Sunteți pe pagina 1din 7

I. NE VORBEŞTE PĂRINTELE CLEOPA VOL.

A. PAG.11-12

20. Cum se cuvine a se purta creştinii faţă de necreştini şi de


necredincioşi? Au voie să locuiască la un loc sau să se
căsătorească între ei?
Faţă de necreştini trebuie să ne purtăm cu dragoste şi cu blândeţe, căci
prin aceste două marivirtuţi pe mulţi îi aducem la Hristos, după mărturia
Sfântului Efrem Sirul, care zice: „Chipul de aaduce pe toţi la Hristos, este
numai al dragostei şi al blândeţii (Cuvânt pentru dragoste, Tomul III,pag.
31-37).Şi Sfântul Macarie cel Mare, numai cu câteva cuvinte vorbite cu
dragoste şi cu blândeţe, aîntors la credinţa în Hristos pe un slujitor
idolesc, pe care, apoi, şi călugăr şi ucenic al său l-a făcut(Pateric, Cuv.
37, Râmnicu Vâlcea, 1930, pag 141).Cât priveşte pe eretici avem
mărturia dumnezeiescului Apostol Pavel care ne spune: Deomul eretic
după prima şi a doua sfătuire, depărtează-te (Tit 3, 10). Ereticii sunt
vrăjmaşi ai11adevărului şi ai lui Dumnezeu (Ps. 36, 20). Ereticii sunt fii ai
celui viclean (Matei 13, 38), în carenu ne putem încrede (Ioan 2,
24).Ereticii, fiind vrăjmaşi ai lui Dumnezeu (Ps. 36, 20 şi 91, 9) nu avem
voie să-i iubim ca pecreştini, că ei sunt fii ai diavolului, pui de viperă
(Matei 3, 7; 12, 34; 23, 33; Luca 3, 7). Cu ereticiinici nu avem voie să
rugăm (canonul 10 şi 64 apostolic). Păcatul lor este împotriva Duhului
Sfânt,care nu are iertare nici în veacul de acum, nici în cel viitor (Matei
12, 31-32; Marcu 3, 29; Luca 12,10).Pe eretici şi sectanţi nici în casă nu
avem voie să-i primim, nici „bună ziua” să le zicem (IIIoan 1, 10-11;
Sfântul Efrem Sirul, Tomul III, pag. 156).Cât priveşte căsătoria unui
creştin ortodox cu o femeie eretică sau invers, nu se poate,deoarece nu
se poate împreuna lupul cu oaia, spre naşterea de fii (Pravila
Bisericească, NicodimSachelarie, pag. 91, manuscris).Iar dacă doi soţi
înainte de a se face creştini s-au căsătorit legal, apoi dacă unul din ei s-
arconverti la adevărata credinţă ortodoxă, iar celălalt va rămâne în
necredinţă, dar ar dori să trăiascămai departe cu soţul dreptcredincios,
unul ca acela, după zisa Apostolului, să nu se departă, fiindcăbărbatul
necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia
necredincioasă se sfinţeşte prinbărbatul credincios (I Cor. 7, 12-14;
Sinodul VI Ecumenic, Canonul 72).
21. Cum se cuvine a se purta creştinii ortodocşi faţă de creştinii de
altă confesiune?
Cu cei de altă religie, dacă nu ne provoacă la discuţii despre credinţa
noastră cea dreaptă,trebuie să ne purtăm cu dragoste şi milă şi

