqit
referitoare la caracteristicile gi calitatea acfiunilor educalionale, cat€
de parcurs);
F cum se evalueazi, condiliile in care se desfrgoarl activitatea de evaluare un randament scdzut al copiilor;
(instrumentele gi procedurile de evaluare); - de decizie educalionald. Rezultatele evaluirii condilioneazl
F pe baza cdror criterii se evalueazS' gogice, determind identificarea direcliilor de acliune in vederea dezt
F in ce fel se preluc reazd datelegi .rr. sunt valorizate informaliile. mum a potenlialitililor psiho-fizice de care dispune copilul. DeciziilE,

Actualul curriculum precizeazd cd evaluarea ar trebui sd urmdreascd progresul consecvente momentelor de evaluare vor face referire la aspecte
copilului in raport cu el insugi gi mai pulin raportarea la normele de grup. Progresul copi- - menfinerea tipului de intervenlie educalionald in scopul actl
lului trebuie monitorizat atent, inregistrat qi discutat cu pdrin{ii (cu o anumitd lului real de exprimare a copilului;
periodicitate). - proiectarea unor intervenlii de recuperare a rdmdnerilor in urml llt
Prin urmare, evaluarea in invdfdmdntul pregcolar este o acliune de cunoagtere - orientarea gcolard viitoare, dar gi orientarea spre exersarea
a copilului cu vdrsta cuprinsd intre 3 qi 617 ani. Buna cunoagtere psihopedagogicd a care copilul are dificultdti sau, dimpotrivS, inclinaliispeciale. ,,

copilului pregcolar este importantd deoarece in aceasti perioadd evolufia sa este in concluzie, apreciem ca pertinentd afirma\ia cuprinsd in Ghldlll
foarte rapidd gi diversificatL, iar educatoarea trebuie s5-gi adapteze activitatea la practici pentru educilta timpurie a copiilor intre 3 si 6/7 ani: ,,in perl€e€a
particularitilile de vdrstd gi individuale ale copiilor. Cunoaqterea in profunzime a fie- ldriei timpurii, reztltalele evaludrii se compard cu performanlele copilutul
cdrui copil cere educatoarei timp gi nu se reduce la totalitatea informafiilor cu privire la cu succesele qi insuccesele lui" (MECT, 2008, p. 87).
realitatea dat6.
Acliunile de evaluare a progresului inregistrat de copil trebuie sd aibd loc in
mediul familiar acestuia. In timpul activitdlilor, al jocului liber ales sau al jocului 1V.2. Fonmr AtE EVAtuAnll ill iNvAlAtvtANTUt PRE$cotAR
organizat, al plimbirilor sau al altor momente din regimul zilei, educatoarea urm6-
re$te comportamentul copiilor, mentioneazd problemele apdrute, disponibilitatea
in vederea alcituirii unei imagini corecte qi complete asupra performanfelOl
sau lipsa de interes, starea de bucurie sau tristete, descrie qi apreciazd performan-
preqcolarilor in grddinifd, se recomanddutilizarea articulatd a mai multor forme al€
lele fiecdrui copil gi reaclia lui la mustrare sau recompensd. evaludrii didactice:
Pentru a avea o imagine globald despre dezvoltarea copilului, este necesar[
a) Evaluarea inifiall constd in aprecierea nivelului general al dezvolt6ril
luarea in considerare a nivelului de performan{d pe fiecare din domeniile de
copilului la inceputul unui program educafional (ciclu de inv[timAnt, an $colar,
dezvoltare:
semestru, inceputul unui proiect qi chiar momentul de inceput al unei lecfii), Eva'
F dezvoltareafizicd- s[nitate gi igiend personald; luarea iniliali este necesard ca etapd in aplicarea unor metode didactice specifice
F dezvoltarea socio-emofional[;
D dezvoltarea cognitivl gi cunoagterea lumii; invdf[msntului pregcolar. Astfel, actualul cuniculum pentru invdflmAntul pregcolar

F dezvoltarea limbajului, a comunic[rii gi premisele citirii qi serierii;


1? 12 F

recomandd ca la debutul fiecdrui proiect sd se stabileascd inventarul de probleme: pregcolarului in termenii descrierii specificului personalitElii
Ce qtim? Ce nu qtim gi vrem sd afldm? de caracter, temperamentale, a nivelului de dezvoltare a
Concluziile desprinse in urma evaludrii inifiale ajutd la realizareapredic{iei
-
stabilirea coordonateloi esen{iale ale activitdlii viitoare, selectarea obiectivelor, alege-
socio-afective, psihomotorii, a intereselor gi nevoilor de c
de inv5lare etc., pentru a argumenta recomandarea inscrierii
rea strategiilor adecvate, a ritmului de parcurgere a continuturilor, stabilirea efectelor amdndrii debutului qcolar.
