Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
7. CM. Receptorii:
A. Culeg informaţii din mediul extern
B. Culeg informaţii din mediul intern
C. Generează impulsuri nervoase
D. Selectează informaţiile culese
E. Realizează reacţii de răspuns
Prin urmare excepția dintre enunțurile prezentate o constituie afirmația incorectă „C”.
1
15. CM. Din cele cinci vesicule cerebrale se dezvoltă:
A. Myelencephalon - creierul intermediar
B. Metencephalon - cerebelul, puntea
C. Mesencephalon - creierul mijlociu
D. Diencephalon - creierul terminal
E. Telencephalon - bulbul rahidian
23. CS. Rădăcina anterioară a nervului spinal iese din măduvă prin:
A. Fisura mediană anterioară
B. Şanţurile laterale
C. Şanţul median posterior
D. Şanţul lateral anterior
E. Şanţul lateral posterior
2
24. CS. Coarnele laterale ale substanţei medulare cenuşii sunt mai pronunţate în părțile:
A. Cervicală şi toracică
B. Cervicală şi lombară
C. Toracică şi lombară
D. Toracică şi sacrată
E. Cervicală şi sacrată
36. CS. Substanța albă a măduvei spinării este organizată sub aspect de:
A. Cordoane de fibre nervoase
B. Ganglioni nervoși
C. Plexuri nervoase
D. Conglomerate de neuroni
E. Nuclei motori si senzitivi
78. CM. Coarnele laterale ale substanței cenușii a medulei spinale conțin nuclei:
A. Motori
B. Senzitivi
C. Vegetativi simpatici
D. Vegetativi parasimpatici
E. Laterali
7
84. CM. Porțiunea toracolombară a medulei spinale este constituită din segmentele:
A. T1 – T12
B. L1 – L4
C. S1 – S4
D. L1 – L6
E. L1 – L5
97. CS. Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în bulb:
A. VI
B. IX
C. VII
D. V
E. III
98. CS. Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în bulb:
A. XI
B. III
C. V
D. XII
E. VI
9
108. CM. Medula oblongată prezintă la exterior:
A. Șanțuri laterale
B. Șanțul terminal
C. Fisura longitudinală
D. Tuberculul cuneat
E. Piramidele
110. CM. În bulb se află nucleii motori de origine ai următorilor nervi cranieni:
A. XI
B. V
C. X
D. IX
E. XII
117. CS. Care dintre nervii cranieni apare din encefal între piramidă şi olivă?
A. Abducens
B. Trigemen
C. Accesor
D. Hipoglos
E. Glosofaringian
10
120. CM. Următorii nuclei se află în punte:
A. Motor al nervului facial
B. Oculomotor
C. Spinal sau descendent al nervului trigemen
D. Abducens
E. Salivator inferior
170. CM. In trigonul superior al fosei romboide substanța cenușie formează nucleii nervilor
cranieni:
A. IV
B. VI
C. VII
D. VIII
E. XI
172. CM.În triunghiul inferior al fosei romboide substanța cenușie formează nucleii nervilor
cranieni:
A. V
B. IX
C. XII
D. X
E. VIII
175. CM. Nervul facial este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:
A. Visceromotor
B. Salivator superior
C. Salivator inferior
D. Motor
E. Pontin
Prin urmare enunţuri corecte sunt „B” şi „D”
14
177. CM. Nucleii vegetativi ai fosei romboide sunt:
A. Al tractului mezencefalic
B. Salivator superior
C. Dorsal al nervului vag
D. Ventrolateral
E. Lacrimal
179. CM. Perechea VIII de nervi cranieni are în fosa romboidă nucleii:
A. Cohlear ventral
B. Cohlear dorsal
C. Vestibular medial
D. Vestibular central
E. Vestibular lateral
180. CM. Nervul vag este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:
