Intoxicatia cu

alcool etilic
(Etanol)

Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea de Științe și Mediu

Student: Lungu Cornel Florin

Master, Anul I, ACPAFC

1
 CUPRINS :

Scurta Introducere
Definitii
Tipuri de toxicitate
Metabolizare
Clasificarea alcoolismului
Sindromul de abstinenta
Genetica alcoolismului
Impactul social
Tratament
Bibliografie

2
 Alcoolul este un drog legal si consumul lui este de multe ori incurajat.
Imagini stralucitoare agatate pe panouri publicitare prezinta consumatorul de
alcool ca pe un om de succes, rafinat, inconjurat de prieteni si buna dispozitie.

Realitatea legata de alcool nu apare insa in reclama. Nu arata nici volenta

domestica, nici divorturile, nici copii traumatizati de un parinte alcoolic, nici miile
de bolnavi de ciroza cu ochii galbeni si burtile umflate de ascita. Iar avertismentul
“consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii” este mult prea rar luat in
seama.

3
 Definitie si epidemiologie:
Alcoolismul cronic reprezinta o toxicomanie cu caractere particulare datorita
vastei raspandire a substantei si lipsei unei restrictionari reale pentru limitarea
consumului, ceea ce face sa existe un numar extrem de mare de consumatori,
dintre care circa 10% ajung alcoolici.
Termenul de alcoolism a fost utilizat pentru prima data in 1849 de medicul
suedez Magnus Huss, fiind inlocuit in 1979 cu denumirea de “sindrom de
dependenta alcoolica”.
Diagnosticul clinic al abuzului de alcool sau al dependentei nu este bazat pe
cantitatea sau frecventa consumului, ci pe dificultatile asociate consumului de
alcool: toleranta, sevraj, incapacitatea de control al consumului, renuntarea la
activitati importante in favoarea alcoolului si continuarea consumului de alcool in
ciuda consecintelor fizice sau psihologice. Riscul de a dezvolta dependenta de
alcool este de aproximativ 10% pentru barbati si 3-5% pentru femei.

Intoxicatia acuta:
Prezinta manifestari variate in functie de cantitatea de alcool ingerat,
particularitatile individului, tipul si cantitatea de alcool ingerat.
Faze ale intoxicatiei alcoolice:
1. faza de excitatie – se caracterizeaza printr-o accelerare a
proceselor psihice, dezinhibare, aparitia senzatiei de forta, de aptitudine, a
impresiei ca poate face orice, poate rezolva orice problema, devine agresiv.
2. faza de depresie – pacientii se plang de singuratate, se cred
nefericiti, neintelesi. Apar tulburari de vorbire, tulburari de echilibru, tulburari
neuro-vegetative.
3. faza de somn profund, marcata de amnezie partiala sau totala a
episodului. Dupa trezire raman cu un disconfort general (fizic si psihic), cefalee si
tulburari digestive.
Betia patologica presupune existenta unei afectiuni neurologice sau psihice
anterioare (cum ar fi epilepsia), care determina o discordanta majora intre

