Municipiul Petrosani Plan Strategic de Dezvoltare

PLANUL STRATEGIC
DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ
A MUNICIPIULUI PETROŞANI
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PETROŞANI
PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ
Echipa de elaborare:
Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani:

Preşedinte: Florin Tiberiu IACOB-RIDZI – Primar
Vicepreşedinte: Claudiu Lucian CORNEA – Viceprimar
Membri:
Marian POPESCU
Ion DOBRE
Paulina MĂCIUCĂ
Florica Maria DANCIU
Dana DAMIAN
Benor VOICESCU
Sorin STĂNIŞEL
Valeriu CONDRAŞ
Nora Dubyk – zona 1
Cornel TEIAN SERDAN – zona 1
Zoltan TOTH – zona 2
Romeo ROŞIA – zona 2
Cornelia RUS – zona 3
Valentin DRĂGUŞIN – zona 3
Felicia ANDRIONI – zona 4
Lucia SIMOTA – zona 4
Petre TOMESCU – zona 5
Nicolae ŞERBAN – zona 5
Carmen TARNOVSCHI – FundaŃia pentru IMM
Ion PÂRVULESCU - Facultatea de ŞtiinŃe–Universitatea din Petroşani
Imre Sandor SZUHANEK – Preşedinte - AsociaŃia „PETROAQUA”
Marcel RAD - Preşedinte - Uniunea Democratică Culturală a Romilor Valea Jiului
Iudith BABTAN – Şef Serviciu ALOFM Petroşani
Coordonator program ANDZM Creşterea CapacităŃii ComunităŃilor:

Ciprian MIHALCA
Facilitatori:
Mihela GHIUCA
Ion GORĂCEL
2 2
CUPRINS
pag.
Introducere 4
Mesajul Primarului 5
Descrierea procesului de elaborare a Planului Strategic de
Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani 8
Initierea procesului de planificare strategică 8
Infiintarea Comitetului OrganizaŃional al municipiului Petroşani 9
Infiintarea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a
municipiului Petroşani 18
Elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică
a municipiului Petroşani 20
Profilul comunităŃii 21
Analiza SWOT 52
Analiza factorilor de decizie 60
Planificarea dezvoltării prin metoda fundamentală de seminar 65
Seminarul viziunilor 66
Seminarul contadicŃiilor 68
Seminarul direcŃiilor strategice 69
Planul de acŃiuni pentru perioada 2007-2013 79
Planul de acŃiuni pentru anul 2007 157
3 3
INTRODUCERE
Prezentul document este o strategie de dezvoltare locală a municipiului

Petroşani.
Strategia a fost elaborată participativ de către liderii comunităŃii, membrii

comunităŃii şi alŃi parteneri în colaborare cu AgenŃia NaŃională de Dezvoltare a
Zonelor Miniere – Colectivul zonal Petroşani.
…
Dezvoltarea este un concept larg utilizat începând cu al doilea război
mondial. Există multe teorii care se concentrează asupra celei mai bune
metode de a realiza dezvoltarea, însă cheia dezvoltării durabile constă în
„acceptanŃa clientului”, adică în satisfacerea necesităŃilor pe care cetăŃenii le
percep şi în soluŃionarea problemelor care le afecteaza viaŃa. Prin urmare,
dacă prin definiŃie dezvoltarea durabilă este aceea care face legatura între
generaŃii, înseamnă că generaŃiile de azi vor hotărî viitorul celor care urmează,
iar ceea ce doresc oamenii pentru urmaşii lor nu putem realiza decât cu
consultarea lor, cu colaborarea lor şi,mai ales,cu acceptul lor.
Principiul programării este unul din elementele esenŃiale ale

operaŃionalizării Fondurilor Structurale şi se referă la pregătirea planurilor
multianuale de dezvoltare, care se realizează pe baza deciziilor luate în
parteneriat cu Statele Membre printr-o serie de etape succesive. Planurile
trebuie realizate de jos în sus pentru a cuprinde necesităŃile reale, identificate
obiectiv.
În timpul elaborării planului strategic al comunităŃii s-a pornit de la

necesităŃile locale, care au fost împărŃite pe domenii de interes cu scopul
delimitării domeniilor de cuprindere a strategiei, care mai apoi să fie integrate
în strategiile de dezvoltare ale judeŃului Hunedoara.
Planul strategic de dezvoltare social-economică a municipiului Petroşani

