Universitatea „Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice

Specializarea Administrație publică și Integrare Europeană

SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎNTR-O

SOCIETATE PERIFERICĂ
Recenzie

Galați, 2020
 Autorul cărții "Schimbarea socială într-o societate periferică" este profesorul Daniel Chirot,
unul dintre  cei mai importanți specialiști în domeniul Științelor Politice.
Daniel Chirot este profesor la Școala de Studii Internaţionale „Henry M. Jackson” din cadrul
Universităţii Statului Washington, cu sediul la Seattle, Statele Unite ale Americii, este o
personalitate de prim rang în mediul academic din S.U.A. și se bucură de o largă recunoaștere
internaţională. Daniel Chirot a absolvit Universitatea Harvard (Cambridge, Massachusetts) în
anul 1964, specializarea studii sociale, și-a susţinut doctoratul în sociologie la Universitatea
Columbia (New York) în anul 1973. Cariera profesională și-a început-o ca lector universitar în
sociologie la Universitatea din Statul Carolina de Nord cu sediul la Chapel Hill (1971–1974).

Și-a continuat cariera la Universitatea din Statul Washington cu sediul la Seattle, unde, începând
cu anul 1975, a urcat treptele academice de la lector universitar la profesor universitar în
sociologie (1980). Din anul 1980 este profesor universitar (studii internaţionale și sociologie) la
aceeași universitate.

În lunga sa carieră academică, profesorul Chirot a publicat un număr impresionant de lucrări care
au contribuit în mod hotărâtor la dezvoltarea unor teme importante din diverse domenii ale
cunoașterii, precum: sociologia istorică – cu accent pe studiul schimbărilor sociale, economice și
politice, conflictul etnic și religios, violența politică, tiraniile moderne sau revoluțiile și
consecințele acestora. Profesorul Daniel Chirot a contribuit, de asemenea, la răspândirea
cunoștințelor de specialitate despre România.
Studiile și articolele sale pe teme românești, sau care plasează evoluții din spațiul românesc în
context sud-est sau central european, au contribuit și contribuie în mod semnificativ la creșterea
interesului specialiștilor din întreaga lume pentru temele românești. Având în vedere prestigiul
internațional și circulația largă a operei profesorului Chirot, putem afirma că scrierile sale pe
teme românești au contribuit în mod semnificativ la creșterea vizibilității României ca obiect de
studiu în SUA și la nivel internațional. 

Cartea sa, "Schimbarea socială într-o societate periferică" (New York: Academic Press, 1976),
tradusă în limba română de Editura Corint București, 2002 este un exemplu grăitor pentru cadrul
teoretic și metodologic inovativ aplicat pentru cercetarea schimbărilor sociale și culturale în
spațiul românesc. Deopotrivă reconstituire istorică și exercițiu teoretic, lucrarea istoricului
american Daniel Chirot, reprezintă o interpretare a evoluției sociale românesti din perioada 1250-
1918 și, totodată, o contribuție la studierea societăților periferice în general.
Cartea are 308 pagini și este structurată în 8 capitole: 1. Introducere: O metodă pentru studierea
schimbării sociale ; 2. Valahia ; 3. Natura duală a sistemului politico- economic de tip
"Comunitar-comercial" (1250-1500); 4. Prăbușirea sistemului politico-economic de tip
"Comunitar-comercial" și dezvoltarea Statului  Senioral (1500-1600) ; 5. Sistemul politico-
economic de tip Proto-Colonial (1600-1821) ; 6. Tranzația la colonialismul modern (1821-
1864) ; 7. Sistemul politico-economic de tip Colonial si Criza Agrară (1864-1917) ;
8.Schimbarea socială în societăițile periferice.

