Sunteți pe pagina 1din 4

STUDIUL PRIVIND PARTICULARIZAREA

DEZVOLTARII CALITATILOR MOTRICE SI METODE


DE ANTRENAMENT SPECIFICE SI NESPECIFICE
ÎNOTATORILOR DE 10-14 ANI
Spre deosebire de celelalte sporturi, inotul reprezinta o particularitate in sensul ca el se
practica in apa, mediu cu o densitate mare, care opune o rezistenta la inaintare, mult superioara
aerului, zapezii sau ghetii. Dezvoltarea calitatilor motrice caracteristice inotatorului constituie o
problema importanta, ponderea lor in realizarea performantei nefiind egala, caracterizarea tipului
de efort specific inotului este efortul de rezistenta cu variantele sale rezistenta-viteza, rezistenta-
forta. De asemenea doresc sa arat ca fara o pregatire fizica pe uscat performantele sunt afectate,
iar dezvoltarea calitatilor motrice sa nu se rezume ca un rezultat al activitatii formarii si
consolidarii deprinderilor motrice specifice

   In lectiile de antrenament la natatie amplasarea exercitiilor de viteza si indemanare se


realizeaza la inceputul antrenamentului, dupa incalzire, iar cele de forta si rezistenta la sfirsitul
lui, aceasta in cazul cand nu avem antrenamente speciale pentru dezvoltarea uneia sau mai
multor calitati. Mentionez ca, exercitiile de viteza si indemanare se fac tot timpul anului de
pregatire, iar exercitiile de forta si rezistenta intermitent in functie de perioada in care ne aflam,
pregatitoare, competitionala, etc.. De asemenea exercitiile de indemanare in apa pot servi si la
partea de incalzire (inotul defalcat).

Folosirea metodelor in cadrul antrenamentelor trebuie facuta printr-o combinare ideala a acestor
metode pentru ca fiecare metoda sau varianta declanseaza reactii fiziologice, biomecanice si
psihice diferite, specifice. Alegerea metodelor depinde de stadiul de instruire, perioada de
antrenament si articularitatile individului. Aceasta duce la concluzia ca trebuie sa se tina cont de
specificitatea antrenamentului in functie de proba. Metoda antrenamentului cu repetari, metoda
antrenamentului cu intervale, metoda antrenamentului continuu (uniform), metoda
antrenamentului alternativ (cu viteze schimbatoare), antrenament simulatoriu (variante ale
metodelor de antrenament).

Studiul de fata are ca scop cercetarea teoretica si experimentala privind eficienta


pregatirii fizice generale si specifice pe uscat si in apa, la copiii inotatori de nivel II (10 - 14 ani
diferentiata pe calitatile motrice specifice inotului) .  Cresterea eficientei pregatirii, a procesului
instructiv - educativ, necesita stabilitatea unor finalitati precise, a unui sistem de actionare bine
obiectivizat si optimizat, alegerea celor mai eficiente metode si mijloace de actionare.

Am pornit in elaborarea acestui studiu de la observatia ca majoritatea antrenorilor


neglijeaza pregatirea fizica pe uscat a micilor inotatori acordand atentie numai pregatirii fizice
specifice din apa.

Stabilirea unor modele de pregatire, folosirea judicioasa a celor mai eficiente metode si
mijloace specifice si nespecifice inotului trebuie sa conduca la:

- calitatile motrice pot fi puse in evidenta la varsta antepubertara si pubertara, eficient;

- aplicand sportivilor de-a lungul unui an scolar (sistematic), un sistem de algoritmi specializati
pe calitatile motrice destinat si considerat a fi optim, astfel incat sportivii vor obtine rezultate
superioare;
- cresterea nivelului calitatilor motrice;

- cresterea posibilitatilor de selectie pentru viitoarele grupe de nivel I;

- demonstrarea valabilitatii metodelor folosite si aplicabilitatea unor teste pentru a urmarii


dezvoltarea calitativa a calitatilor motrice.