a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanŃilor tuturor
grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populaŃiei la
elaborarea planului strategic de dezvoltare social-economică va contribui la
creşterea spiritului de iniŃiativă a oamenilor din comunitate, la implicarea
păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea
comunităŃii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare.
Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de
dezvoltare a parteneriatului dintre administraŃia publică locală, organizaŃiile
comunitare şi businessul privat în direcŃia soluŃionării problemelor comunitare.
4 4
MESAJUL PRIMARULUI
Atât dezvoltarea, cât şi modernizarea comunităŃii noastre constituie pentru mine
personal o prioritate în mandatul de primar al municipiului Petroşani - cu care am fost
investit în urma alegerilor locale din 18 martie 2007 - care, cu toate că vizează o
perioadă relativ scurtă temporal, se înscrie pe drumul început în 2004 de actuala
administraŃie publică locală.
În general, la baza rezultatelor unei dezvoltări durabile urbane stau investiŃiile - mai
precis o bună utilizare a acestora, atât în ceea ce priveste continuitatea, cât si
repartizarea geografică a acestora - pentru aceasta, fiind absolut necesară o bună
cunoaştere a cererii generate de nevoile sectorului privat, dar si de necesităŃile
păturii sărace, doleanŃe care trebuie integrate într-o viziune strategică.
Pentru a obŃine finanŃări europene pentru proiectele vizând dezvoltarea socio-
economică, comunităŃile locale trebuie să justifice necesitatea proiectelor prin faptul
că ele se regăsesc într-un plan strategic bine fundamentat şi agreat de întreaga
comunitate.
Planificarea strategică este un proces sistematic, prin care comunităŃile pot să-şi
creeze imaginea viitorului şi pot concepe etapele necesare, în funcŃie de
resursele/potenŃialele locale, pentru a realiza acel viitor.
Totodată, o dezvoltare economică locală reuşită, alături de un spirit democratic
dezvoltat în mentalitatea cetăŃenilor, demonstrează faptul că sistemul democratic
este funcŃional şi cele mai importante forŃe care actioneaza în comunitate operează
într-un cadru deschis şi transparent.
Planul Strategic reprezintă garanŃia că există, pe planul administraŃiei locale, un

management performant, că resursele financiare - bugetare si extrabugetare - pot fi
folosite în mod eficient, acesta formulează viziunea, misiunea, obiectivele, strategiile
şi tehnicile adoptate, defineşte mediul în care administraŃia functionează şi serviciile
pe care aceasta le aduce comunităŃii.
Planul Strategic permite manifestarea personalităŃii comunităŃii şi reprezintă voinŃa
comunităŃii - în competiŃia pe plan naŃional şi internaŃional - de creare a unui sistem
de valori locale şi de promovare a acŃiunilor de îmbunătăŃire continuă.
Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică este considerat de către

administraŃia publică a municipiului Petroşani drept instrumentul principal care poate
fi folosit pentru adaptarea la mediul extern şi pentru optimizarea resurselor, în scopul
atingerii obiectivelor propuse.
La nivelul municipiului Petroşani, procesul de elaborare a planificării strategice în

vederea dezvoltării durabile a localităŃii s-a desfăşurat mod participativ, prin întâlniri
organizate cu cetăŃenii în fiecare zonă în care a fost împărŃită localitatea.
Rezultatele procesului de consultare a populaŃiei au generat o viziune largă asupra
municipiului, datorită faptului că participanŃii au acoperit domeniile de activitate.
5 5
Situatia existentă în Petroşani s-a concretizat în Analiza SWOT (Puncte tari, Puncte
slabe, OportunităŃi şi AmeninŃări), iar aceasta a condus la elaborarea unei VIZIUNI şi
a unui PLAN DE ACłIUNE pentru viitorul municipiului Petroşani pe o perioadă de 7
ani, care a grupat corespunzător, în cele 8 DIRECłII STRATEGICE definite, măsurile
de dezvoltare identificate.
Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani rezultat a
fost supus consultării publice şi aprobării Consiliului local.
S-a formulat astfel misiunea viitoarei strategii de dezvoltare a localităŃii noastre şi
răspunsul la întrebarea "Unde vrem să ajungem?", obiectivul general fiind:
"Dezvoltarea durabilă a municipiului Petroşani, atingerea unui nivel european, în
scopul asigurării prosperităŃii şi calităŃii vieŃii locuitorilor săi".
Prin implementarea măsurilor de dezvoltare identificate, misiunea strategiei de
dezvoltare a localităŃii noastre va fi realizată şi, în acest mod, se va putea răspunde
corespunzător la întrebarea "Am ajuns unde am vrut?".
În general, procesul de planificare strategică depinde de tipul de contribuŃii puse la

dispoziŃie de către cetăŃenii comunităŃii.
Persoane din diverse domenii de activitate, profesori, elevi, pensionari, bărbaŃi şi
femei, în nume personal sau din cadrul diverselor asociaŃii, oficiali locali aleşi sau
numiŃi, cu toŃii au participat sau au contribuit la rezultatele prezentate în Planul
Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani şi, fie ca fac parte
din cadrul administraŃiei publice locale sau din publicul larg, merită mulŃumiri pentru
eforturile lor.
Acum, trebuie ca populaŃia municipiului în general şi fiecare dintre noi, în particular,
să ne angajăm la respectarea unui set de valori, care vor coordona atât guvernarea,
cât şi administrarea tuturor activităŃilor civice.
Succesul implementării Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a
municipiului Petroşani, transpunerea în practică a măsurilor de dezvoltare
identificate, depinde de acum înainte de gradul de implicare a fiecărui reprezentant
al comunităŃii noastre, de contribuŃia fiecărui cetăŃean în parte.
Fiecare dintre noi trebuie să învăŃăm prin implicare, acest mecanism fiind orientat
spre dezvoltarea deprinderilor şi abilităŃilor oamenilor din comunitate de a gândi
strategic, de a soluŃiona problemele stringente şi de a se implica activ în procesul de
dezvoltare locală, asigurând durabilitatea acesteia, prin fiecare proiect implementat.
Numai în acest mod, nu vom avea doar un document, ci o bază pe care să ne
construim obiectivul preconizat
Implementarea proiectelor cuprinse în Planul Strategic de Dezvoltare Socio-
Economică va servi cetăŃenilor municipiului Petroşani, în construirea unui
viitor mai bun.
Primar
Florin Tiberiu IACOB-RIDZI
6 6
GALERIE FOTO PETROŞANI
7 7
DESCRIEREA PROCESULUI DE ELABORAREA A

PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO -
ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI
INITIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ
AdministraŃia publică locală a municipiului Petroşani a înteles necesitatea
elaborării Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului
Petroşani, în mod participativ, în vederea unei dezvoltări durabile a localităŃii,
importanŃa existenŃei unui astfel de document pentru atragerea finanŃărilor externe în
perioada următoare.
Un prim exemplu ar fi componenta „Regenerarea Socio-Economică” a
„Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului si regenerarea socio-
economică”, derulat în considerarea Acordului de Împrumut nr. 4759 RO dintre
România şi Banca InternaŃională pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare (Banca),
ratificat prin Legea 167/2005. În acest acord de împrumut este subliniat în mod
expres faptul că proiectele depuse de administraŃiile locale pe această schemă de
finanŃare nu pot fi finanŃate dacă nu sunt parte a unui plan strategic de dezvoltare
locală. De asemenea, proiectele depuse pe Fondurile Structurale după 2007, trebuie
să fie parte a unei strategii.
Banca Mondială asistă Guvernul Romaniei în implementarea strategiei
industriei miniere prin Proiectul Închiderea Minelor, Refacerea Mediului şi
Regenerare Socio-Economică.
Subcomponenta de dezvoltare a capacităŃilor comunităŃilor şi a activităŃilor de
dezvoltare locală este orientată spre dezvoltarea capitalului social în comunităŃile
miniere prin mobilizarea comunitară şi implicarea largă a actorilor din comunitate în
procesul de soluŃionare a problemelor locale şi de dezvoltare comunitară.
Ansamblul de conditii si proceduri ce trebuie urmate de ANDZM şi comunităŃi
pentru implementarea programului Crearea capacităŃii instituŃionale la nivelul
comunităŃilor, în vederea realizării proceselor de implicare şi mobilizare a membrilor
comunităŃilor şi de planificare strategică participativă a dezvoltării locale în zonele
miniere, sunt cuprinse în Manualul operaŃional avizat de către Ministerul FinanŃelor
Publice şi BIRD şi aprobat de către coordonatorului Proiectului, Ministerul Economiei
şi ComerŃului.
În conformitate cu Manualul operaŃional pentru programul de creştere a
capacităŃii instituŃionale la nivelul comunităŃilor, elaborarea participativă a
planurilor strategice de dezvoltare socio-economică a comunităŃilor miniere implică
un proces de facilitare a administraŃiei publice locale, proces care include
următoarele etape:
etapa de preplanificare
etapa de elaborare a planurilor strategice
etapa de sprijin a comunităŃilor miniere în procesul de implementare a
planurilor strategice elaborate
etapa postimplementare
8 8
Ca prim pas în procesul de facilitare a elaborării în mod participativ a

planului strategic de dezvoltare socio-economică a municipiului Petroşani,
reprezentanŃii firmei selectate pentru facilitarea procesului de planificare strategică
participativă în comunităŃile miniere din cele 62 localitati s-au întâlnit cu reprezentanŃii
administraŃiei publice locale. Facilitatorii, împreună cu reprezentantul ANDZM –
Colectivul Zonal Petroşani, au explicat importanŃa elaborării planului strategic de
dezvoltare socio-economică a municipiului Petroşani, precum şi paşii de urmat în
vederea elaborării participative, atât pentru atingerea obiectivului Programului, cât şi
pentru respectarea cerinŃelor finanŃatorilor.
INFIINłAREA COMITETULUI ORGANIZAłIONAL AL