probabile ale acestor variabile.
Ceea ce intereseazd la evaluarea initiald nu este at6t aprecierea performan:r
{elor globale ale copiilor qi nici ierarhizarea lor, ci cunoa$terea potenlialului de
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava IV.3. SrnnTrCII DE EVATUARE SPECIFICE G 71/96
invd[are, a premiselor cognitive gi atitudinale (capacitali, interese, motiva]ii) nece-
sare parcurgerii
a de care
cu succes
b) Evaluarea activitdlilor
formativi (continui)invdfare trmeazd,. Diversitatea situaliilor didactice gi a obiectivelor formativa'
este una dintre formele cele mai des
gramul educa{ional al grddinilei obligd lautilizarea unei variet[fl
utilizatein gridinil5 qi se manifestd in toate activita|le derulate, lu6nd forme
diverse, de la observarea comportamentului copiilor, a reac{iilor acestora la diverse luative care sd respecte in acelagi timp particularitilile de vArst[ al€
8/13/2019 solicitlri 9i pAnd la antrenarea copiilor in rezolvarea de sarcini de evaluare par{ial[, Educatia Timpurie
exigenlele - Glava
unei evaludri didactice cu funcfii preponderent
pentru identificarea progreselor lor in rezolvarea unor sarcini cu grad Ain le in ce luativd reprezintd o imbinare eficientd a formelor, metodelor qi
mai ridicat de dificultate. Cadrul didactic va aprecia efortul de invalare al copiilor, de evaluare. Eficienla strategiei evaluative este datd de mdsura ltt
recompensdnd succesele lor in rezolvarea sarcinilor de lucru prin formule premiale: proiectatd qi aplicatd servegte scopurilor evaluirii qi asigurd
,,Bravo ", ,,Foarte bine ", sau adoptdnd atitudini de sprijin gi incurajaie pentru multora dintre funcliile evaluirii didactice.
-,,Dac6 Cele mai adecvate modalitdti de evaluare ale performantelor
depSqirea situaliilor dificile: ,,Dovedeqte c6 po{i ", ,,Mai incearca o datd ,',
egti atent, vei reugi " Pentru a avea rolul pozitiv menfionat anterior, evaluarea for- lari in activitatea de invdlare sunt: observarea comportamentului
mativd trebuie sd respecte unele cerinte: birea, analiza produselor activitdlii copiilor, portofoliul. Sunt modalit$l
- aprecierile educatoarei sI reflecte cu adevdrat performanla, sd aibd acope- compatibile cu evaluarea formativd, tipul de evaluare care trebuie 9I
rire in fapte; grddini 5.
- intervenliile educatoarei sd fie fbcute la momentul potrivit; Evaluarea formativi in grldinifi - principii de realizare
- criteriile de acordare a recompenselor sd fie cunoscute de copii dinainte. Deoarece dezvoltarea poten{ialului individual al copiilor este
Unele momente ale evaludrii continue au funclii-cheie. inainte de inilierea tral al activitdlii didactice din grddinifd, activitatea de evaluare a
unei noi situalii de invdlare, educatoarea trebuie sd se asigure cI pregcolarii au achi- inv6 6rii este focalizatd pe aprecierea ritmului 9i calitalii achizi{iilor
ziliile necesare pentru inlelegerea noilor conlinuturi (func1ia constatativd), in timpul pe asigurarea motivaliei pentru invdlare, aspecte realizate cel mai
inv[ 6rii ea aplicd mdsuri de corectare, ghidare imediatd (func{ia de reglare u p.o... intermediul evaludrii de tip formativ. Propunem in continuare o serie dt
sului de invSfare), iar, in cazul unui e$ec, propune exercilii de recuperare qi aicele- de proiectare gi realizare a evaludrii formative in grddinild. i
rare a invdldrii (funclia de decizie). Evaluarea formativd trebuie sd fie planfficatd riguros tncd dln etaS
c) Evaluarea sumativi (cumulativi) intervine, de obicei, la finalul perioadei proiectare a activitdlii didactice.