A. Pontin
B. Ai tractului solitar
C. Ambiguu
D. Dorsal
E. Spinal
16
210. CS. Hipotalamusul reprezintă partea diencefalului:
A. Ventrală
B. Dorsală
C. Antero-superioară
D. Postero-inferioară
E. Laterală
Afirmațiile „B”, „D
257. CM. Feţele emisferelor cerebrale prezintă:
A. Şanţul lateral Sylvius
B. Şanţul central Rolando
C. Girusul precentral
D. Şanţul calcarin
E. Girusul auricular
271. CM. La partea bazală emisferele cerebrale sunt legate între ele prin:
A.Corpul calos
B. Comisura albă anterioară
C. Comisura albă posterioară
D.Fornixul
E. Toate de mai sus
281. CS. Centrul cortical al analizatorului motor al vorbirii scrise se află în:
A. Circumvoluțiunea frontală superioară
B. Circumvoluțiunea centrală anterioară
C. Circumvoluțiunea frontală mijlocie
D. Lobulul paracentral
E. Lobulul parietal superior
282. CS. Nucleul cortical al analizatorului auditiv al vorbirii articulate se localizează în:
A. Circumvoluțiunea centrală posterioară
B. Circumvoluțiunea frontală inferioară
C. Circumvoluțiunea temporală superioară
D. Circumvoluțiunea temporală inferioară
E. Corpii geniculați mediali
291. CM. Centrul cortical al analizatorului sensibilității generale şi proprioceptive se află în:
A. Circumvoluțiunea precentrală
B. Circumvoluțiunea frontală superioară
C. Lobulul parietal superior
D. Circumvoluțiunea postcentrală
E. Lobulul paracentral
305. CS. Care dintre următoarele structuri nu e formată din fibre comisurale?
A. Tapetum
B. Adeziunea intertalamică
C. Lira lui David
D. Forceps minor
E. Spleniul corpului calos
316. CM. Substanţa albă a emisferei cerebrale conţine următoarele tipuri de fibre:
A. De asociaţie
B. Cerebeloase
C. Comisurale
D. Reticulare
E. De proiecţie
322. CM. Fibrele nervoase comisurale din emisferele cerebrale se localizează în:
A. Capsula internă
B. Corpul calos
C. Cordonul lateral
D. Capsula externă
E. Comisura albă anterioară
342. CM. Pereții cornului inferior al ventriculului lateral sunt constituiți de:
A. Substanța albă a corpului calos
B. Coada nucleului caudat
C. Hipocamp
D. Circumvoluțiunea parahipocampală
E. Eminenţa colaterală
28
343. CM. Cornul posterior al ventriculului lateral are pereții formați de:
A. Fibrele corpului calos
B. Fibrele capsulei externe
C. Pintenul cocoșului
D. Talpa de gâscă
E. Creasta de cocoş
29
356. CM. Pia mater spinală:
A. Este separată de măduva spinării printr-un spaţiu
B. Conţine foarte multe vase sangvine
C. E înconjurată de lichid cerebrospinal
D. Se extinde în regiunea encefalului
E. Formează ligamentele denticulate
395. CM Din formaţiunile, care conţin centri nervoşi vegetativi suprasegmentari fac parte:
A. Hipotalamusul.
B. Formaţiunea reticulată.
C. Sistemul limbic.
D. Cerebelul.
E.Măduva spinării.
398. CM Viteza de propagare a influxului nervos prin fibrele vegetative este de:
A. 100 m/sec.
B. 120 m/sec.
C. 10 m/sec.
D. 1 m/sec.
E. 30 m/sec.
33
408. CM Tunica fibroasă a globului ocular include:
A. Corneea.
B. Irisul.
C. Corpul ciliar.
D. Sclera.
E. Retina.
34
415. CM Hidrodinamica globului ocular asigură:
A. Presiunea normală în interiorul globului ocular.
B.Nutriția cristalinului și a corneei.