4
cantitatea de alcool consumata si tulburarile psihice ce apar. La cantitati mici de
alcool (50g), pacientul prezinta: stare confuzionala acuta fiind dezotientat
temporo-spatial, iluzii, halucinatii terifiante. Apar idei delirante de urmarire si
persecutie ( nu recunoaste persoanele din jur, le considera dusmani, poate sa i
se para ca incaperea este o celula de inchisoare sau un camp de lupta). Apar:
teama, anxietatea, furia, disperarea, tristetea, care il pot determina sa comita
acte de violenta, chiar omoruri sau suicid. Accesul de betie patologica dureaza
de la cateva secunde, pana la cateva ore (2ore), fiind urmat de un somn profund
si amnezia episodului. La un nou consum de alcool poate repeta episodul de
betie patologica.
Dipsoamnia (alcoolismul episodic) se caracterizeaza printr-o pornire
irezistibila, impulsiva de a consuma alcool dupa un interval variabil, in general
acelasi (6luni – 1 an). Intre intervale, pacientul prezinta abstinenta completa,
dupa care apare necesitatea de a consuma excesiv si fara control orice bautura
alcoolica. Este o forma de intoxicatie alcoolica acuta intalnita la indivizi epileptici,
obsesivi, sau cei care au o tulburare afectiva bipolara. Debutul bolii este prevestit
de o faza de indispozitie, inapetenta, neliniste, tulburari de somn, irascibilitate,
care dureaza de la cateva zile, la 2-3 saptamani. Faza de stare se poate instala
printr-un consum exagerat, care duce la o alcoolizare excesiva, instalandu-se o
stare de ebrietate care poate dura zile (3-6zile) pana la saptamani, urmata de un
somn profund, prelungit, care constituie terminarea brusca a episodului. Odata
cu trezirea si revenirea la realitate, pacientul prezinta o stare depresiva cu
sentimente de tristete, autoinvinuire, ajungand pana la suicid.

5
 Intoxicatia alcoolica cronica:
Reprezinta o stare morbida a organismului cauzata de abuzul frecvent si
indelungat de bauturi alcoolice. Se caracterizeaza prin pierderea controlului de
consum cu tendinta de crestere a dozelor, imposibilitatea e a se abtine si aparitia
sindromului de sevraj in cazul intreruperii consumului. In cadrul consumului
cronic se disting:
 fenomenul de intoleranta la alcool, care presupune cresterea dozelor
pentru obtinerea aceluiasi efect;
sensibilizarea la acool – este procesul opus tolerantei si semnifica
intoxicatia din ce in ce mai severa dupa administrarea aceleiasi doze sau la doze
din ce in ce mai mici (apare odata cu deteriorarea functiei hepatice);
dependenta psihica – este ncesitatea psihologica imperioasa de a
consuma alcoolin vederea obtinerii unei senzatii subiective de confort si
reducerea tensiunii psihice;
dependenta fizica – apare mai tardiv : aparitia unui sindrom de sevraj la
24 de ore de la intreruperea brusca a consumului de alcool
 dependenta tisulata.

6
 Toxicocinetica - Metabolizarea

Peroxidare
CYP2E1 ROS MDA
lipidica 4HNE

Alcool Acetaldehida Aducti proteine + ADN

(CH3CH2OH) (CH3CHO)
ALDH
(mitocondrie)
ADH
(citoplasma) Transformare
Semnalizare celulara
Acetat modificata
Catalaza (CH3COO-) Dezvolatre de foci
Xantin-oxidaza+ Catalaza Cancer hepatocelular
NADPH-oxidaza + Catalaza

Ciclul Krebs

Clasificarea alcoolismului
1. Alcoolism  - dureaza de la cateva luni, la cativa ani:
- initial pacientul foloseste alcoolul ocazional pentru efectul euforizant si
pentru atenuarea undei stari de tenisune psihica interioara ;
- ulterior individul incepe sa bea in mod constant
2. Alcoolism  - individul incepe sa bea pe ascuns, nu se imbata,
ascunde sticla in deverse locuri:
- apare sentimentul de culpabilitate;
- prezinta fenomene de gastrita, polinevrita, dependenta fizica si somatica;

7
 3. Alcoolismul  - pierderea controlului in privinta cantitatii de alcool
consumat:
- apare lupta impotriva societatii (schimbarea comportamentului fata de
sotie, copii, parinti);
- neglijeaza alimentatia si scade in greutate;
- impotenta datorata alcoolului;
4. Alcoolismul  - betii prelungite:
- decaderea pronuntata a simtului moral, scaderea functiilor intelectuale;
- imposibilitatea reducerii / suprimatii alcoolului pentru 1-2 zile;
- fenomene de sevraj datorate intreruperilor fortate (captivitate, boala);
5. Alcoolismul  - facies buhait, ochi congestionati, bonjunctivite frecvente,
blefarite, uscaciunea mucoaselor:
- varsaturi matinale, constipatie, palpitatii, angina pectorala;
vorbire diasociativa, polinevrita, tremor (schimbarea scrisului), dezinterea
pentru indatoririle obisnuite, schimbari comportamentale majore.