de parcurgere pe o durat[ mai mare de timp a unei componente tematice sau la Evaluarea formativd este parte a procesului de invdfare, prin firnctia d9 rnglffi
sfbrgitul unui interval formativ mai indelungat (un semestru, un an gcolar). Acfiu- a procesului pe care aceasta o asigur6. in timpul desfrqurdrii activit[fii didaetleCr
nile de evaluare sumativd sunt precedate de situalii didactice de iecapitulare gi momentele de evaluare formativd se obiectiveazb in secvenle scurte de chestlonu€
sistematizare a cunoqtinfelor, deprinderilor, abilitdlilor dobdndite in perioada de foi- a copiilor sau de rezolvare a unor sarcini de lucru, in cadrul cdrora copiii aUnt
mare' cu scopul explicit al asigurdrii durabilitalii achiziliilor recente ale invd{drii. solicitati sd iqi demonstreze cunogtinlele qi abilitdlile. Astfel de situalii peffilt
Este tipul de evaluare prin care se constatd nivelul performanlelor in raport cu reglarea pe parcurs a activitilii de invdlare. Ele pot fi gdndite flexibil inc6 din
obiectivele-cadru gi de referinfd cuprinse in curriculum. Constatdriie se exprimd prin momentul proiectbrii activitdlii didactice. Educatoarea poate anticipa momentele ln
aprecierea mdsurii in care copiii au atins obiectivele de referinfd. Pentru asigurarea care va oferi feedback formativ qi conlinutul acestuia qi poate reflecta in avang
unui grad de obiectivitate crescut al evaluirii sumative, educatoarea poate folosi ca asupra modului in care va informa copiii pe infelesul acestora despre obiectivele
reper $^i concluziile evaludrii formative. urmdrite qi despre criteriile de evaluare ce vor fi utilizate pentru aprecierea
In grldinil[, evaluarea sumativd este absolut necesnrd inuintc cle {lnalizarea diferitelor produse ale inv[f[rii.
perioadei de educafie pregcolar[, cAnd
138 grddinifa este rcsponsabllH de cnracterizarea Evaluareet,litrmcttlvd trehuie sd se.fttcalizeze pe modul in care copiii invafd,
t39

Momentele de evaluare formativd se desftgoard in imediata apropiere a IV.4. MTTODE DE EVAI-UARE EFICIENTE
de ?nvdtare, exersare sau rezolvare de probleme. De aceea, educatoarea poate
rezultatele invdldrii la procesul de oblinere a acestora, oblinand informalii
iN RcrlvlrATEA DlDAcrlcA DIN GRADINITA
ac{iunile de inv6{are cele mai eficiente in cazul copilului evaluat, dar qi despre di
cultilile de invdlare cauzate de unele aspecte ale procesului de invd{are. Metodele de evaluare didacticd cele mai frecvent utilizate in activitatea cu
Evaluarea formativd trebuie sd fie constructivd.
preqcolarii sunt cele compatibile cu evaluarea de progres, formativS: observalia,
rnrealizarea aprecierilor evaluative, educatoarea trebuie sr find cont de i
unilitu produselor activitilii copiilor, portofoliul, conversalia cu scop evaluativ.
