Mureșul (în latină Maris, în maghiară Maros, în germană Mieresch) este un râu, care curge

în România și Ungaria, în lungime de 789 km și se varsă în Tisa. Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare,
străbate Depresiunea Giurgeu și Defileul Deda - Toplița, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor
de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții
Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin
municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-
ungară.[1]
Afluenți: Târnava Mare, Târnava Mică (din Carpații Orientali) ce se unesc
la Blaj județul Alba, Sebeș, Strei (din Carpații Meridionali), Arieș și Ampoi (din Munții Apuseni).

 Amenajări hidroenergetice: pe Râul Mare și Sebeș.

 Orașe principale: Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, Deva, Arad.

 Încă din perioada antichității, râul Mureș a fost o cale navigabilă foarte intens folosită atât pentru traficul
comercial cât și în scop strategic, devenind o adevărată autostradă a zonei de la Nord de Dunăre.
Menționat de Herodot încă din anul 484 î.h. (cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Mătăsii”), sub
denumirea de Maris, Mureșul este, după Dunăre, al doilea râu al României ca lungime (761 km) și al
treilea ca suprafață hidrografică (27.890 kmp, după Dunăre și Siret).

 Încă din timpul războaielor daco-romane controlul Mureșului a constituit una din manevrele militare
cheie, pe care armata romană s-a străduit să o obțină pentru a avea un avantaj asupra sistemului
defensiv al Regatului dacic.

 Astfel, în cursul operațiunilor militare din debutul celui de-al doilea război dacic al lui Traian se
presupune că vexilația formată din trupele Pannoniei Inferior avându-l în frunte pe Aelius
Hadrianus (viitorul împărat Hadrian), pe atunci guvernator al provinciei Pannonia, ar fi pătruns spre
inima Daciei pe Valea Mureșului, folosindu-se probabil și de flota fluvială - Classis Flavia Pannonica.
Existența unui collegium nautarum la Apulum este un indiciu că cei care se ocupau cu cărăușia pe apă
în epoca romană erau destul de numeroși. Toate materiile prime: aur, fier, sare, lemn, erau exportate
spre Roma și alte provincii vestice pe calea apei. Lipsa sării în provinciile romane învecinate (cele două
Pannonii și cele două Moesii) este un bun argument pentru a explica regularitatea acestui export masiv
pe Mureș. Acest fapt, împreună cu densitatea mare de locuire civilă (prin cele două orașe), și cu
prezența legiunii și a guvernatorului Daciei la Apulum face să apară aici cel mai important port fluvial
civil al Daciei romane. De altfel, aici se intersectau autostrada fluvială a Mureșului (care se conecta
la Partiscum cu drumul dinspre Lugio) cu principalul drum imperial al provinciei Dacia, ce traversa cele
mai importante orașe de la nordul Dunării: Dierna - Tibiscum - Ulpia
Traiana – Apulum – Potaissa – Napoca - Porolissum.

 Terasele Mureșului