C. Formarea corectă a imaginii.
D. Acomodarea.
E. Adaptarea vederii.
35
426. CM Tunici ale globului ocular sunt:
A. Tunica fibroasă.
B. Membrana tectorie.
C. Tunica mucoasă.
D. Tunica vasculară.
E. Retina.
40
486. CM Din elementele de relief ale pavilionului urechii fac parte:
A. Lobulul urechii.
B. Helixul.
C. Cavitatea conhăi.
D. Antitragusul.
E. Cavitatea timpanică.
540. CM Care dintre muşchii enumeraţi sunt inervaţi motor de nervul trigemen?
A. M. orbicular al gurii.
B. M. orbicular al ochiului.
C. M. milohioidian.
D. M. maseter.
E. M. geniohioidian.
.
Enunțuri corecte sunt „B”, „D” și „E”.
45
560. CM Sensibilitatea gustativă a limbii este realizată de:
A. Perechea V.
B.Perechea VII.
C.Perechea IX.
D.Perechea X.
E. Perechea XII.
54
673. CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
A. Toţi nervii spinali ies din canalul vertebral prin orificiul intervertebral.
B. Ramurile posterioare ale nervilor spinali TX-XII se numesc nervi fesieri.
C. Nervul spinal CI trece între osul occipital şi atlas.
D. Nervul spinal coccigian este format din două rădăcini şi filul terminal.
E. Trunchiurile nervilor spinali sunt acoperite de dura mater.
55
691. CM Cu privire la a. facială:
A. Lansează a. transversală a feţei.
B. Cedează arterele labiale superioară şi inferioară.
C. Ramurile ei anastomozează cu ramurile omonime din partea opusă.
D. Vascularizează glanda parotidă.
E. Finalizează cu a. angulară prin anastomoza cu a. dorsală a nasului.
709. CM Din ramurile anterioare ale arterei carotide externe fac parte arterele:
A. Facială.
B. Lingvală.
C. Maxilară.
D. Tiroidiană superioră.
E. Occipitală.
57
732. CS Porţiunile arterei carotide interne sunt:
A. Cervicală şi cerebrală.
B. Cervicală şi stâncoasă.
C. Stâncoasă şi cavernoasă.
D. Cavernoasă şi cerebrală.
E. Cervicală, stâncoasă, cavernoasă şi cerebrală.
759. CM A. subclaviculară:
A.Apare în regiunea gâtului prin apertura toracică superioară.
B. Cea stângă este ramură a tr. brahiocefalic.
C. Străbate spaţiul interscalen.
D. Cea dreaptă este mai lungă cu 4 cm decât cea stângă.
E. Se amplasează pe faţa superioară a primei coaste.
760.CM A. subclavia:
A. Are 3 porţiuni.
B. Cedează a. vertebrală.
C. Are ca ramură trunchiul tirocervical.
D. Vascularizează muşchii gâtului.
E. Se plasează în şanţul omonim de pe claviculă.
761. CM A. vertebrală:
A. Este ramură a a. carotide externe.
B. Are 4 porţiuni.
C. Străpunge membrana atlantooccipitală posterioară.
D. Lansează a. spinală anterioară.
E. Ambele formează a. bazilară.
781. CM Sindromul arterei vertebrale (nervului vertebral, sau Barre-Lieou) e provocat de:
A. Excitarea plexului vertebral.
B. Modificări morfologice a vertebrelor cervicale în osteohondroză.
C. Anomalia Kimmerle.
D. Lipsa ganglionului cervical mediu.
E. Prezenţa ganglionului stelat.
Corect – „A”
809. CS În care colector limfatic se scurge limfa de la formaţiunile anatomice din jumătatea
stângă a capului şi gâtului?
A. Ductul toracic limfatic.
B. Ductul limfatic drept.
C. Ductul limfatic stâng.
D. Ductul subclavicular stâng.
E. Ductul bronhomediastinal stâng.
Enunțul corect este „A”.