MUNICIPIULUI PETROŞANI
O primă acŃiune în cadrul etapei de preplanificare este reprezentată de
înfiinŃarea unui Comitet organizaŃional, alcătuit din 5-8 membrii, care va fi
responsabil de organizarea procesului de preplanificare şi de implicare a cetăŃenilor
din comunitate în proces. Principalele atribuŃii ale Comitetului organizaŃional sunt:
informarea şi consultarea comunităŃii cu privire la elaborarea planului strategic,
propunerea membrilor care vor face parte din Comitetul de Dezvoltare Socio-
Economică a localităŃii.
Prin Hotărârea nr. 112/2007 a Consiliul Local al municipiului Petroşani, a fost
aprobată componenŃa Comitetului OrganizaŃional, Regulamentul de Organizare şi
FuncŃionare a acestuia şi Planul de acŃiuni, Zonele de activitate în care se împarte
municipiul Petroşani în vederea consultării populaŃiei şi responsabilii pe fiecare zonă.
În Planul de acŃiuni al Comitetului Organizational (CO) sunt cuprinse

următoarele acŃiuni/activităŃi:
- informarea cetăŃenilor despre desfăşurarea activităŃilor cu privire la

dezvoltarea municipiului Petroşani
- deplasarea în comunitate a membrilor CO
- constituirea focus-grupurilor şi dezbateri în comunitate
- aplicarea de chestionare
- dezbatere publică
- centralizare date finale
- concluzii/propuneri
Membrii Comitetului Organizational (CO) au fost instruiŃi de către facilitatori în

metode de abordare şi consultare a comunităŃii în vederea identificării necesităŃilor
pentru stabilirea domeniilor de cuprindere a strategiei şi identificarea potenŃialilor
lideri care să facă parte din Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului
Petroşani.
Au fost expuse metodele de consultare a comunităŃii: focus-grupuri, metoda

discuŃiei, sedinŃa de analiză, chestionare.
Membrii CO au decis sa utilizeze metoda chestionarelor şi a focus-grupurilor.
9 9
Instantanee din cadrul procesului de consultare a comunităŃii
10 10
După procesul de abordare a comunităŃii, a urmat analiza cercetării efectuate

în rândul cetăŃenilor, concluziile fiind prezentate în cele ce urmează:
CONCLUZII
rezultate în urma consultării comunităŃii, în vederea elaborării Planului de Strategic
de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani
Comitelul OrganizaŃional înfiinŃat prin Hotărârea nr. 112/2007 a Consiliul Local

al municipiului Petroşani, a efectuat un exerciŃiu de cercetare în municipiul Petroşani
în vederea elaborarii Planului de Dezvoltare Socio-Economică a localităŃii.
Pentru efectuarea cercetării s-au organizat focus-grupuri cu cetăŃenii în fiecare
din cele 5 zone de activitate şi s-au aplicat chestionare la un numar de 203
gospodării din municipiul Petroşani în vederea identificării principalelor probleme
pentru care cetăŃenii solicită rezolvare şi pentru identificarea liderilor locali care să-i
reprezinte în Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică (CDSE). De asemenea s-a
cercetat şi perceptia cetăŃenilor faŃă de autorităŃile locale şi modul cum aceştia văd
implicarea în rezolvarea problemelor locale.
În urma centralizarii rezultatelor cercetării, s-au tras următoarele concluzii:
1. CetăŃenii solicită sprijinul autorităŃilor locale: 62,1% declară că au apelat la

autorităŃile locale, ponderea cea mai mare reprezentând-o probleme social-
economice: 29%; urmează curăŃenia şi amenajarea străzilor: 22%, reparaŃii
străzi/canale: 20%, obŃinere de fonduri: 13%, reparaŃia blocurilor: 9%, sprijin
pentru activităŃi culturale: 4%, probleme ecologice: 3%.
2. ProporŃia în care problemele au fost soluŃionate total sau parŃial este de 70%,
dintre acestea 83% fiind probleme social-economice.
3. Interesul autoritatilor faŃă de problemele localitatii este considerat:

Suficient - 34,8 %
Mare - 13,6%
Foarte mare - 2,5 %
Scăzut - 30,8 %
Insuficient - 18,2 %
Deşi proporŃia celor care consideră interesul autorităŃilor suficient, mare sau
foarte mare este de peste 50%, trebuie acordată o atenŃie deosebită şi faptului
că 49 % consideră interesul insuficient sau scăzut.
4. CetăŃenii conştientizează faptul că în rezolvarea problemelor locale trebuie

implicaŃi mai multi actori locali, însă doar 17,46% din respondenŃi consideră
că cetăŃenii trebuie să se implice în rezolvarea problemelor locale; 30,18%
apreciază că aceasta este responsabilitatea primarului, 24,26% că este a
consilierilor locali, 16,11% - a angajaŃilor primăriei, 8,22% - a instituŃiilor
judeŃene şi 3,65% - a preotului.
11 11
5. Schimbările dorite pentru o viaŃă mai bună se pot grupa astfel:
Creşterea salariilor, a pensiilor şi un nivel de trai mai bun - 31 %