Aplicarea lor nu duce la crearea unei atmosfere rigide de evaluare, copiii mani-
emolional pe care il are in general evaluarea extemd. in consecintA, feedbackul oferit
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava festandu-se obiqnuit, ftr[ si resimtd presiunea emolionald a unei situalii evaluative' 72/96
privire la prestalia copiilor trebuie sd fie cAt mai constructiv. Remarcile eval
Analiza produselor activiti{ii copiilor
trebuie sd se concentreze pe aspectele pozitive ale prestatiei copilului, men{io Copilul preqcolar igi proiecteazd frrd rezerve in toate activitdlile pe care le
in acelaqi timp clar aspectele care necesitd imbundtbliri. in general, afirmafiile
intreprinde gi in produsele acestor activit[li bogSlia de gdnduri, trdiri, inclinalii,
luative trebuie sd se refere la activitatea qi produsele muncii copilului qi mai pu{in
dorinle, capacitdli, atitudini, dar gi nevoi, frustrdri, tensiuni, conflicte trdite intens.
persoana acestuia, iar situaliile de invi{are consecvente momentelor de eval produselor activitdlii de invSlare poate reprezenta o sursd de
8/13/2019 De aceea,-analiza
Educatia Timpurie - Glava
trebuie si le ofere copiilor ocazii de imbundtdlire a aspectelor menlionate ca fii informalii valoroasd din mai multe puncte de vedere.
maipufin realizate. Analizaproduselor activitilii de inv6{are a preqcolarului poate conduce spre
Evaluareaformativd trebuie sd motiveze pentru invdlare. oblinerea a doud categorii de informalii: a. informalii referitoare la misura in care
Educatoarea poate utiliza momentele de evaluare formativd pentru a forma copilul a atins nivelul de performanld aqteptat de la acesta in raport cu media
men{ine entuziasmul qi motivalia pentru invdfare a copiilor, asigurandu-se cd vdistei gi cu performanlele anterioare; b. informalii particulare privind diferite
nizeazd situalii de invdlare in care copiii sd experimenteze succesul gi utilizdnd caracteristici ale autorului lucr6rii: caracteristici de personalitate, valoarea lor 9i
lit{i de evaluare qi formule de apreciere care sd protejeze stima de sine a echilibrul dintre ele, interese, nevoi cognitive gi afective, atitudini 9i valori personale.
Situaliile de inv5lare care includ o anumitd libertate Analizaproduselor activitilii copilului poate lua in considerare at6t calitatea
educatoarei evaluarea formativd motivant[. O situaliede alegere sau decizie ii
frecventd, care trebuie evi lucrdrii in ansamblu, cdt qi anumite aspecte de reflectare a psihicului sau tehnice,
este aceea a compardrii prestaliei mai slabe a unui copil cu una mai bun6 a altuia. de detaliu. Considerdm drept rezultate ale activitSlii de invdlare produsele ob\inute
Evaluareaformativd trebuie sd se refere la toate aspectele reuSite ale invdldrii. in activitatea de joc: de construclie, de punere in sceni, de conviefuire socialS etc';
In timpul desfdgurdrii activitdfilor de invdfare, educatoarea trebuie sd urmdJ produsele activitdyitor artistico-plastice cu realizdri specifice fiecdrui domeniu
reasc[ o varietate de aspecte implicate in parcurgerea situaliilor de inv[lare, nu doar al] artistic, performanlele oblinute in activitdlile sportive, produsele realizate in activi-
celor cognitive, ci qi a celor afective sau atitudinale. Afirmafiile evaluative vor facql tdlile practice Si gospoddreqti, dar girdspunsurile comportamentale ale preqcolarului.
referire nu doar la mdsura realizdrii obiectivelor invdfirii, ci gi la efortul depus sar,i La fel de importantd qi poate mai bogatd in informa{ii dec6t analiza produ-
la dispozilia pentru invdfare a copiilor, la modul in care au utilizat resursele mateL, selor activit6lii este urmdrirea procesului prin care se contureazd Si desdvdrSeSte o
riale sau la modul in care au cooperat in timpul rezolvdrii sarcinilor de lucru. lucrare. Astfel, alegerea temei presupune prezenla unor inclina{ii, modul de lucru
al preqcolarului reflectb temperamentul, atitudinea falb de invifare gi fal6 de sarcina
Evaluarea formativd trebuie sd contribuie Ia formarea abilitdyilor de auto),
de lucru, prezenlaanumitor trdsdturi de caracter, trdirile emolionale, stilul de muncd 9i
evaluare.