Subiectii au fost 20 de elevi (sportivi) in varsta de 11 ani, urmariti de-a lungul unui an de
pregatire, de la Clubul Sportiv Scolar din Arad, sectia de natatie. Cei 20 de subiecti au fost
impartiti in doua grupe: 10 au format grupa experiment, careia i-am administrat variabila
independenta, iar ceilalti 10 au format grupa martor. În alcatuirea celor doua grupe am avut in
vedere ca numarul de fete si baieti sa fie egal repartizat in cele doua grupe. Scoala unde s-a
desfasurat experimentul beneficiaza de conditii bune de pregatire (bazin olimpic de
50m) ,  lectiile de antrenament fiind conduse de profesori de specialitate, cu bune rezultate in
pregatirea copiilor. Cercetarea s-a desfasurat la Clubul Sportiv Scolar din Arad, club cu bune
rezultate sportive, pe doua grupe de copii ( 1 0 - 1 1  ani) impartite in grupa experimentala si
grupa martor, de cate 10 copii (sportivi), fiecare de-a lungul unei perioade cuprinse intre luna
octombrie 2007 si luna mai 2008 La grupa experiment in cadrul lectiilor de pregatire fizica
generala si specifica am actionat cu structurile selectionate privind pregatirea fizica pe uscat si in
apa, pe care le voi prezenta in randurile care urmeaza.

La grupa martor s-a lucrat obisnuit conform cerintelor programei. Atat elevii din grupa
experiment cat si cei din grupa martor au fost supusi unor testari initiale in luna octombrie 2007
si unei testari finale in luna mai 2008 (a se vedea la anexe) .  Sunt interpretate toate datele din
tabelele centralizate cu parametrii motrici de la testarea initiala si finala, datele fiind reprezentate
si sub forma grafica a indicatorilor. .

            1.În concluzie, se poate spune ca din toate datele si interpretarile prezente rezulta ca, daca
se aplica unei grupe un model de pregatire cu algoritmi bine dozati si esalonati corect, daca se
planifica judicios pregatirea specifica si nespecifica, acestea vor duce la obtinerea unor indici
superiori privind nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice si implicit, la ameliorarea
performantelor si cresterea eficientei lectiei de antrenament.

2. De asemenea, folosirea judicioasa si corecta a metodelor de pregatire in functie de


periodizarea si etapizarea pregatirii, duce la imbunatatirea performantei si a calitatilor motrice.

3. Folosirea corecta a pregatirii pe uscat, specifice si nespecifice, va antrena dupa sine


cresterea performantei si a dezvoltarii calitatilor motrice specifice, in mod deosebit.

            4. Confruntand rezultatele, se observa o imbunatatire vizibila a rezultatelor obtinute de


catre grupa experimentala, fata de cele ale grupei martor.

            Cele mai vizibile cresteri au fost obtinute de catre grupa experiment in urmatoarele
probe: alergare de rezistenta pe 6 0 0  m, saritura in lungime de pe loc, forta abdominala, tractiuni
la banda elastica si viteza de inot pe 2 5  m .

Omogenitatea grupei experiment a fost influentata de performantele deosebite ale unor copii in
raport cu colegii lor: 2 2 5 ' / 6 0 0  m ,  2 , 0 4  m la saritura in lungime, 21 flotari, 2 0 0  repetari
abdomen si 14,9' la viteza de inot p e  2 5  m. Tinand cont ca inotul este un sport individual si ca
pe un antrenor iI intereseaza in afara de omogenitatea grupei, care este valabila atunci cand faci
pregatire specifica, experimentul de fata duce la concluzia ca abordarea sistematica a calitatilor
motrice prin pregatirea specifica si nespecifica a lor, duce la cresterea performantei.
Astfel se observa la un subiect din grupa experiment, o imbunatatire a performantei
spectaculoasa in proba de inot viteza pe 25 m de la 16,2' la 14,9'.

            5. Amplasarea unor verigi constante, ca dezvoltarea vitezei si indemanarii, in fiecare


lectie de antrenament, va duce la ameliorarea performantei.

Viteza se va dezvolta foarte bine prin eforturi cu intensitate maxima si numar de repetari putine,
cu o pauza de revenire dupa fiecare repetare mare (de exemplu 8 x 2 5  m 4/4 cu plecare
la 1 ' 3 0 ' ) .

