Sunteți pe pagina 1din 11

După organizarea morfofuncțională deosebim 4 tipuri de țesuturi:

1. Epitelial

2. Conjunctiv

3. Muscular

4. Nervos

Definiție.

Țesuturile, sunt asociații de celule cu o morfologie asemănătoare, organizate în scopul îndeplinirii


unor funcții.

1. epitelii acoperire
2. epitelii glandulare
3. epitelii senzoriale

Țesuturile epiteliale

Epiteliile sunt țesuturi avasculare, alcătuite predominant din celule de forme relativ geometrice
(poligonale, cubice, prismatice), dispuse relativ ordonat, dar foarte strâns în cuiburi, cordoane, în
unul sau mai multe straturi. Funcția lor principală poate să fie de acoperire/căptușire, de
secreție/absorbție sau senzorială.

Clasificarea epiteliilor de acoperire:

Epitelii simple (unistraficate)

1. Epiteliu simplu pavimentos MEZENTER, impr.Ranvier

2. Epiteliu simplu prismatic STOMAC – reg. fundică, col.HE

3. Epiteliu simplu cubic RINICHI, col.HE

4. Epiteliu pseudostratificat TRAHEE, col.HE;

Epitelii stratificate (pluristratificate)

1. Epiteliu stratificat pavimentos

 Keratinizat PIELE, col.HE


 Nekeratinizat VAGIN, col.HE

2. Epiteliu stratificat cubic

3. Epiteliu stratificat prismatic

4. Uroteliu (epiteliu de tranzitie) URETER, col.HE.

 preparat de studiat: mezenterul


 colorație: impregnație Ranvier
Epiteliu simplu pavimentos

Diagnostic

Este format din celule poligonale aplatizate așezate într-un singur rând pe o membrană
bazală. Limitele celulare sunt greu vizibile, nuclei sunt de formă rotundă sau ovalară cu
citoplasmă mai evidentă perinuclear.

Epiteliu simplu prismatic

 preparat de studiat: stomac regiune fundică


 colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic

Epiteliu format dintr-un singur rând de celule, înalte, prismatice cu nuclei în formă de
bastonaș așezați într-un singur rând perpendicular pe membrana bazală.

Cu obiectivul mic

Vom urmări așezarea ordonată a celulelor prismatice, evidente prin nucleii lor în formă de
bastonaș, dispusi paralel între ei și perpendicular pe membrana bazală.

Nucleii sunt situați în ½ inferioară a celulelor.

Cu obiectivul mare
Vom observa forma alungită a celulelor epiteliale, aspectul striat al membranei polului
apical (platou striat) și nucleii ovalari așezați paralel cu axul celulei

Epiteliu simplu cubic

Preparat de studiat: rinichi

Colorație: hematoxilină eozină

Diagnostic

Epiteliu format dintr-un singur rând de celule cu laturi izodiametrice, de formă patrată, iar
nucleii sunt așezați în centrul celulei.

Cu obiectivul mic -10x


Vom studia așezarea ordonată a celulelor cubice cu nucleii rotunzi, centrali, așezați în
șirag de mărgele

Epiteliu pseudostratificat

Epiteliu alcătuit din mai multe rânduri de nuclei, ce dau aparență de falsă stratificare. Este
alcătuit dintr-un singur rând de celule de formă și înălțimi diferite. Toate celulele sunt
așezate pe o mebrană bazală, dar nu toate ajung până la suprafața epiteliului.

Epiteliile stratificate

Diagnostic

Țesut epitelial alcătuit din mai multe rânduri de celule (nuclei), dispuse strâns și în straturi
suprapuse.

Nucleii din acelasi rând sunt identici ca formă, mărime și structură.


Stratul superficial este constituit din celule turtite , pavimentoase:

 -fie cu nuclei – epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat


 -fie fără nuclei – epiteliu stratificat pavimentos keratinizat

Epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat

Cu obiectivul mare

Vom recunoaște cele 3 zone celulare urmărind forma și structura celulelor și mai ales a
nucleilor situați în diferite straturi:

 stratul bazal – celule cubo-cilindrice, cu nuclei ovalari, intenși cromatici, orientați


perpendicular pe membrana bazală

 stratul mijlociu – cu mai multe rânduri de celule poligonale bine delimitate, cu nuclei
rotunzi, centrali eucromi

 stratul superficial – cu celule turtite, pavimentoase, orientate paralel cu suprafața


epiteliului, nuclei hipercromi, picnotici

Epiteliu stratificat pavimentos keratinizat

Preparat de studiat: pielea

Colorație: hematoxilină eozină

Cu obiectivul mic

Vom recunoște epiteliul după așezarea în straturi suprapuse a celulelor, dar cu lipsa
nucleilor în stratul superficial. Corionul ( reprezentat de țesutul conjunctiv) însoțește țesutul
epitelial în care se invaginează sub forma unor papile înalte.