Schimbarea mentalităŃii guvernanŃilor, aleşilor locali şi a cetăŃenilor - 24 %
Locuri de muncă pentru tineri - 19 %
Schimbarea aspectului oraşului (întreŃinerea străzilor, curăŃenie, iluminat,
rezolvarea problemei căinilor vagabonzi) - 18 %
Creşterea responsabilităŃii guvernanŃilor, aleşilor locali şi cetăŃenilor - 11 %
Eliminarea birocraŃiei şi a corupŃiei - 8 %
Stabilitate politică, economică şi legislativă - 5 %
Dotări sociale, economice şi culturale - 5 %
Rezolvarea problemelor sociale ale persoanelor cu handicap şi ale
pensionarilor – 4 %
ÎmbunătăŃirea furnizării energiei electrice şi a calităŃii apei potabile - 4 %
6. Din modul cum apreciază cetăŃenii anumite domenii, accesul la utilităŃi şi

servicii, se observă:
Starea drumurilor care leagă comunitatea de exterior cât şi cele interne:

proastă şi foarte proastă – 82 %
Posibilitatea petrecerii timpului liber – este iarăşi un domeniu cu apreciere
profund negativă, 67% consideră că nu au oportunităŃi de petrecere a timpului
liber, atât ca alocaŃie, cât şi ca evenimente
Veniturile obŃinute din agricultură – 85% consideră nesemnificativă această
sursă de venit
Alte surse de venituri – 80% apreciază posibilitatea de a obŃine alte venituri
proasă şi foarte proastă
Referitor la venituri nu a fost nici un răspuns care să le aprecieze cu foarte
bine şi nesemnificativ ca număr de răspunsuri pentru bine. Sunt singurele
puncte din întreg chestionarul unde la aprecierea de “foarte bună” suma
răspunsurilor este “0”.
Starea spaŃiilor destinate activităŃilor cultural-sportive este apreciată în
proporŃie de 70% ca proastă şi foarte proastă
Accesul la serviciile sociale pentru persoanele dezavantajate este
considerat de 58 % din respondenŃi ca fiind prost şi foarte prost.
Accesul la mijloacele de transport în comun este apreciat doar de 14 % ca
foarte bun.
Prin Compania de Turism Valea Jiului - Centrul de Informare Turistică Valea

Jiului din Petrosani s-a efectuat o cercetare prin aplicarea unui număr de 50 de
chestionare având ca subiect principal opinia despre importanŃa turismului în
Valea Jiului, despre posibilitatea ca turismul să devină o ramură economică
principală a Văii Jiului.
Dintre cei chestionaŃi, 68% au studii superioare, iar ceilalŃi studii liceale – 16%
sau şcoală profesională – 16 %.
12 12
Opiniile turiştilor sunt concretizate în:

frumuseŃile naturale ale Vaii Jiului ar putea deveni obiective turistice –
majoritatea respondenŃilor consideră că Valea Jiului dispune de astfel de
locuri minunate pentru turism, unde turiştii se pot recreea, unde se pot
organiza plimbări montane şi diferite activităŃi turistice
ca factori care pot îmbunătăŃii imaginea Văii Jiului, 26% dintre respondenŃi
consideră că investitorii străini pot îmbunătăŃii imaginea zonei prin aportul lor
la dezvoltarea infrastructurii; instituŃiile locale, sunt apreciate cu un procent de
24%, iar 16% dintre cei intervievaŃi consideră că populaŃia locală are această
obligaŃie împreună cu instituŃiile centrale; o parte însemnată au ales diferite
variante de răspuns, cum ar fi: sportivii cu rezultate deosebite, tinerii cu
rezultate de excepŃie, diferite personalităŃi
părerea intervievaŃilor despre condiŃiile oferite de cabanele din Parâng, în
comparatie cu cele din alte statiuni montane vizitate: 52% consideră că
există foarte puŃine cabane care să ofere turiştilor condiŃii superioare
referitor la întrebarea: ce ar face aceştia dacă ar deŃine pentru o perioadă
de timp funcŃia de Prim-Ministru, aceasta a stârnit interesul turiştilor
chestionaŃi şi s-a primit o gamă variată de răspunsuri: 54% ar investi fonduri
pentru dezvoltarea infrastructurii, 16% - pentru amenajarea zonei, 16% -
facilităŃi fiscale, iar 14% s-au referit la zonă turistică, publicitate, eradicarea
corupŃiei.
întrebarea cea mai complexă pusă turiştilor, a fost despre felul cum apreciază
aceştia existenŃa infrastructurii din masivul Parâng; diferitele tipuri de
infrastructură menŃionate (căi de acces, transportul pe cablu, spaŃii de cazare,
pârtii, localuri, etc.) au primit o nota generală de 5,3 – pe o scară de la 4 la 10
la întrebarea despre ce cred turiştii că lipseşte în Parâng, 52% au remarcat
că lipsesc spaŃiile de cazare dotate superior, 20% - în munte curăŃenia lasă de
dorit şi muntele nu este întreŃinut cum trebuie, iar 18% - posibilităŃile de
divertisment sunt foarte puŃine
prin chestionar, au fost propuse anumite măsuri pentru dezvoltarea
turismului din masivul Parâng, iar părerea turiştilor referitor la aceste soluŃii
este reflectată în următoarele rezultate:
- declarare Petroşani ca oraş turistic – 88%
- privatizare pârtii schi – 88%
- privatizare telescaun – 20%
- vânzare de teren pentru cabane – 18%
la întrebarea cine ar trebui să investească în dezvoltarea turismului din
Parâng, 28% dintre cei intervievaŃi au afirmat că cea mai mare parte a
investiŃiilor ar trebui să o facă statul, datorită puterii financiare, 26% -
investitorii locali, 22% - autorităŃile locale şi 22% - investitorii străini
preferinŃele respondenŃilor referitoare la modul de petrecere a concediului
de odihnă situează pe primul loc muntele şi mai ales Parângul (60%) – ceea
ce ste un lucru minunat; alte opŃiuni: la mare – 22%, acasă – 14%, la
tratament 2%, în străinătate – 2%.
Se observă că şi turiştii au încredere şi dorinŃa ca investitorii, atât locali, cât şi