Sindromul de abstinenta
In prezenta tolerantei celulare determinate de etanol, orice scadere bursca
a aportului poate conduce la simptome de sevraj datorita efectului deprimant al
SNC, care includ tremorul mainilor, accelerarea pulsului si a frecventei
respiratorii, cresterea temperaturii corporale, insomnie sau somn agitat cu vise
urate, anxietate generalizata, sau atacuri de panica, simptome gastro-intestinale.
Simptomele incep in intervalul 5-10 ore de la scaderea ingestiei de alcool
(pacientii dependenti se trezesc dimineata cu unele simptome de sevraj), ating
un maximum de intensitate in zilele 2-3 si se amelioreaza in ziua 4 sau 5. In jur
de 5% dintre alcoolici prezinta simptome severe de abstinenta, cum sunt delirium
tremens, stare de confuzie insotita de halucinatii vizuale, tactile, sau auditive. Un
procent mic de alcoolici prezinta convulsii generalizate, de obisei in primele 48
de ore de la incetarea bauturii.

8
 Genetica alcoolismului
Alcoolismul este o tulburare multifunctionala, in care interactioneaza factori
biologici si genetici. Importanta factorilor genetici in alcoolism este sustinuta de
studii pe familii, pe gemeni si pe copii infiati. Rudele apropiate ale alcoolicilor fara
alte afectiuni psihiatrice au un risc de aproximativ 4 ori mai mare de a deveni
alcoolici decat populatia generala. Riscul pentru fratele geaman identic al unui
alcoolic este mult mai mare decat decat pentru fratele geaman neidentic al unui
individ dependent de alcool. Deasemenea studiile au aratat ca riscul copiilor care
provin din parinti alcoolici de a deveni la randul lor alcoolici este de 4 ori mai
mare , chiar daca au fost adoptati la nastere si au fost crescuti fara sa cunoasca
problemele parintilor biologici.

S-au descris doua tipuri de alcoolici :

- tipul 1 – cu debut tardiv, dependenta psihologica este mai puternica decat
cea fizica, apar sentimente de culpabilitate dupa abuz ;
- tipul 2 – cu probabilitate crescuta de transmitere ereditara, asociaza
alcoolismul cu comportamentul anti-social accentuat si cu unul de explorare a
noutatii.

Impactul social
Varsta medie la care are loc primul contact cu alcoolul, in populatia
geberala, este de 12-14 ani, iar prima intoxicatia acuta cu alcool se produce in
intervalul 14-18 ani. Riscul de dependenta este cu atat mai mare cu cat
consumul este mai precoce, inaintea varstei de 15 ani. Criteriile abuzului si
dependentei sunt intalnite intre 23 si 33 de ani, rareori dupa 45 de ani, acesta
fiind intervalul in care un individ devine “alcoolic” in sensul clinic al cuvantului.

9
Alcoolicii se prezinta la tratament pentru prima data in jurul varstei de 40 de ani,
dupa mai bine de un deceniu de probleme sociale, familiale, profesionale,
medicale, sau tentative esuate de a stopa consumul abuziv. Daca nu se
stopeaza acest abuz, alcoolicul risca sa moara, in medie, cu 15 ani mai devreme
fata de varsta decesului in populatia generala, adica la 55-60 de ani, cauzele
principale de exitus fiind bolile cardiovasculare, cancerul, accidentele, suicidul.
Dupa diferite studii, intre 11 si 25% din decesele premature, in general, sunt
cauzate de alcoolism.
Alte consecinte majore ale consumului de alcool constau in cresterea
accidentelor rutiere si a ratei criminalitatii, cresterea numarului de violente in
familie si a ratei divorturilor. De aceea, impactul alcoolismului pentru societate
este unul deloc de neglijat.