Cu obiectivul mare
Aici stratificarea este mai variată formată din 5 straturi celulare: bazal, spinos, granulos,
lucid și cornos.

Uroteliul

Preparat de studiat: ureterul

Colorație: hematoxilină eozină

Uroteliul

Epiteliu alcătuit din mai multe rânduri suprapuse de celule și nuclei (epiteliu stratificat)
morfologia celulelor (formă, mărime, așezare) fiind diferită, deosebim 3 straturi celulare:

-stratul bazal (celule cubice)

-stratul mijlociu (celule în rachetă)

-stratul superficial (un rând de celule în umbrelă)

Cu obiectivul mic

Vom urmări așezarea în rânduri ordonate și suprapuse a nucleilor din țesutul conjunctiv
subiacent epiteliului (corionul).
Cu obiectivul mare

Vom urmări configurația celulor din cele 3 straturi:

 stratul bazal - având un rând de celule cubice, cu citoplasmă mai întunecată și nucleu
ovalar
 stratul mijlociu - alcatuit din mai multe rânduri de celule în formă de rachetă (de
tenis), cu un corp celular ovalar, ce conține un nucleu central, rotund și o expansiune
citoplasmatică scurtă
 stratul superficial - un singur rând de celule mari, eozinofile, ce acoperă 2 – 4 celule
subiacente în rachetă. Celula în umbrelă poate avea unu sau doi nuclei.

Sub epiteliu vom observa un țesut conjunctiv lax.

Țesut conjunctiv adipos


preparat: ovarul
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
Țesut conjunctiv în care predomină celulele adipoase, rotunde, mari, așezate în cuiburi ®țesut
conjunctiv alb
Adipocitul conține citoplasmă redusă spre periferie (inel), o vacuolă de grăsime mare în centrul
celulei și un nuclei turtit (semilună) și hipercrom.
Cu obiectivul mic
Vom recunoaște organizarea histologică a țesutului conjunctiv alb sub forma cuiburilor de celule
mari, rotunde sau poligonale, delimitate de puține fibre conjunctive și numeroase capilare
sanguine.
Cu obiectivul mare
Vom studia mai ales aspectul citologic al adipocitului care, pe secțiunile colorate cu H.E. apare
gol. Se vede un inel de citoplasmă și un nucleu turtit la periferia celulei, în timp ce la colorația
Sudan III, vacuola de grăsime se colorează portocaliu.

Țesut conjunctiv tendinos


preparat: tendon
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Țesut conjunctiv în care predomină fibrele colagene, organizate în fascicule ordonate
 Fasciculele colagene sunt așezate paralel între ele (pe secțiune longitudinală), iar între
acestea se interpun celule fibroblastice (tenocite).
 Tenocitele pe secțiune longitudinală apar dreptunghiulare și perechi, în timp ce pe secțiune
transversală au o formă stelată, cu un nucleu central.
Cu obiectivul mic
Vom observa fasciculele colagene dispuse într-un singur sens (paralele) și celulele tendinoase
așezate în șiraguri paralele.
Cu obiectivul mare
Vom distinge pe sau printre fasciculele conjunctive tenocitele, de formă dreptunghiulară,
conținând fiecare câte un nucleu alungit, situat unul în apropierea celuilalt (nuclei gemeni).

