LICEUL TEORETIC REPUBLICAN “ARISTOTEL”

CLASELE A X – a, PROFIL REAL

MODULUL “ECUAŢII TRIGONOMETRICE”

TEMA 1: FUNCŢII TRIGONOMETRICE INVERSE

§1. CONSIDERAŢII TEORETICE

Definiţia 1.1. Fie funcţia f : D  E şi mulţimile X  D, Y  E. Funcţia f : X  Y se

numeşte restricţia funcţiei f pe domeniul X cu valori în mulţimea Y .

Exemplul 1.1. Funcția f : [0,  )  [0,  ), f ( x)  x 2 , este o restricție pe intervalul

[0,  ) cu valori în [0,  ) pentru funcția f : R  R, f ( x)  x 2 .

Definiția 1.2. Funcția f : X  Y se numește bijectivă pe domeniul X cu valori în

mulțimea Y dacă pentru orice valoare x  X există o singură valoare y  Y asociată ei de funcția
f și, reciproc, pentru valoarea y  Y valoarea x  X este unica valoare pentru y  f (x ).

Exemplul 1.2. Funcția f : [0,  )  [0,  ), f ( x)  x 2 , este o funcție bijectivă.

Intradevăr, dacă x0  [ 0,  ), atunci y0  x02 este valoarea asociată lui x 0 de funcția f . Dacă
și f ( x0 )  f  y0    y0   y0 . Funcția
2
y 0  [ 0,  ), atunci avem x 0  y0
g : [0,  )  [0,  ), g ( x)  x se numește inversa funcției f și se notează g  f 1 . Scriem
f 1 : [0,  )  [0,  ), f 1 ( x)  x

Criteriu: Funcția este inversabilă daca și numai

f : X Y

dacă ea este bijectivă.

În acest caz, funcția inversă se scrie astfel: f 1 : Y  X , x  f 1 ( y). Domeniul de valori al

funcției f devine domeniu de definiție al funcției f 1 , iar domeniul de definiție al funcției f
devine domeniu de valori al funcției f 1 .

1
 §2. INVERSA FUNCȚIEI
f : X  Y , f ( x)  sin x
Funcția f1 : R  R, f1 ( x)  sin x nu este bijectivă (vezi figura 2.1).

GRAFICUL FUNCȚIEI f1 : R  R, f1 ( x)  sin x

FIGURA 2.1

ACEASTĂ FUNCȚIE NU ESTE BIJECTIVĂ ȘI NU ADMITE O FUNCȚIE INVERSĂ.

De exemplu, dacă trasăm dreapta orizontală y  0.5 , atunci această dreaptă intersectează graficul
funcției f1 : R  R, f1 ( x)  sin x , într-o infinitate de puncte.

2
   
CERCETĂM RESTRICȚIA FUNCȚIEI f1 : f :  ,   [  1, 1], f ( x)  sin x
 2 2

FIGURA 2.2

ACEASTĂ FUNCȚIE ESTE BIJECTIVĂ ȘI ADMITE O FUNCȚIE INVERSĂ

De exemplu, dacă trasăm orice dreapta orizontală y  a,  1  a  1, , atunci această dreaptă

  
intersectează graficul funcției f :  ,  [1, 1], f ( x)  sin x , într-un singur punct (vezi
 2 2
figura 2.2).

3
   
Definiția 2.1. Inversa funcției f :  ,  [1, 1], f ( x)  sin x este funcția
 2 2
1     1
f : [  1, 1 ]   ,  f ( x)  arcsin x .
 2 2
1    1
GRAFICUL FUNCȚIEI f : [  1, 1 ]   ,  f ( x)  arcsin x
 2 2

FIGURA 2.3
4
 1     1
Funcția f : [  1, 1 ]   2 , 2  f ( x)  arcsin x are următoarele proprietăți:

1. Funcția y  arcsin x este o funcție strict crescătoare, adică

arcsin x  arcsin y  x  y, x, y  [1, 1].