străini, împreună cu instituŃiile - locale şi centrale - să se implice mai mult în
dezvoltarea economică a zonei, pentru schimbarea în bine a imaginii zonei.
13 13
S-au folosit, de asemenea, rezultatele obŃinute de Centrul Social Iosua -

FundaŃia Herepeia în urma mai multor consultări periodice a populaŃiei din zona
Colonie a municipiului Petroşani, prin anchetă directă, aplicarea de 653 chestionare
şi 495 protocoluri de interviu, cu privire la situaŃia materială şi nevoile cetăŃenilor care
trăiesc în această zonă.
Din analiza şi interpretarea datelor obŃinute, s-a concluzionat::

• cetăŃenii, în procent de 82%, nu sunt mulŃumiŃi de modul de viaŃă pe care îl
duc
• încercând să schimbe această situaŃie, aproape jumătate (44%) au căutat
un loc de muncă, dar nu au reuşit să se angajeze; alŃii s-au angajat, dar nu
sunt mulŃumiŃi de condiŃiile de muncă (11%) , iar 21% au apelat la ajutorul
autorităŃilor locale şi judeŃene
• cele mai importante probleme cu care se confruntă, sunt cele de natură
financiară: 82%
• probleme mari au mai ales cei care au copii în întreŃinere (60%), mai ales că
o parte considerabilă (3/4) dintre aceştia frecventează o formă de învăŃământ
• veniturile sunt relativ mici, provenind din ajutor social, alocaŃiile copiilor,
pensii şi la o mică parte din cetăŃeni – din salarii
• pentru ameliorarea problemelor lor, crearea de programe sociale este
agreată de 48% din persoane, iar înfiinŃarea unor mici întreprinderi – de 41%
• o mare parte din cetăŃeni s-ar implica dezinteresat în rezolvarea problemelor
comunităŃii
Domeniilor enumerate ca deficitare va trebui sa li se acorde o importanŃă

deosebită în elaborarea Planului Strategic Dezvoltare Socio-Economică a
municipiului Petroşani, ele putind fi catalogate ca domenii problemă.
În urma centralizării tuturor rezultatelor cercetărilor efectuate asupra unui

număr de peste 4.000 de persoane fizice şi reprezentanŃi ai diverselor asociaŃii şi
organizaŃii, prin întâlniri/dezbateri publice şi prin aplicarea a peste 1.400 de
chestionare, s-au tras următoarele concluzii:
√ NecesităŃile exprimate de cetateni în mare parte se suprapun domeniilor
identificate ca deficitare
√ Principalele doleanŃe ar fi următoarele:
Propuneri de la cetăŃeni pentru elaborarea planului strategic
ZONA 1 - Pârâul Maleia – Dărăneşti
- iluminat public şi reŃea de canalizare pe Str. Poienilor
- reabilitare drum
- recondiŃionare trotuar pe Str. 1 Mai şi pe lângă fostul BCR
- semaforizare intersecŃie Str. Timişoara cu Str. Decebal
- regularizare pârâu Maleia în spatele pieŃei
- canalizare şi asfaltare Str. Decebal
14 14
- zid de sprijin pe str. Dărăneşti nr. 49 pentru pârâul BăniŃa