Efectele alcoolului asupra organismului

10
 Afectarea hepatica: prima leziune hepatica determinata de abuzil de alcool
este acumularea excesiva de grasimi, numita steatoza hepatica. Din prima zi
dupa administrarea unei doze de alcool echivalenta cu 46% din ratia calorica
apare o discreta incarcare in grasimi. Dupa 3-10 zile de impregnare alcoolica
incarcarea cu grasimi devine evidenta. Evolutia de la steatoza la ciroza poate sa
dureze intre 6 si 20 de ani.
Hepatita alcoolica este raspunsul
inflamator la ficatului la intoxicatia cu alcool.
Daca intoxicatia alcoolica continua, ea
evolueaza spre ciroza micronodulara, trecand
printr-un stadiu intermediar de fibrociroza.
Ciroza hepatica este ce mai grava complicatie

11
hepatica a alcoolismuluisi se caracterizeaza printr-un ficat nodular, cu zone de
fibroza.
Afectarea aparatului gastrointestinal: ingestia acuta de alcool poate
determina esofagita (posibil secundat refluxului continutului gastric) si gastrita
(datorita leziunii mucoasei gastrice), ce reprezinta cea mai frecventa cauza a
sangerarilor gastrointestinale la marii bautori. Consumul cronic de alcool, asociat
cu varsaturi violente, poate produce eroziunea longitudinala a mucoasei la nivelul
jonctiunii esogastrice. Alcoolicii dezvolta obisnuit pancreatite acute sau cronice.
De asemenea riscul de cancer este mult crescut la alcoolici, afectiunile maligne
reprezentand a doua cauza ce conduce la deces in randul acestora. Alcoolicii au
rata de carcinom de 10 ori mai mare decat populatia generala, localizarile cele
mai frecvente fiind capul si gatul, esofagul, inima, ficatul, pancreasul si sanul
Efecte asupra sistemului nervos: un consum excesiv de alcool poate
determina un episod de amnezie totala sau partiala a episodului de intoxicatie
alcoolica la 30-40% dintre barbati pana la varsta de 20 de ani. Chiar si ingestia
unei cantitati mici de alcool scade acut latenta somnului si diminueaza miscarea
rapida a ochilor din somnul REM (In timpul somnului REM un sfert din creier
trimite informatii celorlalte parti care sunt de obicei stimulate de simturile noastre.
Asta ar putea explica prezenta viselor in aceasta faza ), asociata cu vise urate.
Consumul cronic de etanol determina neuropatie periferica la 5-15% din alcoolici.
Pacientii acuza amorteala membrelor, furnicaturi si parestezii. Amnezia
persistenta indusa de alcool este rezultatul deficientei de tiamina (vitamina B1) la
indivizii vulnerabili.
Alcoolicii pot prezenta probleme cognitive severe, scaderea memoriei timp de
saptamani pana la luni dupa un abuz de alcool. Poate surveni deteriorarea
permanenta a SNC, dementa persistenta alcoolica.
In plus, fiecare sindrom psihiatric poate fi observat in timpul consumului
masiv de alcool, sau intreruperii ulterioare.
Acestea includ:
 tristete intensa, ce dureaza de la zile, la saptamani, in mijlocul consumului
masiv de alcool ;