2. Funcția y  arcsin x este o funcție impară, adică

arcsin( x)   arcsin x , x  [1, 1].

 
x  ( 0, 1],
arcsin x   0, 
3. Dacă atunci
 2.
  
x  [1, 0), atunci arcsin x   2 , 0  ,
Dacă
 

iar arcsin 0  0.
4. Funcția y  arcsin x este o funcție mărginită:

 
  arcsin x  , x  [1, 1] .
2 2
5. Este justă relața sin(arcsin x)  x, , x  [1, 1].
6. Sunt juste relațiile

  
arcsin (sin x)  x0 , sin x  sin x0 , x  R, x0   ,  .
 2 2
5
 §3. INVERSA FUNCȚIEI g : X  Y , g ( x)  cos x
Fie funcția g1 : R  R, g1 ( x)  cos x (vezi figura 3.1). Această funcție nu este bijectivă și
3
nu admite o funcție inversă. De exemplu, dacă trasăm dreapta orizontală y   0.866 , atunci
2
această dreaptă intersectează graficul funcției g1 : R  R, g1 ( x)  cos x , într-o infinitate de puncte
(vezi figura 3.1).

GRAFICUL FUNCȚIEI g1 : R  R, g1 ( x)  cos x

FIGURA 3.1

ACEASTĂ FUNCȚIE NU ESTE BIJECTIVĂ ȘI NU ADMITE O FUNCȚIE INVERSĂ

6
Cercetăm restricția funcției g1 : g : [ 0,  ]  [  1, 1], g ( x)  cos x .
Această funcție este bijectivă și admite o funcție inversă (vezi figura 3.2).

De exemplu, dacă trasăm orice dreapta orizontală y  a,  1  a  1, , atunci această dreaptă

intersectează graficul funcției g : [ 0,  ]  [  1, 1], g ( x)  cos x ,

într-un singur punct (vezi figura 3.2).

GRAFICUL FUNCȚIEI g : [ 0,  ]  [  1, 1], g ( x)  cos x

FIGURA 3.2

ACEASTĂ FUNCȚIE ESTE BIJECTIVĂ ȘI ADMITE O FUNCȚIE INVERSĂ

7
 Definiția 3.1. Inversa funcției g : [ 0,  ]  [  1, 1], g ( x)  cos x este funcția
g 1 : [  1, 1 ]  [0,  ], g 1 ( x)  arccos x .

GRAFICUL FUNCȚIEI g 1 : [  1, 1 ]  [0,  ], g 1 ( x)  arccos x (vezi figura 3.3)

FIGURA 3.3

8
 Funcția g 1 : [  1, 1 ]  [0,  ], g 1 ( x)  arccos x
are următoarele proprietăți:

1. Funcția y  arccos x este o funcție strict descrescătoare, adică

arccos x  arccos y  x  y, x, y  [1, 1].

2. Funcția y  arccos x este nici pară, nici impară. Avem

arccos( x)    arccos x , x  [1, 1].

 
arccos x  0, 
3. Dacă x  ( 0, 1], atunci
 2 .
 
arccosx   ,  
Dacă x  [1, 0), atunci
2 ,


iar
arccos 0  .
2
4. Funcția y  arccos x este o funcție mărginită, adică

0  arccos x   , x  [1, 1] , arccos1  0.

5. Este justă relața

cos(arccosx)  x, , x  [1, 1].

6. Sunt juste relațiile

arccos(cos x)  x 0 , cos x  cos x0 , x  R, x 0 [ 0,  ].

9
 §4. INVERSA FUNCȚIEI h : X  Y , h( x)  tg x


Fie funcția h1 : R \   n / n  Z   R, h1 ( x)  tg x (vezi figura 4.1). Această funcție nu
2 
este bijectivă și nu admite o funcție inversă. Dacă trasăm dreapta orizontală y  1 , atunci această

dreaptă intersec- tează graficul funcției h1 : R \   n / n  Z   R, h1 ( x)  tg x , într-o infinitate de
2 
puncte (vezi figura 4.1).


GRAFICUL FUNCȚIEI h1 : R \   n / n  Z   R, h1 ( x)  tg x
2 

FIGURA 4.1

ACEASTĂ FUNCȚIE NU ESTE BIJECTIVĂ ȘI NU ADMITE O FUNCȚIE INVERSĂ

10
  
Cercetăm restricția funcției h1 : h :    ,  R, h ( x)  tg x . Această funcție este bijectivă și
 2 2
admite o funcție inversă (vezi figura 4.2). Dacă trasăm orice dreapta orizontală y  a, a  R,
 
atunci această dreaptă intersectează graficul funcției h :    ,   R, h ( x)  tg x , într-un
 2 2
singur punct (vezi figura 4.2).