64
822. CM Sistemul limfatic include:
A. Vase limfocapilare.
B. Vase limfatice.
C. Vase sangvine speciale.
D. Trunchiuri şi canale limfatice.
E. Splina şi timusul.
65
831. CM De regulă venele:
A. Superficiale - au traiect individual şi sunt solitare.
B. Profunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele.
C. Superficiale - nu se unesc cu cele profunde.
D. Profunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc.
E. Superficiale - nu însoțesc arterele.
833. CM Arterele:
A. Ajung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă.
B. La nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală.
C. Pătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora.
D. Nivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat.
E. Numărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia.
868. CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
A. Fosa ovală.
B. Tuberculul intervenos.
C. Limbul fosei ovale.
D. Muşchi pectinaţi.
E. Nodul atrioventricular.
879. CM Endocardul:
A. Tapetează miocardul din interior.
B. Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase.
C. Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale
venei cave inferioare şi a sinusului coronar.
D. Reprezintă o pătură fină şi transparentă.
E. Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase.
70
943. CM Artera coronară dreaptă irigă:
A. Atriul drept.
B. Peretele posterior al ventriculului drept.
C. Tot peretele posterior al ventriculului stâng.
D. Septul interatrial.
E. Septul interventricular (1/3 posterioară).
965. CS Ramurile arcului aortic sunt dispuse de la dreapta spre stânga în ordinea:
A. Artera subclaviculară dreaptă, artera subclaviculară stângă, trunchiul brahiocefalic.
B. Artera carotidă comună dreaptă, artera subclaviculară dreaptă, artera carotidă comună stângă.
C. Trunchiul brachiocefalic, artera carotidă comună stângă, artera subclaviculară stângă.
D. Trunchiul brahiocefalic, artera subclaviculară stângă, artera vertebrală.
E. Artera vertebrală, trunchiul brahiocefalic, artera carotidă comună stângă.
966. CM Indicaţi venele, în care presiunea sângelui în condiţii de normă poate deveni negativă:
A. V. jugulară internă.
B. V. cavă superioară.
C. V. subclaviculară.
D. Vv. brahiocefalice.
E. V. toracică internă.
980. CM Aorta:
A. Reprezintă cea mai mare arteră a corpului.
B. Porneşte din atriul stâng.
C. Transportă sânge arterial.
D. Lansează ramuri pulmonare.
E. Posedă un bulb.
80
1075. CM Nervii intercostali:
A. Reprezintă ramuri ale lanţului simpatic.
B. Există în număr de 12 perechi.
C. Reprezintă ramurile anterioare ale nervilor toracici I – XI.
D. Ramura anterioară a nervului toracic XII e denumită nerv subcostal.
E. Se localizează pe faţa laterală a coastelor.
81
1089. CM Vasele sangvine şi nervii enumeraţi realizează vascularizaţia şi inervaţia diafragmei:
A.N. phrenicus.
B.A. pericardiacophrenica.
C.A. phrenica superior.
D.A. musculophrenica.
E. Nn. intercostales II - IV.
1098. CM În raport cu nivelul de emergenţă ramurile colaterale ale plexului brahial se împart
în:
A. Supraclaviculare.
B. Suprascapulare.
C. Infraclaviculare.
D. Subscapulare.
E. Infrascapulare.
91
1251. CM Vena cefalică:
A. Începe de la reţeaua venoasă palmară a mâinii.
B. Ascinde pe faţa ulnară a antebraţului.
C.Începe de la reţeaua venoasă dorsală a mâinii.
D. Se varsă în vena brahială.
E.Face anastomoză cu vena bazilică.