1
să-i ajutăm la nevoile lor, după pilda dată nouă deMântuitorul nostru
Iisus Hristos cu samarineanul cel milostiv (Luca 10, 37; Matei 7, 12).Iar
dacă voiesc a ne ataca credinţa noastră cea sfântă sau Sfânta Tradiţie a
BisericiiOrtodoxe, atunci „trebuie să o apărăm cu toată puterea până la
moarte” (Războiul nevăzut, cap.XIX, de Sfântul Nicodim Aghioritul).
Fiindcă se cade pe aproapele a-l iubi cu hotar, ca pe noiînşine, iar pe
Dumnezeu, fără de margine. Nu cumva, socotind noi că iubim pe
aproapele, să nelăsăm călcaţi de cei străini de dreapta credinţă în
Hristos, care voiesc a ne depărta pe noi de laOrtodoxie şi a ne impune
credinţa lor cea strâmbă şi ereticească.Se cade, aşadar, oricărui preot
ortodox şi oricărui creştin al Bisericii noastre dreptmăritoare,să fie bun
ostaş al lui Hristos cu toată evlavia şi cu mânie bărbătească şi tare să
apere prin cuvânt şiprin scris adevărul dreptei noastre credinţe.Nu se
cade a fi blând acolo unde nu trebuie a te purta cu blândeţe. Că auzi ce
ziceproorocul: Acolo cel blând să fie războinic (Ioil 3, 10). Acelaşi lucru
ne învaţă şi Sfântul Pimen celMare, zicând: „Se cade nouă a răbda
toate, măcar de ne-ar scoate cineva şi ochii sau ne-ar tăiamâna noastră
cea dreaptă, iar dacă cineva voieşte a ne depărta şi a ne despărţi pe noi
de Dumnezeu,atunci să ne mâniem” (Pateric, Cuv. 118).Şi iarăşi zice:
„Întâia oară fugi, a doua oară fugi, a treia oară fă-te sabie cu cel ce vrea
să tedespartă pe tine de dreapta credinţă”.
22. Care este poziţia evanghelică a Bisericii Ortodoxe faţă de
oameni în general?
Biserica noastră Ortodoxă, având în vedere învăţătura marelui
Apostol Pavel, care zice: Vă îndemn, înainte de toate, să faceţi cereri,
rugăciuni, mijlociri şi mulţumiri pentru toţi oamenii (ITim. 2, 1-2), face
rugăciuni pentru cei mai sus pomeniţi, pentru conducători, pentru
necreştini,pentru necredincioşi şi cei de alte religii, dar numai în chip
sobornicesc, nepomenindu-i pe nume,deoarece unii ca aceştia nu au
împărtăşire cu noi.De exemplu, când auzim la Sfânta Liturghie pe preot
zicând: „Să le descopere lor Evanghelia dreptăţii, să-i înveţe pe dânşii cu
Sfânta Sa Sobornicească şi Apostolească Biserică”,sau când zicem:
„Pentru pacea a toată lumea...” şi celelalte, atunci Biserica noastră
dreptmăritoarese roagă în chip sobornicesc, cum am zis, pentru toţi
oamenii, dar nu nominal, ci numai în general.A ne ruga împreună cu ei
ne opresc dumnezeieştile canoane (Apostolic 9, 10, 45, 64;12Laodiceea
6, 7,33; vezi şi la Sfântul Simeon Tesaloniceanul, întrebarea 47, pag.
490).Biserica Ortodoxă, faţă de toate confesiunile creştine, faţă de
popoarele păgâne, precum şifaţă de necredincioşi, păstrează învăţătura
Mântuitorului de a socoti pe toţi oamenii aproapelenostru (Matei 22, 39)
şi a urma cele zise: Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi
lorasemenea (Matei 7, 12).Cât priveşte credinţa lor, nu putem avea
împărtăşire cu ei nici în rugăciune, nici în celelalteTaine

2
ale Bisericii lui Hristos, până nu vin la dreapta credinţă (Canoanele 10-11
Apostolic). Iar câtpriveşte păcatele lor, nu avem voie a-i urî pe ei, ci pe
diavolul prin care au căzut, după cum ziceSfântul Efrem Sirul: „Iubeşte
pe cei păcătoşi, dar urăşte faptele lor şi nu-i dispreţui pentru acestefapte”
(Filocalia, vol. X, Bucureşti, 1981, Cuv. 5, pag. 57). Cu alte cuvinte, a urî
boala, iar nu pebolnav.Cât despre secte şi orice fel de erezii, nu avem
voie nici a ne ruga împreună, nici a mânca cuei, nici în casă a-i primi, ca
nu cumva de lucrurile cele rele ale lor şi de ereziile lor să ne
împărtăşim(II Ioan 1, 10-11; Sfântul Efrem Sirul, Tomul III, pag. 156; Sin.
II Ecumenic, canon 5; Sin. IIIEcumenic, canon 7; Sin. VI Ecumenic,
canon 1 şi 2 etc).

B. PAG. 27

81. Cine poate fi pomenit la Sânta Liturghie şi cine nu poate fi


pomenit dintre vii şi
morţi?
La Sfânta Liturghie pot fi pomeniţi toţi binecredincioşii creştini care
nu au anumite piedici canonice. Dintre cei vii nu se pot pomeni la Sfânta
Liturghie păgânii, necredincioşii, apostaţii, ereticii, cei nebotezaţi, cei
care au păcate împotriva Duhului Sfânt, adică hulitorii de Dumnezeu şi
cei care împotrivesc Adevărului cu ştiinţă şi voinţă. Nu pot fi pomeniţi la
Sfânta Liturghie nici cei ce trăiesc necununaţi. Dintre cei morţi, nu pot fi
pomeniţi la Biserică cei ce au murit în necredinţă,în eres, în sectă,
sinucigaşii şi copiii morţi înaintea botezului, ca şi cei avortaţi (A se vedea
Pavilionul şi Pravila Bisericească de Arhim. Nicodim Sachelarie, ed.
1940).

II. NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA - VOL. 1-10 EDITURA EPISCOPIEI


ROMANULUI 1995-2000

SFATURI DUHOVNICESTI

A. - PĂRINTE CLEOPA, UNDE SE MÂNTUIESTE OMUL? ÎN VIATA DE


SINE, IDIORITMICĂ, ÎN CHINOVIE SAU ÎN LUME, ÎN ORAS, ÎN SAT?

- Omul se mântuieste si aici si în oras si în sat si oriunde, dacă are trei


fapte bune: credinta dreaptă în Iisus Hristos, faptele bune si smerenia. Se
mântuieste oriunde dacă are astea trei lucruri. Iar cine nu le are acestea nu se
mântuieste nicăieri.

3
1. - PÂNĂ UNDE TREBUIE SĂ MEARGĂ ASCULTAREA ÎN
MĂNĂSTIRE?

- Am să fac ascultare până voi merge în genunchi. Hristos a dus crucea pe


umeri si eu vreau să duc ascultarea pentru Hristos. În măsura în care ai să te
biruiesti pe sine si în măsura în care ai să fugi invers, nu de la durere spre
plăcere, ci de la plăcere spre durere, în măsura aceea ai să fii un ostas al lui Iisus
Hristos, care ai să răstignesti trupul; si ai să te răstignesti cu Hristos si ai să poti
zice ca Pavel: Cu Hristos m-am răstignit si trăiesc. Dar nu mai trăiesc eu, ci
Hristos trăieste în mine.

B. - PĂRINTE, DACĂ CINEVA E OPRIT DE LA ÎMPĂRTĂ-SANIE,


POATE SĂ IA ANAFORĂ?

- Poate, cum să nu. Cine a zis că nu se poate?

1. - AM AUZIT CĂ NU-I VOIE SĂ IEI ANAFORĂ, DACĂ ESTI OPRIT DE


LA ÎMPĂRTĂSANIE. DECI POATE LUA ANAFORĂ?

- Întâi aghiasmă mare si apoi anaforă. De câte ori se spovedeste poate


lua aghiasmă mare, jumătate de împărtăsire. Dar, si anaforă întotdeauna,
numai când e într-o ispitire ceva, nu are voie.

2. - CÂND NU SE POATE LUA SFÂNTA ANAFORĂ?

ˇ Nu mai poti lua anaforă dacă după miezul noptii ai luat o lingură de
apă, sau o fărmătură de pâine, gata! Că ziua începe de la miezul noptii;
ˇ Nu pot lua anaforă femeile care sunt în rânduiala firii, opt zile;
ˇ Nu pot lua anaforă bărbatii care se ispitesc noaptea prin somn;
ˇ Nu pot lua anafură cei care sunt sfăditi si nu se împacă;
ˇ Nu pot lua anaforă si nu pot săruta sfintele icoane, nici mâna preotului,
nici să stea să-i pună potirul pe cap, bărbatul si sotia dacă au fost împre-ună;
ˇ Nu pot lua anaforă cei ce nu sunt vrednici să li se primească darurile la
biserică, din pricina păcatelor publice. Asa spune cartea.

C. - PE CINE SĂ TRECEM LA POMELNIC?

- Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune si unul


sau doi săraci, sau o vă-duvă pe care nu are cine o pomeni si a murit
4
săraca. Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai
mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuti dincolo, în
vesnicie.

1. - PĂRINTE CLEOPA, PENTRU MORTI, CE SLUJBE SE POT FACE?


PARASTASE, LITURGHII? DE EXEMPLU, CÂTE PARASTASE SE POT
FACE?

- Părintele meu, pentru morti si pentru vii cea mai puternică slujbă este
Sfânta Liturghie, care este jertfa si răscumpărarea Mântuitorului. Dacă a murit
cineva, este bine să pornească patruzeci de liturghii (că la Liturghie se scot
părticele si are comuniune cu Hristos în Sfântul Potir prin părticele) si patruzeci
de panahide. Acolo se fac dezlegările, că la o panahidă sunt nouă dezlegări:
sapte dezlegări mici făcute de preot, atunci când zice: "Dumnezeul duhurilor si
a tot trupul...", si două mari, pe care trebuie să le zică episcopul sau preotul.
Deci 360 de dezlegări are un suflet în sase săptămâni la panahidă. Deci poti să
pui patruzeci de liturghii si patruzeci de panahide în sase săptămâni.

2. - SI DACĂ NU STIM DACĂ A MURIT SPOVEDIT SAU ÎMPĂRTĂSIT,


POATE A MURIT DE MAI MULTI ANI, PUTEM SĂ-L PUNEM LA
POMELNIC?

- Numai dacă moare sinucis, Doamne fereste, pe acela nu-l mai poti
pune.

3. - DAR DACĂ MOARE DE MOARTE NORMALĂ?