 
GRAFICUL FUNCȚIEI h :    ,   R, h ( x)  tg x
 2 2

FIGURA 4.2

ACEASTĂ FUNCȚIE ESTE BIJECTIVĂ ȘI ADMITE O FUNCȚIE INVERSĂ

11
  
Definiția 4.1. Inversa funcției h :    ,   R, h ( x)  tg x este funcția
 2 2
  
h 1 : R    , , h 1 ( x)  arctg x .
 2 2

1     1
GRAFICUL FUNCȚIEI h : R    , , h ( x)  arctg x (vezi figura 4.3)
 2 2

FIGURA 4.3

1     1
Funcția h : R    , , h ( x)  arctg x are următoarele proprietăți:
 2 2

1. Funcția y  arctg x este o funcție strict crescătoare, adică arctg x  arctg y  x  y, x, y  R.

2. Funcția y  arctg x este o funcție impară, adică arctg( x)  arctg x , x  R.
3. Dacă x  ( 0,  ), atunci   Dacă 
x  (, 0), atunci arctg x    , 0  , arctg 0  0.
arctg x   0,  . iar
 2  2 
4. Funcția y  arctg x este o funcție mărginită, adică  
  arctg x  , x R.
2 2
5. Este justă relața tg (arctg x)  x, , x  R.
     
6. Sunt juste relațiile arctg (tg x)  x0 , tgx  tgx0 , x  R \   n / n  Z , x0    ,  .
 2   2 2
12
 §5. INVERSA FUNCȚIEI k : X  Y , k ( x)  ctg x

Fie funcția k1 : R \ n / n  Z   R, k1 ( x)  ctg x (vezi figura 5.1).

Această funcție nu este bijectivă și nu admite o funcție inversă.

Dacă trasăm dreapta orizontală y  1 , atunci această dreaptă intersectează graficul funcției
k1 : R \ n / n  Z   R, k1 ( x)  ctg x , într-o infinitate de puncte (vezi figura 5.1).

GRAFICUL FUNCȚIEI k1 : R \ n / n  Z   R, k1 ( x)  ctg x

FIGURA 5.1

ACEASTĂ FUNCȚIE NU ESTE BIJECTIVĂ ȘI NU ADMITE O FUNCȚIE INVERSĂ

13
Cercetăm restricția funcției k1 : k : 0,    R, k ( x)  ctg x .

Această funcție este bijectivă și admite o funcție inversă (vezi figura 5.2).

Dacă trasăm orice dreapta orizontală y  a, a  R, atunci această dreaptă intersectează graficul
funcției k : 0,    R, k ( x)  ctg x , într-un singur punct (vezi figura 5.2).

GRAFICUL FUNCȚIEI k : 0,    R, k ( x)  ctg x

FIGURA 5.2

ACEASTĂ FUNCȚIE ESTE BIJECTIVĂ ȘI ADMITE O FUNCȚIE INVERSĂ

14
 Definiția 4.1. Inversa funcției k : 0,    R, k ( x)  ctg x este funcția
k 1 : R  0,  , k 1 ( x)  arcctg x .

GRAFICUL FUNCȚIEI k 1 : R  0,  , k 1 ( x)  arcctg x (vezi figura 5.3)

FIGURA 5.3

Funcția k 1 : R  0,  , k 1 ( x)  arcctg x are următoarele proprietăți:

1. Funcția y  arcctg x este o funcție strict descrescătoare, adică arcctg x  arcctg y  x  y, x, y  R.

2. Funcția y  arctg x este nici pară, nici impară, adică arcctg ( x)    arcctg x , x  R.
   
3. Dacă x  ( 0,  ), atunci arcctg x   0,  . Dacă x  (, 0), atunci arctg x   ,   , iar arcctg 0  .
 2 2  2
4. Funcția y  arcctg x este o funcție mărginită, adică 0  arctg x   , x R.
5. Este justă relața ctg (arcctg x)  x, , x  R.
6. Sunt juste relațiile arcctg (ctg x)  x0 , ctgx  ctgx0 , x  R \  n / n  Z , x 0  0,   .

15