Study on Strategic Evaluation on Transport Investment Priorities under Structural and Cohesion

funds for the Programming Period 2007-2013

No 2005.CE.16.0.AT.014

Country Report Romania Final

Client: European Commission, DG-REGIO

România-European Comision.(2006) .Study on Strategic Evaluation on Transport Investment Priorities

under Structural and Cohesion funds for the Programming Period 2007-2013. Accesat pe data de
1.Mai.2020 la:
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/pdf/evasltrat_tran/romania.pdf

România este una dintre cele mai populate țări din Europa de Est, cu peste 21 de milioane locuitori.
Acesta este situat la marginea viitoare a Uniunii Europene, aproape de marile țări din afara UE țări
precum Ucraina, Federația Rusă și Turcia. Locația sa dă naștere la potențial pentru traficul de tranzit
internațional.

Țara are o rampă montană în formă de oval Carpați, de la nord-est, prin centru spre nord-vest, partea
de sud-est a țării fiind câmpiile relativ joase. Partea de nord-vest a țării este formată din platouri mai
înalte.(PAG 10)

2.3 Situation per mode of transport

2.3.1 Roads and road transport

Infrastructură

Rețeaua de drumuri publice totalizează aproape 80.000 km, din care 15.700 km sunt drumuri
naționale iar 63.700 km sunt drumuri județene și locale. Din total, aproximativ 20900 km sunt
„modernizați” drumuri; drumurile rămase sunt asfaltate, dar au nevoie de reabilitare și drumuri de
pietriș / pământ. Lungimea totală a autostrăzii este modestă, la 210 km. Din lungimea totală a
drumului TEN-T rețeaua din România a fost reabilitată aproximativ 4.600 km.(PAG 11)

Rețeaua de autostrăzi din România cuprinde următoarele secțiuni: • A1 București - Pitești la 95,8 km
vest de București • A2 Fetești - Cernavodă 17,5 km peste Dunăre, între București și Constanța • A2
București - Drajna la 97,3 km est de București. Rețeaua de autostrăzi are o densitate semnificativ mai
mică decât în țările din UE25 și alte țări vecine. În plus, în prezent nu există nicio conexiune la
autostradă la autostrada Rețeaua de autostrăzi UE.

Mijloace

Sunt înregistrate 0,5 milioane de vehicule de transport de marfă. Rata de reînnoire a camionului este
relativ ridicat, la 9% pe an. Există aproximativ 3,2 milioane de autoturisme înmatriculate, ceea ce face
ca proprietatea mașinii să fie înmatriculată la aproximativ 150 la 1.000 de locuitori relativ scăzut față
de UE25 / UE10 și vecina Bulgaria.

Cerere

Traficul a crescut în medie cu 2% pe an din 1990 și cu 3,7% pe an din 2000. Procentul de vehicule
grele în trafic este în prezent în jur de 23%. În ciuda acestui cota substanțială în trafic, mișcările de
marfă rutieră au scăzut în volum din 1990, până la în 2004, aproximativ 300 de milioane de tone.
Traficul zilnic mediu pe rețeaua rutieră este de se raportează că a crescut cu 17% din 1995.(PAG 12)

Taxa rutiera

În trecut, finanțarea rutieră a fost organizată printr-un fond rutier, care a primit aproximativ 45
procente din veniturile din impozitul pe accize. Acest venit a fost împărțit între național drumuri (65
la sută) și drumuri locale (35 la sută). Venitul fondului rutier a acoperit cheltuieli administrative,
întreținere de rutină, plăți pentru servicii de împrumut și limitate costuri de reabilitare a drumurilor
naționale. De asemenea, a acoperit majoritatea costurilor pentru drumurile județene ” reabilitare și
întreținere. Recent, impozitul pe combustibil a fost înlăturat ca venit direct la administrația rutieră
NCMNR, atunci când a fost transformată într-o acciză care este alocată direct laBuget de stat.

Un sistem de plată a vignetei rutiere (vinieta oferă un vehicul cu dreptul de a utiliza rețeaua națională
de drumuri și autostrăzi) a început în 2002, cu implementarea pe etape; este care urmează să fie
complet implementat până în 2008. Sumele colectate de acest sistem sunt acum directe alocat
NCMNR pentru întreținerea drumurilor.

În 2005, sistemul de vinie a fost extins la autoturisme. În plus, podurile traversarea fluviului Dunărea
sunt taxate. Veniturile din taxele din 2004 au fost de aproximativ 7,2 milioane Euro, care este, de
asemenea, alocat direct NCMNR. În plus, NCMNR încasează taxe pentru vehicule supraîncărcate.
Venitul total total este totuși prea mic în raport cu costul total al drumului întreținere pentru rețeaua
de drumuri naționale. Astfel, NCMNR depinde de bugetul de stat, IFI și / sau împrumuturi comerciale
pentru a finanța deficiența.