- oprirea transportului greu pe Str. Constructorul
- cutie poştală şi chioşc de ziare în zona Dărăneşti
- regularizare Jiul de Est în zona Dărăneşti
- continuare reŃea de ape pluviale în zona Dărăneşti
- iluminare pod nou la Dărăneşti
- micro-piaŃă în zona fostului spital de pe Constructorul
- extindere iluminat la Peştera Bolii
- reabilitare trecere la nivel cu calea ferată la Peştera Bolii
- Parc de trial
- alimentare cu gaz metan
- canalizare pârâu, reabilitare podeŃ - str Bucegi-Turnul de apă
- reabilitare str Bucegi-Turnul de apă
- trecere peste calea ferată
ZONA 2 Pârâul Slătinioara – Pârâul Maleia – Parâng
- dezvoltarea parcurilor
- amenajare spaŃii pentru role
- realizarea unui ştrand
- regularizarea pârâului Maleia
- extindere reŃea de canalizare pe Maleia, Str. 6 August,
- reabilitare trotuare şi reŃea de apă potabilă pe Str. 6 August
- realizarea unui monument al veteranilor de război
- reabilitare treceri de pe un trotuar pe altul pentru persoanele cu handicap
- alimentare cu gaz, asfaltare, Str. Ghe. Lazăr
- amenajare teren în aer liber pentru sportivi de performanŃă
- reabilitarea bazelor materiale ale Clubului Sportiv Şcolar
- reabilitare acoperişuri
- abator pentru procesarea cărnii
- valorificarea resurselor rezultate din creşterea animalelor
Parâng
- omologare pârtii
- prelungire pârtia B care este singura omologată
- centre naŃionale de excelenŃă pentru ski alpin şi sanie
- reabilitarea captărilor de apă existente
- reorganizarea activităŃii echipei SALVAMONT
- parcare la Telescaun
- asociere cu participaŃiune pentru reabilitarea cabanei ANEFS şi redeschiderea
pentru redarea acesteia în circuitul turistic
- infrastructura pentru turism
- colectare selectivă a deşeurilor
- punct farmaceutic
- iluminat
- tabără permanentă pentru tineret
- acces auto limitat
ZONA 3 – Colonie
- canalizare, asfaltare, iluminat pe majoritatea străzilor şi extindere reaŃea gaz
metan
15 15
- pe Str. G. Enescu – scară de coborâre de la staŃia de autobuz

- în zona Dărăneşti – trecerea de nivel din cartier spre drumul naŃional
- mic pasaj de trecere în zona cimitirului de la Dărăneşti
- reabilitarea podului peste Jiu pe Str. Cucului
- canalizare şi apă potabilă, alimentare cu gaz, asfaltare şi termoficare pe str.
Vişinilor
- amenajare târg de animale
- Str. Cuza –Vodă: devierea drumului pentru transportul de marfă (pasaj)
- reabilitarea locuinŃelor
- amenajarea unui club pentru tineri
- cadre de specialitate pentru atelierul de tâmplărie-FundaŃia Herepeia
- punct farmaceutic
- locuri de joacă pentru copii (str. Dacia, str. Gârbeşti, str. Vişinilor) + teren
fotbal
- spaŃii locuit
ZONA 4 - Aeroport - Pârâul Slătinioara – Pârâul Staicului
- reparaŃii trotuare şi stradă la intrarea la spital
- amenajarea unui mic părculeŃ în această zonă
- toaletă ecologică
- podeŃe sau scurgeri pentru preluarea apelor în cazul ploilor torenŃiale în zona
spitalului
- bazin de inot acoperit
- fluidizarea traficului pe strada IndependenŃei şi modernizarea trotuarelor
- ridicarea conductei de termoficare de la Paroşeni pentru accesul
autovehiculelor mari pe str. Rovinei
- amenajarea parcului între Str. Oituz şi Str. Păcii
- reabilitare trotuare str. Păcii
- amenajare parcări
- fasonare copaci
- reparaŃii trotuare str. Viitorului
- semaforizare intersecŃie Aviatorilor-piaŃa mică
Dâlja Mare
- reabilitare drum de legătură Dâlja Mare – Dâlja Mică
- refacere reŃea de iluminat
- refacere captare apă potabilă
- reabilitarea clădirii şcolii
- dispensar şi cadru medical
- regularizare pârâu Dâlja Mare
ZONA 5 - Pârâul Staicului – intersecŃie cu Aninoasa
- locuri de joacă pentru copii
- Blocul „Electrica” prezintă riscuri de accidente
- reabilitare drum spre Saşa
- refacere acoperişuri şi subsoluri
- modernitare trotuare şi alei pietonale între blocuri
- eclogizare pârâuri Staicului şi Sălătruc
- măsuri de protecŃie înpotriva vibraŃiilor de la trenuri şi tiruri pe Str. Aviatorilor
- posibil pericol de infecŃii în zona fostului depozit de deşeuri de la Golgota
16 16
- pozarea corespunzătoare a cablurilor pentru serviciile de internet