Țesut conjunctiv aponevrotic


preparat: aponevroza
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Două sau mai multe lame de țesut conjunctiv, suprapuse, în care predomină fibrele
colagene.
 Fibrele colagene sunt orientate paralel între ele, dar pe o direcție perpendiculară față de
fibrele din lama învecinată. Între lame găsim celule conjunctive turtite.
Cu obiectivul mic
Ne vom orienta în preparat punând la punct imaginea fibrelor colagene, așezate în straturi
suprapuse.
Cu obiectivul mare
Vom studia orientarea paralelă a fasciculelor colagene în fiecare lamă conjunctivă, dar
suprapunându-le vom observa dispoziția perpendiculară a structurilor fibrilare din cele două lame
învecinate.
În celulele dispuse între cele două lame vom deosebi numai nucleii bine conturați și cu margini
neregulate

Țesut cartilaginos hialin


preparat: trahee
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Țesut în care predomină substanța fundamentală. Fibrele colagene sunt mascate de
substanța fundamentală (hialină), condrocitele, de formă ovalară, sunt așezate fie izolat, fie în
grupuri izogene, ambele demarcate de o capsulă bazofilă (halou bazofil).
 La periferia cartilagiului există o membrană conjunctivo-vasculară (pericondru), sub care
se află condroblastele (de formă lenticulară).
Cu obiectivul mic
Vom observa: substanța fundamentală omogenă (palid albăstruie) în care sunt cuprinse celulele
cartilaginoase dispuse izolat sau în grup.
Cu obiectivul mare
Vom studia pericondru de la periferia potcoavei cartilaginoase format:
 în ½ externă din fibre colagene și capilare
 în ½ internă din fibroblaste și condroblaste (sub forma celulelor lenticulare)
În substanța fundamentală bogat reprezentată vom găsi condrocitele singuratice sau în grupe
izogene, ambele delimitate de o capsulă bazofilă.
Condrocitele apar ca formațiuni: ovalare cu 1-2 nuclei rotunzi, bogați în cromatină, așezați în
substanța fundamentală (condroplaste) delimitate de un halou mai bazofil.
Grupele izgogene apar sub forma unui cuib de condrocite, având o capsulă comună, tot bazofilă

Țesut cartilaginos elastic


preparat: epiglota
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Țesut cartilaginos în care predomină fibrele elastice, alcătuind o rețea mai condensată
pericelular. Condrocitele sunt așezate în ochiurile rețelei fibrilare: fie izolat (mai frecvent) fie în
grupuri izogene (cu puține celule componente).
Cu obiectivul mic
Vom observa cartilajul alcătuit dintr-o rețea de fibre elastice, care predomină. În ochiurile rețelei
fibrilare vom găsi condrocitele.
Cu obiectivul mare
Vom urmări arhitectura rețelei fibrilare, elastice, așezarea condrocitelor mici ovalare, fie izolate,
fie grupate câte două. În ochiurile rețelei vom observa 1-2 celule rotunde sau ovalare, cu nuclei
rotunzi.
Țesut cartilaginos fibros
preparat: disc intervertebral
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Țesut cartilaginos în care predomină fibrele colagene, așezate paralele între ele.
Condrocitele sunt rare și așezate mai ales izolat, printre fasciculele colagene.
 Substanța fundamentală este foarte redusă.
Cu obiectivul mic
Vom studia forma globuloasă a condrocitelor, cu citoplasmă relativ omogenă și un nucleu rotund,
bine conturat.
 Fibrele colagene sunt organizate în fascicule paralele și au un traiect sinuos sau penat.

Țesuturile conjunctive
Sunt alcătuite din variate tipuri de țesuturi foarte heterogene ca aspect histologic, toate având
însă origine mezenchimală și unele caractere comune de structură, ca:
 prezența în proporții diferite a 3 componente de bază și anume: celule, fibre (colagene,
elastice și de reticulină) și substanță fundamentală.
 funcția de susținere, legătură, trofică și de apărare
Clasificarea țesuturilor conjunctive
I. Țesuturi conjunctive embrionare (nediferențiate):
 Țesutul mezenchimatos
 Țesutul conjunctiv mucos
II. Țesuturi conjunctive adulte (diferențiate):
A. Țesuturi conjunctive moi (substanță fundamentală vâscoasă)
1. În care proporția celor 3 componente (fibre, celule și substanță fundamentală) este
egală
 Țesut conjunctiv lax
 Țesut de granulație
2. În care predomină celule specializate
 Țesut conjunctiv reticular
 Țesut conjunctiv adipos
 Țesut conjunctiv pigmentar
 Țesut conjunctiv sero-membranos
3. În care predomină fibrele (țesuturi fibroase)
 Țesut conjunctiv tendinos
 Țesut conjunctiv aponevrotic
 Țesut conjunctiv fibrolamelar
 Țesut conjunctiv elastic
 Țesut conjunctiv dermo-capsular
B. Țesut cartilaginos (substanța fundamentală este solidă și elastică)
 Țesut cartilaginos hialin
 Țesut cartilaginos elastic
 Țesut cartilaginos fibros
C. Țesutul osos ( substanță fundamentală dură, mineralizată)
 Țesut osos compact
 Țesut osos spongios
 Pe preparatele colorate prin tehnici speciale se vor studia separat componentele celulare
fibrilare.