12
 anxietate severa in cursul intreruperii alcoolului, deseori mentinandu-se mai
multe lunidupa intrerupere ;
 halucinatii auditive si/sau idei delirante paranoide in absenta oricarui semn
evident de intrerupere.
Afectarea sistemului hematopietic : etanolul exercita efecte multiple,
reversibile, acute si cronice, asupra tuturor celulelor sanguine. Cea mai frecventa
modificare este cresterea volumului eritrocitar mediu, cel mai adesea fara
anemie, insa se poate manufesta si prin anemie macrocitara prin deficit de acid
folic. Consumul cronic masiv de alcool poate de asemenea scadea productia de
leucocite, scade aderenta si mobilitatea granulocitara si micsoreaza raspunsul
sensibilizarii intarziate la noi antigene. Multi alcoolici prezinta trombocitopenie
usoara (rar asociata cu hemoragie) datorita scaderii supravietuirii si modificarii
functiei plachetare.
Afectarea sistemului cardiovascular: etanolul scade acut contractilitatea
miocardica si determina vasodilatatie periferica, avand ca efect scaderea usoara
a tensiunii arteriale si cresterea compensatorie a ratei cardiace si debitului
cardiac. Cresterile consumului cardiac de oxigen determinate de efort sunt mai
mari dupa alcool. Pe de alta parte, un consum de maxim 1-2 pahare pe zi de-a
lungul unei perioade lungi de timp poate scadea riscul mortii cardiovasculare,
probabil prin cresterea lipoproteinelor cu densitate mare (HDL - asa-zisul
colesterol bun) sau modificarea mecanismelor de coagulare. Desi etanolul in
doze mici produce o usoara scadere a presiunii sanguine, consumarea a 3 sau
mai multe pahare pe zi determina o crestere dependenta de doza a presiunii
sanguine. Ca rezultat, consumul masiv de alcool contribuie la aparitia
hipertensiunii arteriale usoare sau moderate. Deasemenea, pot atarea artimii
atriale sau ventriculare, in special tahicardie paroxistica (Tahicardia paroxistica
este o accelerare paroxistica a batailor cardiace, cu inceput si sfarsit brusc).
Modificarile aparatului urogenital: in mod acut, dozele moderate de
etanol cresc activitatea sexuala la barbati, putand insa sa scada simultan
capacitatea erectila. Chiar in absenta deteriorarii hepatice, un procent
semnificativ de barbati prezinta atrofie testiculara ireversibila si scaderea

13
fertilitatii. Ingestia repetata de etanol in cantitate mare poate determina la femei
amenoree, scaderea dimensiunilor ovariene, absenta corpului luteal cu
infertilitate sociata si avort spontan.
Dezvoltarea fetala: consumul masiv de alcool in timpul sarcinii determina
transferul placentar al etanolului ai aldehidei acetice, care au consecinte grave
asupra dezvoltarii fetale. Sindromul alcoolic fetal include: Modificari faciale (ex:
dinti mici cu defecte ale smaltului), defecte septale atriale si ventriculare, pliuri
palmare aberante si limitarea miscarilor articulare, microcefalie cu retard mintal.

Tratament
Tratamentul alcoolismului cuprinde:
 Medicatia antipsihotica cu medicamente antipsihotice de prima generatie
(haloperidol, droperidol), sau de genratie nou (olanzapina, risperidona);
 Benzodiazepine – controleza crizele epileptice, delirium, anxietate. Se pot
administra: diazepam, lorazepan, clonazepam, alprazolam, e.t.c.;
 Medicatie antidepresiva;
 Medicatie anticolinergica – pentru prevenirea efectelor secundare
extrapiramidale datorate medicatiei antipsihotice. Se folosesc: Akineton,
Romparkin.
 Vitamine – pentru a compensa deficitul de vitamine, in special din grupul B,
intalnit la alcoolici.Se adminitreaza : vit.B1, vit.B6, vit.B12, acidul folic, vit.A, vit.E;
 Hepatoprotectoare: Aspatofort, Mecopar, Metaspar, Silimarina;
 Anticonvulsivante si barbiturice;

14
 Disulfiram – inhiba acetil dehidrogenaza, enzima care oxideaza etanolul in
compusi toxici;
Psihoterapia.

BIBLIOGRAFIE

1) http://www.alcoolism.org/alc_efec.html

2) http://www.scritube.com/medicina/Efectele-alcoolismului-asupra-742151517.php

3) http://www.sfatulmedicului.ro/Droguri-ale-cotidianului/alcoolul-etilic_4325

4) Farmacist.ro

5) Toxicologie clinica - Intoxicatii nemedicamentoase, vol.al II-lea - Dr. Niculae Sitcai

Gheorghe Mogos

15
6) https://ro.wikipedia.org/wiki/Etanol

7) https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectele_etanolului_asupra_organismului

16