Accidente rutiere

Rețeaua de drumuri românești se caracterizează prin principalele drumuri care trec prin multe sate și
orașe. Deoarece practic nu există ocoluri, trebuie să treacă tot traficul local și prin trafic centrele
orașului. Acest lucru poate duce la situații nesigure. Cu toate acestea, numărul de decese de trafic la
1.000.000 de locuitori în România este similar la mediile UE25 și UE15. Cu toate acestea, dacă nivelul
scăzut al proprietății vehiculului și se consideră rata de utilizare a României, rata accidentelor la un
milion de km-vehicul sau numărul de autoturisme pe șosea este semnificativ mai mare decât în alte
țări (a se vedea tabelul 2.5). Pe măsură ce proprietatea și utilizarea mașinii măresc în viitorul
(aproape), rata accidentelor poate crește dacă nu se iau măsuri. În acest sens, este pozitiv faptul că
Statisticile românești numărul de accidente rutiere grave a scăzut de la aproximativ 9.000 pe an, la
începutul anilor 1990, la 6.900 în 2005.(PAG 13)

2.3.2 Căi ferate Infrastructură Rețeaua feroviară națională are 11.050 km de cale operațională, din
care 10.900 km ecartament standard, ecartament îngust 78 km și ecartament larg 61 km.
Aproximativ 3.965 km este electrificate (36%) și 2.965 km sunt trasee duble (27%). Ambele procente
sunt mici comparativ cu UE15. Rețeaua feroviară TEN reprezintă aproximativ 20% din lungimea totală
a rețelei și ocupă aproape jumătate din traficul feroviar. Un program de reabilitare a căilor ferate a
fost privit în 1996 în coridorul IV și în data de 90 km a fost finalizată.

Densitatea feroviară din România este peste media UE25 în ceea ce privește densitatea pe populație
și este puțin sub media din punct de vedere al densității la 1.000 km2. Calitatea infrastructurii
feroviare este sub standardul mediu, ceea ce duce la viteză restricții pe mai multe rute. Circa 27% din
viteza maximă a rețelei este de 50 km / h, în timp ce pe un alt 39% din rețea viteza maximă este de
80 km / h. Numarul Restricțiile de viteză au crescut în ultimii ani, afectând 624 km în 2001 386 km în
1995.(PAG 14)

Guvernul României a împărțit rețeaua feroviară în două categorii: căi ferate interoperabile și
neinteroperabile. Primele, aproximativ 70% din totalul traseului rețea, ar fi menținută în
conformitate cu reglementările și standardele UE. ultimele 30% ar fi operate fie în baza unor acorduri
de subconcesiune, fie închise. Termenul „Interoperabil” nu implică faptul că este în prezent
interoperabil în sensul CE Directiva 16/2001. Mijloace Serviciile feroviare sunt preponderent operate
de CFR-ul Căilor Ferate deținute de stat. Privat operatorii de transport feroviar de marfă (22 în total)
reprezintă 2,5% din piață. Flota CFR include peste 2.000 de locomotive, 61.000 de vagoane de marfă
și 5.600 de vagoane de pasageri. Vârsta medie a flotelor de locomotive (peste 30 de ani) și a
vagoanelor de pasageri (25 de ani) ani) sunt trecute de viața lor normală.

Cerere Atât traficul feroviar, cât și pasagerii au scăzut substanțial începând cu 1990. În timp ce în În
1990, peste 400 de milioane de pasageri au fost mutați, această sumă a fost puțin sub 100 de
milioane de euro 2004. În ceea ce privește km-ul de pasageri, scăderea a fost și mai mare, de la peste
30 de miliarde la mai puțin de 9 km km pasageri. Mișcările de marfă pe calea ferată arată o scădere
similară, de la 218 mln tone (aproape 49 miliarde tone km) la 73 milioane tone în 2004 (17 miliarde
tone km). Ponderea transportului feroviar în totalul mișcărilor de marfă a fost estimată la 28 la sută.