Fibre Colagene Elastice Reticulina


Caracteristic
nu se ramifică se ramifică se ramifică
i
Caracteristic
nu se anastomozează se anastomozează se anastomozează
i
Caracteristic
formează fascicule formează rețele formează rețele
i

Fibre colagene
preparat: pasaj esofago-gastric
colorație: hematoxilină eozină
Cu obiectivul mare -20x
Apar cu obiectivul mare sub forma unor rețele de fascicule, mai subțiri sau mai groase, orientate
ordonat sau neordonat care:
 nu se ramifică
 nu se anastomozează
Fibre de reticulină
preparat: ficat
colorație: impregnație Gömöri
 Le putem studia pe preparate impregnate cu nitrat de argint (metoda Gömöri) care le
colorează în negru.
 Apar sub forma unor linii, negre subțiri, dispuse în lobul hepatic radiar față de vena
centrolobulară.
 Fibrele de reticulina:
-se ramifică
-se anastomozează
Fibre elastice
preparat: aorta
colorație rezorcină fuxină
Se evidențiază în pereții vaselor sanguine sau în cartilagiile elastice. Fibrele se bifurcă și se
anastomozează formând rețele elastice sau se asociază formând lame elastice.
Țesut conjunctiv mezenchimatos
preparat: dezvoltarea dintelui
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Țesut conjunctiv, format aproape în exclusivitate din celule cu o formă neregulată, stelată
celulele prezintă un nucleu mare, rotund-ovalar și puțină citoplasmă bazofilă. Prin prelungirile lor,
celulele mezenchimale se anastomozează, realizând aspectul de rețea.
Cu obiectivul mic
Vom observa un țesut format dintr-o îngrămădire de celule neregulate, stellate
Cu obiectivul mare
Vom urmări bogăția de celule mezenchimale alcătuind o rețea cu ochiuri mari, nucleul așezat
central, palid, rotund, bine conturat.
Țesutul conjunctiv mucos
preparat: cordonul ombilical
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Țesut conjunctiv tânăr, în care predomină subtanța fundamentală. Celule sunt în minoritate și
au o formă stelată cu citoplasmă puțină și nucleu eucrom, central.
 Vom prezența vaselor ombilicale (două artere și o venă) în centru și a unui epiteliu simplu
cubic la exterior (epiteliu amniotic) = cordon ombilical (gelatina lui Wharton).
Cu obiectivul mic
Vom observa epiteliul amniotic la suprafața cordonului ombilical și cele 3 vase sanguine
secționate transversal, aflate în zona central
Cu obiectivul mare
Vom studia aspectul neregulat al celulelor și bogația substanței fundamentale.
Țesutul conjunctiv lax
preparat: pasaj esofago-gastric
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Țesut conjunctiv în care celulele, fibrele și substanța fundamentală, se află în proporții
aproximativ egale. Fibrele sunt dispuse în rețea, în ochiurile căreia se află substanță
fundamentală
Din varietatea de celule recunoaștem:
 celulele conjunctive (fibroblaste, fibrocite) prin nucleul în formă de bastonaș, așezați în
vecinătatea fibrelor colagene
 plasmocitele formă rotundă și nucleu excentric, tot rotund
 adipocitele cu aspectul lor de ,,inel in pecete,,
Cu obiectivul mic
Vom urmări orientarea fibrelor colagene într-o rețea mai mult sau mai puțin ordonată cu celule și
capilare interpuse în ochiurile rețelei.
Cu obiectivul mare
Vom observa că fibrele colagene sunt dispuse fie izolat, fie în fascicule, sub forma unor panglici
ondulate, ordonate sau nu și colorate roz palid. În substanța fundamentală vom observa variate
tipuri de celule:
1. fibrocite – nuclei fusiformi
2. plasmocite – celule rotunde nucleu excentric
3. adipocite – inel cu pecete
Țesuturile epiteliale
Epiteliile glandulare
 Epiteliile glandulare sunt aglomerări de celulele epiteliale care participă la alcătuirea
parenchimului glandelor cu secreție externă și/sau internă. Luând în considerare locul în care
aceste celule își varsă produsul de secreție epiteliile glandulare pot să fie endocrine sau
exocrine.
Epiteliile glandulare exocrine