            6. De asemenea, in pregatirea vitezei sa se tina cont de toate formele de manifestare a ei.
Este important sa nu se confunde antrenamentul de viteza cu antrenamentul cu repetari.

7. Forta sa fie dezvoltata conform specificului probei s i ,  exercitiile de forta, sa fie bine
optimizate si obiectivizate in concordanta cu specificul grupelor musculare angrenate in efort.

8. Rezistenta pare o calitate motrica usor de perfectionat. Important este sa se tina seama
de formele ei de manifestare in proba respectiva.

9. Am observat ca desi multi autori sau specialisti considera ca alergarea de durata in


pregatirea fizica pe uscat nu influenteaza performanta, aceasta este totusi imbunatatita. Astfel in
apa, am constatat ca s-a imbunatatit frecventa picioarelor, ritmul lor, capacitatea respiratorie si
de lucru in datorie de oxigen, coordonarea brate-picioare, toate acestea au dus implicit si la
cresterea performantei de i n o t .

10. În ceea ce priveste indemanarea, consider ca exercitiile complexe, lucrand la inceput


fara impunerea ritmului apoi, cu un tempo i m p u s crescut, duce la dezvoltarea acesteia.

            11. Combinatiile intre lucrul picioarelor si cel al bratelor pot fi folosite in fiecare lectie de
antrenament, ca parte de incalzire sau relaxare.

12. Pentru dezvoltarea calitatilor motrice in lectiile de antrenament, trebuie sa se tina


seama de toate cerintele si obiectivele planificarii, de optimizarea si obiectivizarea l o r ,  de
continuitatea in aplicarea acestora.

13. Am observat ca literatura de specialitate ofera date de investigatii fiziologice


referitoare numai la adulti. Este foarte greu sa extrapolezi datele pe copii, stiind ca acestia au alti
indici fiziologici fata de adulti. De exemplu: in antrenamentul cu intervale, se lucreaza cu o
frecventa cardiaca cuprinsa intre 120 - 1 8 0  pulsatii/minut. Un copil are o frecventa cardiaca mai
mare decat a unui adult, de aceea in efort, mai raman valabile aceleasi date de referinta fata de
copil? Acelasi lucru, dar in ceea ce priveste tensiunea. La un copil este mai mica decat la un
adult in repaus si in efort.

            14. În concluzie, dezvoltarea multilaterala si specifica a calitatilor motrice, se impune ca


o prima conditie pentru imbunatatirea performantelor.

Propuneri:

- Existenta unor teste concludente privind nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice si


obligativitatea aplicarii lor de catre toti antrenorii;

              - Introducerea unor probe obligatorii privind indemanarea, ca de exemplu :


                        - i n o t  pe 2 5 m  -  5 0 m vaslind de doua ori cu acelasi brat;

                        - alunecare 25 m - 50 m cu brate craul, picioare fluture.

            - Dezvoltarea fortei pe uscat si in apa, sa se faca conform biomecanicii inotului. Sa se


lucreze la copii foarte mult cu greutatea propriului corp iar tractiunile la helcometre si benzi
elastice, sa se faca din culcat dorsal sau ventral.

- Obligativitatea pregatirii fizice pe uscat pentru toti copii, indiferent de varsta.

            - Introducerea unor verigi constante in lectiile de antrenament privind dezvoltarea vitezei
si a indemanarii.

- Elaborarea unor formulare de recoltare a datelor anatomice si fiziologice, pentru a se putea


concluziona clar modul de aplicare a metodelor de pregatire la copii.

- Sa se tina o evidenta clara si precisa, ritmica, eventual pe baza de fise personale ale
elevilor pe parcursul ciclului de pregatire, creand in randul elevilor dorinta de progres si emulatie
prin afisarea celor mai bune rezultate la coltul sportiv al clubului, e t c  De asemenea, elevii
trebuie sa primeasca pe langa informatiile cu privire la sistemele de actionare privind dezvoltarea
calitatilor motrice si cunostiinte teoretice care sa le permita o participare constienta si activa la
propria pregatire.