- Da, oricum ar fi. Că zice Apostolul: omul murind a încetat de la păcat, nu


mai face păcatul. Îl poti pune, e fiu al Bisericii. Iată pe cine nu poti pune la
Liturghie:
ˇ Nu se pot pune întâi sectantii, că fac păcat împotriva Duhului Sfânt,
cum arată Sfântul Efrem;
ˇ Nu se pot pune cei sinucisi;
ˇ Nu se pot pune cei ce au trăit necununati;
ˇ Nu se pot pune cei ce au murit în duel;
ˇ Nu se pot pune cei ce au refuzat Sfintele Taine la moarte. Nu vor să
primească preotul, n-ai voie să-i pui la slujbe;
ˇ Nu-i poti pune pe cei ce au înjurat de lucruri sfinte;
ˇ Nu se pot pune la Liturghie cei ce s-au luat neamuri în căsătorie, de la

5
spita a sasea în jos. Spita a sasea sunt veri de gradul doi. Spita a patra sunt veri
întâi;
Astea sunt pricinile pentru care nu-i poti pune la Liturghie. Iar la Psaltire
numai sinucigasii si ereticii nu se pot pune. Ceilalti se pot pune fără părticele la
Psaltire. Dar să scrii pe pomelnic: fără părticele. N-are comuniune la Sfânta
Liturghie.

D. - POTI SĂ MERGI LA CEI CARE SUNT NECUNUNATI?

- Dacă ai mâncat în casă la un om necununat, patruzeci de zile trebuie să


faci canon, căci masa lor e spurcată.

1. - SI CE CANON TREBUIE SĂ FACI? CÂTE MĂTĂNII TREBUIE SĂ


FACI?

- Trebuie să faci canon de cincizeci de metanii în zi cu psalmul 50, timp de


40 de zile. Nu-i voie, frate, să trăiască ca dobitoacele asa.

2. - CE SE POATE FACE, CÂND VOR SĂ SE CĂSĂTOREASCĂ DOI


TINERI DE CREDINTE DIFERITE?

- Când vei vedea că a luat un ortodox pe o ca-tolică sau o protestantă sau


o evreică sau o turcoaică, astea se cheamă căsătorii mixte. Totdeauna femeia
trebuie să treacă de partea bărbatului. Dacă bărbatul este ortodox, ea trebuie
să devină ortodoxă. Dacă nu vrea să treacă de partea bărbatului, atunci să se
despartă. "Nu merg după tine, că esti catolică, dacă nu te faci ortodoxă".

E. - DACĂ UN CATOLIC TRECE LA ORTODOCSI, CE RÂNDUIALĂ


TREBUIE SĂ I SE FACĂ?

- Gata! Acum nu i se mai face botezul. Îl miruieste pe frunte de trei ori cu


sfântul si marele mir, si-i citeste dezlegarea rânduită si gata!

1. - DAR DACĂ UN ORTODOX TRECE LA CATOLICI, CE SE


ÎNTÂMPLĂ?

- Care trece la catolici trebuie să primească botezul papistas. Se face


catolic, dar îsi pierde sufletul. Cu catolicii încă nu am ajuns la unire. Au cedat ei

6
în favoarea noastră până acum vreo 13 puncte, dar mai sunt zece puncte care
ne despart.

2. - DAR DACĂ TRECE LA IEHOVISTI?

- Martorii lui Iehova sunt draci fără coarne. Când veti auzi de martorii lui
Iehova, asta este sectă alimentată de evreii din America cu miliarde de dolari,
ca să despartă lumea de Hristos si de Biserică.

F. - AM O RUDĂ CARE A TRĂIT 60 DE ANI SI A MURIT ASA, FĂRĂ


VESTE, FĂRĂ SPOVEDANIE. CE POT SĂ-I FAC?

- Foarte greu, dacă a fost nespovedit. Când moare nespovedit, ca si cum


ar muri nebotezat. Ferească Dumnezeu! Numai, Doamne fereste, dacă moare
în război, dacă moare accidentat.

1. - NU ERA SPOVEDIT DIN TINERETE.

- De atâta vreme nespovedit? Si cum a putut trăi atât?...

G. - MAMELE CARE ÎSI OMOARĂ PRUNCII SE MAI MÂNTUIESC SAU


NU?

- Pentru avorturi, dumnezeiestile Canoane opresc 20 de ani de la Sfânta


Împărtăsanie, dacă l-a făcut cu voia. Dacă l-a pierdut fără voie, numai doi ani.

1. - DAR FEMEILE CARE SE FERESC SĂ RĂMÂNĂ ÎNSĂRCINATE, CE


CANON PRIMESC?

- Care se păzesc să nu facă copii, sunt oprite de Sfânta Împărtăsanie nouă


ani. Dacă încetează si face canon, îl aduci la doi ani aproape de Sfânta Împăr-
tăsanie. Dacă nu, intră la canonul celor care fac avort.