 Aceste epitelii alcătuiesc glandele de tip exocrin ce își varsă produsul de secreție la exterior,
fie pe suprafața corpului, fie în cavități care comunică cu exteriorul.
 Glandele exocrine se clasifică în:
1.Glande exocrine fără canal de excreție
2.Glande exocrine cu canal de excreție
1. Glande exocrine fără canal de excreție
Glanda unicelulară (celula caliciformă)
preparat: colon
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Celulă prismatică, mai largă în regiunea apicală și mai îngustă în regiunea bazală, așezată
printre celulele epiteliale de acoperire.
 Citoplasma apicală (supranucleară) este mai palidă, cu aspect vacuolar în col H.E, iar
citoplasma bazală conține un nucleu ovoid sau turtit, bogat în cromatină.
Cu obiectivul mic
Se observă printre celulele epiteliului simplu prismatic al mucoasei intestinale, prezența unor
celule înalte cu citoplasma supranucleară necolorată.
Cu obiectivul mare
Celula caliciformă se prezintă cu o formă caracteristică, a unei „cupe de șampanie” având un
picior subțiat, care se inseră pe membrana bazală și conține nucleul turtit, citoplasma bazofilă
supranuclear.
Glanda membraniformă
Cu obiectivul mic -10x
Vom recunoaște epiteliul monomorf prismatic, unistratificat, ce învelește mucoasa stomacului,
invaginând-se pe alocuri în țesutul conjunctiv subiacent.
Cu obiectivul mare
Vom urmări citologia celulei mucoase închise. Celule înalte prismatice cu polul apical bine
delimitat, cu numeroase vacuole mici acumulate în citoplasma supranucleară, nucleul ovalar cu
structură cromatiniană laxă.
2. Glande exocrine cu canal de excreție
 Aceste glande se clasifică în funcție de morfologia canalului de excreție (simple = un canal;
compuse = canal ramificat) și a adenomerului (tubulare = deget de mănușă; acinoase = bob de
strugure):
2.a glande tubulare (simple sau compuse)
2.b glande acinoase (simple sau compuse)
2.c glande tubulo-acinoase
2.a.1 Glanda tubulară simplă
preparat: colon
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Celule epiteliale prismatice, așezate într-un singur rând pe membrana bazală (glandilem) ce
delimitează un lumen alungit, filiform.
Cu Obiectivul mic -10x
Vom urmări în corionul mucoasei intestinale, glande tubulare așezate ordonat, ce străbat
perpendicular corionul și se deschid la suprafața mucoasei.
Cu obiectivul mare
Vom studia aspectul glandelor și caracterele morfologice ale celulelor secretoare care
delimitează lumenul glandular: celule prismatice cu nuclei ovalari așezați în treimea inferioară, cu
citoplasmă bine colorată (enterocite) sau slab colorată, vacuolară (celule caliciforme), ultimele în
număr mai mare.
2.a.2 Glanda tubulară compusă (tubulo-acinoasă)
preparat: glanda submaxilară
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Formațiuni ,,acinoase” alcătuite din 4-8 celule piramidale, așezate pe glandilem (membrana
bazală) delimitând la polul apical un lumen foarte fin.
 Vom observa structuri canaliculare intralobulare, secționate longitudinal sau transversal,
căptușite de un epiteliu prismatic bine colorat, ce delimitează un lumen mai larg regulat. Nucleii
acestor canale, numite striate sunt ovalari și așezați în centrul celulelor.
Cu obiectivul mic
Vom observa diversitatea acinilor glandulari ca mărime și structură citologică. Canalul secretor
așezat printre acini este bine delimitat și puternic eozinofil.
Cu obiectivul mare
Vom căuta să recunoaștem și să deosebim:
1. acinii secretori: seroși, mucoși, sero-mucoși
2. canalele secretoare – prin lumenul lor bine conturat, delimitat de: un rând de celule prismatice,
înalte cu nuclei centrali, citoplasmă eozinofilă
 Acinul seros – este cel mai mic, prezintă un lumen foarte mic. Este constituit din celule
seroase prismatice, mai mici, cu un nucleu rotund, aproape central, eucrom, citoplasma
subnucleară este bine colorată în timp ce supranuclear este mai slab colorată și vacuolară
(granule de zimogen).