Pentru a fi capabili de autoevaluare, preqcolarii trebuie sd in{eleagd care sunt capacitilile
- Dateledeobfinute
autocontrol.
din ambele tipuri de analize trebuie interpretate ludnd in
aqteptlrile educatoarei de la aceqtia, care sunt obiectivele invdfdrii qi criteriile de
considerare un ansamblu de factori, in afara celui amintit deja, al nivelului mediu
evaluare utilizate de cdtre cadrul didactic. incd din primii ani de gridinild, edu.
specific vArstei: factori dependenli de persoand - dispozilie de moment, experienld
catoarea iqi poate forma obiceiul anunfdrii, pe inlelesul bopiilor gi cu exemple
di viali qi de mediu (condifii de lucru, materiale gi instrumente avute la dispozilie,
adecvate, a agteptdrilor sale in legitur[ cu o sarcind de lucru gi poate antrena copiii posibilitd{i de informare).
ln secvenfe de autoevaluare gi interevaluare, cerdndu-le aprecieri ale propriei pres. Observa{ia
tafii gi ale celor ale colegilor, care si mearg[ dincolo de afirmafiile generale: ,,imi Ca metodd de sine stitdtoare, dar gi ca element constitutiv al altor metode,
place", ,,e frumos", Copiii pot invdfa s[ dea rispunsuri elaborate, fllc8nd referire la observafia este indispensabili oricdrei tendinle de a descifra empiric sau gtiintific
criteriile de evaluare: ,,e frumos pentru c[ a folosit culori strilucitoare", ,,e un performanfele copilului preqcolar. O anumitl form[ a observafiei apare in mod
desen bun pentru cI s-a str[duit sE il termine la timp" oto, ipontan ln comportamentul didactic al educatorului care urm[reqte, mai mult sau

mai pulin intenfionat, manifestdrile copiilor concomitent cu activitatea instructivd. cdtre C. Freinet in deceniul al doilea al secolului trecut, utilitatea portofoliului este
in cunoaqterea sistematicd se pune insd problema reducerii a cdt mai mult din recunoscuti astdzi din nou in contextul noilor teorii gi practici educalionale centrate
subiectivismul cdruia ii este oricum tributari observafia. Acest lucru se poate oblinell pe invdlare gi pe procesele de dezvoltare ale celor care inval6.
doar in cadrul observaliei sistematice care presupune consemnarea metodicd, Portofoliul este un produs de sintezd, considerat in literatura de specialitate
qi intenlionatd a diferitelor manifestdri de comportament, individual sau colectiv,, in egalS misurl drept un instrument de evaluare complex gi flexibil, un mijloc de
a;a cum se prezintd ele tn fluxul lor natural de manifestare. Aceastd formd de prezentare a performanlelor copilului (Eyler, Giles gi Schmiede, 1996) gi o stra-
observare qtiinlifi c[ presupune : tegie de dezvoltare gi invSlare (Courtney qi Abodeeb,2001).
- stabilirea unui plan de observalie obiectivat intr-una sau mai multe figp
http://slidepdf.com/reader/full/educatia-timpurie-glava
Con{inAnd produse ale invildrii, dar qi elemente de autoevaluare a presta-
73/96
care descriu itemii ce vor face obiectul observatiei;
liilor in invSfare, portofoliul este un suport pentru refleclie qi autorefleclie continui
realizarca sistematicd a observatiei conform planului, eventual utilizarea gi sistematicd asupra specificului gi eficientei proceselor cognitive parcurse de copil.
- unor mijloace tehnice de inregistrare a datelor, confruntarea qi ordonarep Pot fi componente ale portofoliului:
periodicd a figelor de observafie, lucru ce poate evoca noi puncte de inte- Y FiSe, materiale de lucru redactate de copii: sarcini de lucru rezolvate pe