După legea conductibilității, fluxul de căldură se definește în felul următor

  T ,
Dacă analizăm transferul după o singură direcție

dT
  
dx
iar pentru căldura ce trece prin conductor într-o unitate de timp (fluxul total numit de autor)

T
P  S   S
x
Vom defini conductivitatea termică în felul următor

1 S
 ,
R x
unde x este lungimea, S -aria secțiunii transversale, iar  - conductibilitatea termică a materialului.

Mărimea inversă conductivității, ne va caracteriza proprietate de izolare termică sau rezistență termică a
materialului (echivalentă cu resitența electrică)

1 x x
R  
 S S

C A B

r1 r1 rs
x x
0 0 x

Să analizăm conductorul termic din figură, un cilindru de rază r2 în care este o sferă de rază r1

Să considerăm pentru simplitate că contactul sferă – cilindru are conductibilitatea termică suficient de
mare, că să neglijăm rezistența termică a acestuia. Este suficient să determinăm rezistența termică pe
domeniul AB, dacă determinăm această rezistență, prin sumare, poate fi determinată pe întreg cilindrul

L  2r1
R  R2  2RAB ; R2   2 ;
 r22

Deoarece în regiunea AB rezistența e formată de sferă și cilindru simultan, care sunt legate în paralel.
Astfel dacă luăm in element mic de lungime dx (suprafața hașurată în figură), rezistența termică a
1 1 1
acesteia se determină după relația   , unde primul termen este legat de rezistența
dR dRS dRc
sferei (cercul de culoare închisă) iar termenul al doilea - de rezistența cilindrului în domeniul dx (cercul
de nuanță mai deschisă)

1dx 1dx 1dx  dx  2dx 1dx

dRs    ; dRc  2   .
 rs   r1  x    r2  rs    r2  r12  x 2 
2 2 2 2 2 2
S1 S2

Atunci pentru rezistența termică

1 1  S1 S  r1 12
dR
 
dx  1
 2   RAB 
2  
0 1S2  2 S1
dx

12 r1 1 12 r1 1
RAB 
  0
1  r  r  x
2 2 2
   r 2
x 2

dx 
 0 r 1   2  1  r12  x2  1  2 
2
2
dx
2 1 2 1

Observăm aici că avem două situații care trebuie să le analizăm separat. Cazul I: fie 1  2 (sfera are
o conductibilitate termică mai mică decât cilindrul). În acest caz:

12 r1 1
RAB 
 
0 r 1   1   2  r12  x 2  1   2 
2
2
dx ,

iar termenul r22 1   1   2  r12  0, din considerente că r2  r1 . Pentru simplitate să notăm aici

c2  r22 1   1  2  r12  0
, atunci integrala poate fi adusă la forma
b 2   1  2   0

12 r1 1
RAB 
 c2 
0 x2b2
dx
1 2
c
Să efectuăm schimbul de variabile

xb c
t  , dx  dt
c b
x  0  t  0
b
x  r1  t  r1 
 1  2  r12 
 1  2 
 a
c r22 1   1   2  r12  r r   1   2 
1 2
2
1
2

După condițiile acestui caz, rezultă 0  a  1 . Atunci integrala se scrie în forma simplificată

12 1 
dt  1 2 Arctan  a 
a
RAB 
 cb 
0 1 t 2
 cb
Deci

12
RAB  Arctan  a 
 cb
Să analizăm limita când 1  2 (sfera are aceeași conductibilitate ca și materialul cilindrului), în acest
r1
caz trebuie să se obțină RAB   . Deoarece b  0 , vom calcula limita
 r22
 12
RAB  lim2  1 Arctan  a 
 cb
Cazul II. Fie 2  1 . }n acest caz integrala se va scrie sub forma

12 r1 1
RAB 
 
0 r 1    2  1  r12  x 2   2  1 
2
2
dx

iar termenul r22 1  r12   2  1   0, din considerente că r2  r1 . Pentru simplitate să notăm aici

m2  r22 1  r12   2  1 
, atunci integrala poate fi adusă la forma
n 2    2  1   0

12 r1 1
I 
 m2 
0 x 2n 2
dx
1
m2
Să efectuăm schimbul de variabile

xn m
t  , dx  dt
m n
x  0  t  0
m r12   2  1   2  1 
x  r1  t  r1    f
n r 1  r
2
2
1
2
 2  1   r r    2  1 
1 2
2
1
2

După condițiile acestui caz, rezultă 0  f  1 . Atunci integrala se scrie în forma simplificată

12 f 1
RAB 
 mn 0 1  t2
dt

1 1 1 1 1
 
1 t 2
21 t 21 t
12 1 1 12
ln 1  f   ln 1  f  
f
RAB 
 mn 0 1 t 2
dt 
2  mn 

 AB r2 r2
Dacă revemin la condițiile problemei, vom nota RAB   ,
S  ab S

r2
iar  AB 
RAB S

Pentru primul caz

1 2 r2bc m
 AB
I
 ; m2  r22 1   2  1  r12; n 2   2  1  ; r1  f
S Arctan  a  n

Iar pentru al doilea caz

 21 2 r2mn b
 AB
II
 ; c2  r22 1   1  2  r12; b2   1  2  ; r1  a
S ln 1  f   ln 1  f  c

Atunci conductibilitatea termică rezultantă a materialului care conține sfera, o putem determina din
relația

1 L 1 L  2r1 2r2
R  R2  2RAB    
 S 2 S  AB S

L  2 AB
  
L  2r1

2r2  L  2r1   AB  2r2 2
2  AB

După condițiile problemei, în primul caz fluxul total va fi determinat în condițiile  2 1 . În al doilea
caz, vom aveam limita a doua când  2 1 .

PII 
 II
PI I