2.3.3 Transportul urban urban Infrastructură Orașele majore beneficiază de serviciile de autobuz
municipal. În plus, Bucureștiul este singurul oraș din România cu o rețea de metrou. Este format din
62 km de cale dublă, care acoperă 4 linii și 45 de stații. Sistemul de metrou cuprinde 3,7% din rețeaua
de transport public. Rețeaua în prezent este extins cu un total de 7 km și 8 stații Principalii operatori
de transport public din București sunt RATB, transportul public de suprafață operatorul din
municipiul București care oferă servicii de autobuz, troleibuz și tramvai, și METROREX,
administratorul rețelei de metrou, din subordinea Ministerului Transport. Chiar dacă Bucureștiul are
o rețea solidă de transport public de tramvaie, troleibuze, autobuze și metrou, vehiculele flotei
utilizate de operatorii de transport public nu pot acoperă cererea de transport, datorită următoarelor
4: • Flota are un număr insuficient de vehicule. • uzura medie a flotei este de peste 60 la sută. •
Infrastructura transportului feroviar de suprafață este uzată, în medie, de 65%. • Nu există o
autoritate independentă de transport public.(PAG 15)
• Nu există informații specifice privind volumul și dispersia publicului cererea de transport pe
teritoriu. Cerere Utilizarea serviciilor de metrou a scăzut de la peste 160 de milioane de pasageri în
1995 la 117 milioane în 2004. În prezent, sistemul de metrou ocupă 15% din pasagerii cu transportul
public Bucureşti. Integrarea modurilor de transport public în București are nevoie de o atenție
suplimentară, deoarece rețele pentru autobuz, troleibuz și tramvai (RATB) pe de o parte și metrou
(METROREX) pe de altă parte nu lucrează eficient împreună. Acest lucru este împiedicat de faptul că
nu există nicio integrare de bilete între RATB și METROREX. 2.3.4 Transport pe căi navigabile
interioare Sistemul de căi navigabile interioare din România este concentrat pe Dunărea din sudul
tara. De asemenea, include ramurile navigabile secundare ale Dunării și Dunărea - Canalul Mării
Negre Lungimea râului în sau de-a lungul graniței României este de 1075 km. Tronsonul de 170 km
între Brăila și Marea Neagră poate gestiona maritim livrare.

România are 30 de porturi navigabile interioare, cu o capacitate de manipulare combinată de 52 de

milioane tone pe an. Cele mai mari porturi sunt Brăila, Galați, Tulcea și Sulina (în total 34 capacitate
de milioane de tone) care fac parte din rețeaua TEN-T. Porturile interioare au 48,5 km de chei, dintre
care 85% se află într-o stare fizică precară datorită vârstei și lipsei lor întreținere. Traficul de mărfuri
pe rutele de apă interioară din România este foarte scăzut; a contat pentru numai 15.000 de tone
(4,3 milioane de tone de km) în ultimii ani. Trafic total în porturi a însumat 71.700 de tone, dar doar
31.000 de tone legate de traficul de apă interioară. Aproape tot traficul se efectuează pe nave
private.

2.3.5 Porturile maritime Infrastructură Transportul maritim este asigurat de accesul direct la Marea
Neagră prin cele trei porturile maritime din Constanța, Mangallia și Midia. Portul Constanța este de
departe cel mai mare dintre cele trei și printre cele mai mari porturi din Marea Neagră, cu o
capacitate de trafic de 105 milioane tone pe an. Are aproape 30 km de cheiuri cu adâncimea apei de
până la 19 m. Poate găzdui nave cu o capacitate maximă de 165.000 m 2 pentru transportatorii vrac
și 250.000 mii pentru cisterne. Din cauza acesteia, starea infrastructurii se deteriorează bătrânețe și
utilizare prelungită peste 40 de ani. Cerere Traficul de marfă în Constanța fluctuează, din cauza
economiei și politicilor internaționale Condiții. A fost de 43 de milioane de tone în 2003 și 37,5 de
milioane de tone în 2004.(PAG 16)

2.3.6 Aeroporturi Infrastructură România dispune de 17 aeroporturi civile, dintre care 12 sunt
permanent deschise pentru trafic. cele mai importante aeroporturi sunt cele două aeroporturi din
București, aeroportul din Timișoara și unul din Constanța. Aceste patru aeroporturi sunt operate de
Ministerul Transporturilor (MTCT), în timp ce celelalte 12 sunt operate de consilii județene; 1
aeroport este privat. Cerere Numărul total de pasageri gestionați pe aeroporturi crește rapid (14% în
2004), dar încă relativ scăzut la 1,4 milioane pe an. Cea mai mare parte a traficului este direcționată
către țările UE25 (70%). Există 8 operatori de linii aeriene comerciale disponibile în România, dintre
care TAROM; Cel mai mare transportator de pavilion românesc. Sunt înregistrate 58 de aeronave
comerciale.
2.3.7 Tendințe și indicatori Divizare modală Ponderea autoturismelor este în creștere în mișcările de
pasageri, chiar dacă este proprietatea mașinii încă relativ scăzut. Atât transportul de călători cu
autobuzul, cât și feroviarul a scăzut considerabil de atunci 1990. Ponderea căilor ferate este în
continuare substanțial peste media UE15 / 25.

În ciuda scăderii puternice a deplasărilor totale de marfă, traficul feroviar are în continuare o
substanțială substanțială cota pieței de marfă, cu aproximativ 30%. Rolul căilor navigabile interioare
transportul în transportul de marfă este modest la 7%.(PAG 17)