1
 În Prefață aflăm de la autor faptul că, cercetarea pe care se bazează această carte a fost
începută în 1970, când acesta a petrecut o perioadă de timp în România, studiind sub îndrumarea
lui Henri H. Stahl. Cartea a fost încheiată în Statele Unite , între 1971-1974 și a fost publicată
ulterior în 1976.
Capitolul 1 denumit "Introducere: O metodă pentru studierea schimbării sociale" este, după cum
ne putem da seama, unul introductiv în care este definit conceptul de "Sistem politico-
economic",pentru a putea înțelege mai bine schimbările sociale din Valahia, între 1250 și 1917.
În capitolul 2 toată atenția autorului a fost concentrată asupra  regiunii de sud a României ,
numită Valahia de către străini în Evul Mediu. Astfel, regiunea Valahiei este analizată atât din
punct de vedere geografic, dar mai ales din punct de vedere economic și social. Principalul
subiect abordat și dezvoltat de profesorul Daniel Cherot în capitolul 2 este nivelul de dezvoltare
al agriculturii în Europa de est și Valahia, la acea vreme, și discrepanța față de vestul Europei.
Capitolul 3 debutează cu o parte introductivă în care este definit și caracterizat Sistemul politico-
economic de tip"Comunitar-comercial", pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine Sistemul
politico-economic originar al Valahiei. Pentru a prezenta un tablou complet al acestui sistem
politico-economic, istoricul Daniel Chirot a  luat în considerare aspecte referitoare la organizarea
satelor , geneza nobilimii și a statului, precum și rolul comerțului.
Capitolul 4 prezintă schimbările majore pe care le-a suferit societatea valahă  datorită  extinderii
dominației otomane asupra Valahiei, care s-a petrecut treptat și într-o manieră confuză , de la
sfârșitul secolului al XIV-lea și până la începutul secolului al XVI-lea.
În capitolul 5, autorul pune accent pe schimbările care au avut loc în Valahia începând cu secolul al XVI-
lea, schimbări care s-au conturat mai precis abia în secolul al XVII-lea.

” Este evident că nici o schimbare tehnologică nu a avut loc în acest răstimp. Într-adevăr, aşa
cum vom arăta, populaţia agro-pastorală a Valahiei a continuat să folosească aceleaşi tehnici
agricole cunoscute din epoca prestatală. Ceea ce s-a schimbat a fost ordinea politică şi, încă mai
important, modul de colectare a surplusului necesar pentru a susţine noua structură politică.
Statul a devenit mai slab, nobilii mai puternici, iar ţăranii şi-au pierdut libertatea, având de
suportat sarcini fiscale tot mai grele. După cum statul de tip " comunitar-comercial" depindea de
o anume configuraţie internaţională (în primul rând existenţa drumurilor comerciale care
străbăteau teritoriul Valahiei), tot astfel transformările din secolul al XVI-lea au decurs dintr-o
schimbare a situaţiei internaţionale. Iar aceasta a fost doar o parte a schimbărilor care au avut loc
în bazinul Mediteranei, deopotrivă în zona de influenţă otomană şi în cea spaniolă. Noul sistem
economico-politic care a luat naştere poate fi caracterizat ca fiind proto-colonial ”.
În capitolul 6 este prezentată tranziția Valahiei către Colonialismul modern. Acest proces de
colonizare a durat 43 de ani, între 1821 și 1864. Această perioadă a fost marcată de o serie de 
evenimente istorice majore care au generat schimbări  politice, economice și sociale . Subiectele
abordate de autor în acest capitol sunt: ocupația rusească , Revoluția de la 1848 sau Unirea
Valahiei cu Moldova și reforma agrară de la 1864.

2
Principalul subiect de discuție al capitolului 7 este Reforma agrară de la 1864 și efectele
acesteia.“Reforma agrară de la 1864 a pus capăt obligaţiilor de clacă şi dijmă ale ţărănimii,
instituind, în sfârşit, regimul proprietăţii private asupra pământului. Foştilor clăcaşi le-au fost
acordate drepturi de proprietate asupra caselor cu grădinile lor şi asupra unor loturi de pământ de
suprafeţe variabile, în funcţie de numărul de boi pe care-I deţineau. “

“ Pădurile nu au făcut obiectul împroprietăririi, ele rămânând în proprietatea boierilor, cu

excepţia celor care aparţineau satelor de moşneni. Pământul acordat ţăranilor a fost declarat
inalienabil pentru o perioadă de 30 de ani, ca o măsură de protecţie împotriva speculanţiilor. “