93
1282. CM Sunt ramuri parietale ale aortei abdominale:
A. Arterele frenice inferioare.
B. Artera iliolombară.
C. Arterele lombare.
D. Arterele testiculare (ovariene).
E. Artera sacrală mediană.
94
1295. CM Spre porţiunea abdominală a esofagului pornesc ramuri ale:
A. Arterei hepatice proprii.
B. Arterei gastrice stângi.
C. Arterei frenice inferioare stângi.
D. Arterei hepatice comune.
E. Arterei mezenterice superioare .
95
1307. CM Vascularizaţia nutritivă a ficatului se realizează prin:
A. Artera hepatică proprie.
B. Vena portă.
C. Reţele miraculoase arteriale.
D. Vasele limfatice.
E. Venele hepatice.
105
1467. CM Nervul genitofemural:
A. Este ramură a plexului sacrat.
B. Este ramură a plexului lombar.
C. Perforează muşchiul psoas mare şi apare pe faţa lui anterioară.
D. Prin ramura femurală inervează muşchiul cremaster şi pielea organelor genitale externe.
E. Ramura lui genitală pătrunde în canalul inghinal.
1474. CS Care dintre nervii plexului lombar inervează muşchii anteriori ai abdomenului?
A. Genitofemural.
B. Ilioinghinal.
C. Iliohipogastric.
D. Obturator.
E. Femural.
106
1477. CS Ramura genitală a nervului genitofemural iese din bazin prin:
A. Lacuna musculară.
B. Lacuna vasculară.
C. Canalul inghinal.
D. Canalul femural.
E. Canalul obturator.
107
1493. CM Ramurile nervului ilioinghinal inervează:
A.M. obliquus externus abdominis.
B. M. pyramidalis.
C. M. quadratus lumborum.
D.M. transversus abdominis.
E. M. rectus abdominis.
1494. CS Ramura femurală a nervului genitofemural iese din cavitatea bazinului prin:
A. Lacuna musculorum.
B. Lacuna vasorum.
C. Canalis inguinalis.
D. Canalis femuralis.
E. Canalis obturatorius.
1511. CM N. ischiadicus:
A. Este cel mai voluminos nerv al corpului uman.
B. Iese din cavitatea bazinului prin orificiul suprapiriform.
C. Se ramifică în n. tibialis şi n. peroneus superficialis.
D. Părăseşte bazinul prin orificiul infrapiriform.
E. Părăseşte bazinul prin orificiul sciatic mic.
1519. CS Numiţi nervul care trece prin fosa ischioanală şi inervează muşchii perineului:
A. Genitofemural.
B. Sciatic.
C. Pudend.
D. Obturator.
E. Fesier inferior.
1523. CM N. tibialis:
A. Pătrunde în canalul cruropopliteu.
B. La nivelul maleolei laterale se împarte în nn. plantares lateralis et medialis.
C. La nivelul maleolei mediale se împarte în nn. plantares lateralis et medialis.
D. Participă la inervaţia articulaţiei genunchiului.
E. Prin intermediul rami articulares inervează articulaţia talocrurală.
.
Astfel enunțuri corecte sunt „A”, „C”, „D” și „E”
172. CM.În triunghiul inferior al fosei romboide substanța cenușie formează nucleii nervilor
cranieni:
A. V
B. IX
C. XII
D. X
E. VIII
296. CM. Neuronii din aria motorie primară coordonează motilitatea voluntară prin
următoarele căi:
A. Fibrele corticonucleare
B.Tractul corticospinal anterior
C. Căile piramidale
D. Căile extrapiramidale
E.Tractul corticospinal lateral
Astfel enunţuri corecte sunt „A”, „B”, „C”, „E.
112
481. CM La membrana timpanică distingem:
A. Porţiunea extinsă.
B. Porţiunea flacidă.
C.Umbo.
D. Hipotimpanul.
E. Mezotimpanul.
760. CM A. subclavia:
A. Are 3 porţiuni.
B. Cedează a. vertebrală.
C. Are ca ramură trunchiul tirocervical.
D. Vascularizează muşchii gâtului.
E. Se plasează în şanţul omonim de pe claviculă.
115