 Acinul mucos – este de mărime mijlocie cu un lumen mai evident, care este delimitat de 4-6
celule mucoase mari, ordonate pe o membrană bazală.
 Celule mucoase sunt prismatice, mari cu citoplasma palidă, supranuclear vacuolară (granule
de mucus) și un nucleu hipercrom, turtit apico-bazal și așezat la polul inferior. Între celulele
mucoase și glandilem se află câteva celule mioepiteliale.
 Acinul mixt – este cel mai mare acin și prezintă un lumen larg, delimitat numai de celule
mucoase. Între acestea și glandilem la un pol al acinului, sub formă de ,,capișon” se interpun 3-5
celule seroase, alcătuind semilunele lui Gianuzzi. Există și în acest acin celule mioepiteliale.
Epitelii glandulare endocrine
 Aceste epitelii formează parenchimul glandelor cu secreție internă, care își varsă produsul de
secreție (hormoni)
 în sânge și ca atare nu au canale de excreție, dar sunt foarte bogate în capilare sanguine.
 După citoarhitectura parenchimului deosebim 3 modalități de organizare a epiteliilor
glandulare endocrine în:
1. cordoane (fascicule)
2. vezicule
3. insule
Organizarea epiteliului glandular endocrin în fascicule
preparat: cortico-suprarenala
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Celule epiteliale așezați ordonat în rânduri paralele cu capilarele sanguine, pe care le
delimitează lateral.
 Lipsa canalelor excretoare, este înlocuită printr-o vasta capilaritate.
Cu obiectivul mic
Vom urmări zona corticala a glandei suprarenale (zona de sub capsula glandei).
Observam după așezarea cordoanelor celulare și mărimea celulelor 3 zone:
- zona glomerulară – imediat sub capsula glandei (cu celule mici, mai puternic colorate, alcătuind
cordoane celulare arcuite)
- zona fasciculată – ocupă 70% din corticala, este așezata la mijloc (formată din celule mari cu
citoplasma palidă, organizată în cordoane)
- zona reticulată – dispusă spre medulosuprarenala (cu celule cubice, citoplasmă eozinofilă și
nuclei hipercromi).
Cu obiectivul mare
Vom urmări organizarea celulelor epiteliale din zona fasciculată. Celulele sunt mari, poligonale,
organizate în cordoane paralele printre capilarele sanguine pe care le mărginesc. Celulele au o
citoplasmă palidă, vacuolara și nuclei mari, rotunzi și eucromi.
2.Organizarea epiteliului glandular endocrin în foliculi
preparat: tiroida
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Celule epiteliale delimitează cavități (vezicule), de mărimi și forme diferite, ce conțin o
substanță omogenă, eozinofilă (coloid).
 Lipsa canalelor excretoare este înlocuită prin numeroase capilare => glandă endocrină.
Cu obiectivul mic
Vom observa numeroase structuri cavitare cu conținut eozinofil, omogen (coloid) și perete
constituit din epitelii unistratificate.
Cu obiectivul mare
Vom studia parenchimul tiroidian constituit din vezicule, formate dintr-un perete epitelial simplu
cubic sau prismatic, așezat pe o membrana bazala, delimitând o cavitate plină cu coloid eozinofil
omogen. În jurul foliculilor tiroidieni se află numeroase capilare sanguine.
3.Organizarea epiteliului glandular endocrin în cuiburi
preparat: pancreasul
colorație: hematoxilină eozină
Diagnostic
 Celule epiteliale organizate în cuiburi de diferite mărimi, așezate printre celelalte structuri
(acini, stromă) glandulare exocrine.
 Canalele excretoare sunt înlocuite cu capilare sanguine, dispuse printre celulele intrainsulare
(glandă endocrină).
 În jurul insulelor celulare endocrine, sunt numeroase formațiuni acinoase de tip seros si
canale excretoare (pancreas exocrin).
Cu obiectivul mic
Vedem numeroase formațiuni acinoase, colorate mai închis.
Cu obiectivul mare
Vom studia organizarea insulelor Langerhans, ce reprezintă pancreasul endocrin. Insulele
epiteliale sunt așezate printre acinii pancreasului exocrin. Apar ca și cordoane celulare
anastomozate, despărțite de spatii filiforme cu nuclei pe margini