De asmenea, pe lângă Reforma agrară,  autorul mai vorbește și despre răsturnarea lui Alexandru
Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu, relațiile agrare de după 1864, societatea și economia agrară
de la 1900 sau Răscoala de la 1907. “Politica României în Primul Război Mondial nu prezintă
interes pentru acest studiu “.
Și în sfârșit, capitolul 8 " Schimbarea socială în societățile periferice". În acest ultim capitol este
prezentată Valahia ca fiind o societate periferică. “ Valahia a fost o ţară mică şi lipsită de
influenţă, iar unirea cu Moldova şi formarea României moderne nu au schimbat lucrurile în mod
semnificativ. Deşi o parte a Europei, ea a fost întotdeauna considerată ca o regiune exotică şi
marginală a continentului. Cei ce au auzit de Dracula sunt cu siguranţă mai numeroşi decât cei ce
pot să-i plaseze patria pe hartă ”.
După lecturarea celor 8 capitole putem să tragem și o concluzie. Deopotrivă reconstituire istorică
și exercițiu teoretic, lucrarea istoricului american Daniel Chirot, reprezintă o interpretare a
evoluției sociale românesti din perioada 1250-1918 și, totodată, o contribuție la studierea
societăților periferice în general.
Studiul profesorului Daniel Chirot are la bază o bibliografie vastă. În final vreau să menționez
câteva dintre aceste surse bibliografice.

3
 Bibliografie

1. Cu caracter general
Almond, Gabriel şi Powell, G. Bingham. Comparative Politics: A Developmental Approach
(Boston, Little, Brown, 1966).
Balandier, Georges, "The Colonial Situation : A . Theoretical Approach" , in Social Change:
The Colonial Situation, ed. de l mmanuel Wallerstein (New York, Wiley, 1966).
Baron, Samuel H., Plekhanov, the Father of Russian Marxism (Stanford, Stanford University
Press, 1963).
Beckford, George L., Persistent Poverty: Underdevelopment in Plantation Economies of the
Third World (New York, Oxford University Press, 1972).
Bendix, Reinhard şi Roth, Guenther, Scholarschip and Partisanschip: Essays on Max Weber
(Berkeley and Los Angeles, University of California Press, 1971 ).
Blalock, Hubert. Theory Construction (Englewood Cliffs, N .J., Prentice-Hall, 1969).
Bloch, Mare, Feudal Society (Chicago, University of Chicago Press, 1961 ).

2. Despre România

N.E. H. - Nouvelles etudes d'histoire, colecţie de articole publicată de Academia Republicii

Socialiste România, la Bucureşti, cu ocazia congreselor mondiale de istorie. Volumul 1 a apărut
în 1955, II în 1960, III în 1965 şi IV în 1970.
Berindei, Dan, Oraşul Bucureşti reşedinţă şi capitală a Ţării Româneşti, 1459- 1862 (Bucureşti,
Societatea de ştiinţe istorice şi filologice din R.P. R., 1963).
Badea, Cornelia, Lupta românilor pentru unitatea naţională 1834- 1848 (Bucureşti, Editura
Academiei, 1967).
Bogdan, Ioan, Scrieri alese, ed . de G. Mihăilă (Bucureşti, Editura Academiei, 1968).

4
Bugă, Dragoş, " Repartiţia geografică a aşezărilor omeneşti dintre Carpaţi şi Dunăre la jumătatea
secolului al XIX-lea" , în Comunicări de geografie, VII ( 1969).
Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei (Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1923).
Căzănişteanu, C., Berindei, Dan, Florescu, Marin, Niculae, Vasile, Revoluţia română din 1848
(Bucureşti, Editura Politică, 1 969).
Columbeanu, Ş. şi Şerban, C., Meşteşugurile din Ţara Românească şi Moldova În Evul Mediu
(Bucureşti, Editura Academiei, 1969).
Corbu, Constantin, Ţărănimea din România între 1864 şi 1888 (Bucureşti, Editura Ştiinţifică,
1970).
Corfus, Ilie, Agricultura Ţării Româneşti în prima jumătate a secolului al XIX-lea (Bucureşti,
Editura Academiei, 1969).
Cronţ, Gheorghe, Instituţii medievale româneşti (Bucureşti, Editura Academiei, 1969)
Iorga, Nicolae, Istoria comerţului românesc (Bucureşti, Tiparul românesc, 1925).