- reabilitarea staŃiilor Electrica care sunt foarte aproape de zonele de locuit
- reabiltare drum Sălătruc care a fost stricat când s-a făcut staŃia de la Zănoaga
- iluminat stradal la Sălătruc şi introducere gaz metan
- amenajare parcare bloc 46
- amenajare puncte gospodăreşti
- locuri de joacă pentru copii
- reabilitare clădiri
- parteneriat public-privat
SEDINłA PUBLICĂ
- sprijinirea etniei rrome pentru ieşirea din situaŃiile de criză,
- dezvoltarea de mici afaceri în familie pentru activitatea de producŃie,
- amenajarea unui parc în incinta Scolii Gen. Nr.2
- dezvoltarea unor centre de zi pentru bătrâni,
- construire grădiniŃă în Colonie,
- şcolarizarea, calificarea persoanelor de etnie rromă,
- proiecte pentru crearea locurilor de muncă,
- dezvoltarea turismului în Valea Jiului şi Parâng şi activităŃi conexe,
- amplasare indicatoare turistice din zona centură, Shell până în zona Parâng,
- amplasare indicatoare de avertizare trecere la nivel de cale ferată,
- trecere de pietoni şi indicatoare pentru limitarea vitezei la trecerea spre
Stadion,
- iluminarea obiectivelor în municipiul Petroşani,
- gara CFR Petroşani,
- realizarea unei hărŃi pentru Valea Jiului,
- realizarea de parteneriat public – privat,
- exploatarea zonelor cu potenŃial,
- selectarea deşeurilor,
- consolidare drum Saşa şi zid de sprijin,
- copertină piaŃa second-hand,
- amenajare muzeu mină.
- drum, utilităŃi, parcare, punct farmaceutic în Parâng,
- pârtie pentru sanie pe role (de vară)
- pistă atletism pentru antrenament
- tabără permanentă pentru tineret
- amenajare spaŃiu pentru role, biciclete, skateboard
- cosmetizarea oraşului
- nominalizarea străzilor (indicatoare, numerotarea tuturor caselor)
- conştientizarea şi disciplinarea populaŃiei privind problema spaŃiilor verzi
- amenajare de terenuri pentru sport
- imbunătăŃirea, modernizarea transportului în comun
- incluziunea socială a rromilor
7. Au fost idenficaŃi liderii locali care vor face parte din Comitetul de Dezvoltare
Socio-Economică (CDSE): 10 persoane, cărora cetăŃenii le acordă încrederea
de a-i reprezenta.
17 17
INFIINłAREA COMITETULUI DE DEZVOLTARE SOCIO-

ECONOMICĂA MUNICIPIULUI PETROŞANI
Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică (CDSE) a fost constituit pe baza

propunerilor exprimate de cetăŃeni, care au nominalizat lideri locali în care au investit
încrederea pentru a-i reprezenta şi a le exprima doleanŃele.
Pe lângă cele 10 persoane nominalizate de cetăŃeni, membrii Comitetului
OrganizaŃional au făcut propuneri astfel încât să fie acoperite toate domeniile de
cuprindere a strategiei.
Membrii propuşi să facă parte din CDSE au fost consultaŃi de către Comitetul
OrganizaŃional, în legatură cu voinŃa de a face parte în mod voluntar din CDSE, iar în
urma consultărilor a fost stabilită componenŃa finală a CDSE care a fost aprobată
prin Hotărârea nr.117/2007 a Consiliul Local al municipiului Petroşani. De asemenea,
Consiliul Local a aprobat Regulamentul de organizare şi funcŃionare al CDSE şi
Planul de acŃiuni al CDSE.
Conform atribuŃiilor sale, Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a

municipiului Petroşani are următoarele responsabilităŃi:
să elaboreze Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului

Petroşani
să audieze comunitatea locală cu privire la Planul Strategic elaborat
să audieze comunitatea locală cu privire la prioritatea aleasă pentru obŃinerea
de finanŃare prin Programul de Infrastructură Municipală
să conlucreze cu toŃi actorii sociali, precizaŃi în Analiza factorilor de decizie,
pentru implementarea cu succes a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-
Economică a municipiului Petroşani
să reactualizeze anual/periodic Planul Strategic elaborat
să asigure monitorizarea implementării Planului Strategic de Dezvoltare Socio-
Economică a municipiului Petroşani şi raportarea periodică
18 18
ComponenŃa Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică
Preşedinte Florin Tiberiu IACOB-RIDZI – Primar
Vicepreşedinte Claudiu Lucian CORNEA – Viceprimar
ReprezentanŃi ai Marian POPESCU – Director Executiv

executivului Ion DOBRE - Director Executiv S.P. A.D.P.P.
Paulina MĂCIUCĂ – Şef Birou Integrare Europeană
Florica Maria DANCIU - Consilier Birou Integrare Europeană
Consilieri locali Dana DAMIAN

Benor VOICESCU
Sorin STĂNIŞEL
Valeriu CONDRAŞ
ReprezentanŃi ai Nora Dubyk – zona 1

cetăŃenilor Cornel TEIAN SERDAN – zona 1
Zoltan TOTH – zona 2
Romeo ROŞIA – zona 2
Cornelia RUS – zona 3
Valentin DRĂGUŞIN – zona 3
Felicia ANDRIONI – zona 4
Lucia SIMOTA – zona 4
Petre TOMESCU – zona 5
Nicolae ŞERBAN – zona 5
Reprezentant al
mediului de Carmen TARNOVSCHI – FundaŃia pentru IMM
afaceri
Reprezentant al
InstituŃiilor de Ion PÂRVULESCU - Facultatea de ŞtiinŃe–Universitatea din Petroşani
învăŃământ
ReprezentanŃi ai Imre Sandor SZUHANEK – Preşedinte - AsociaŃia „PETROAQUA”

societăŃii civile Marcel RAD - Preşedinte - Uniunea Democratică Culturală a Romilor
Valea Jiului
Reprezentant al Iudith BABTAN – Şef Serviciu ALOFM Petroşani

instituŃiilor
descentralizate
19 19
ELABORAREA PLANULUI STRATEGIC DE

DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI
PETROŞANI
Etapa de elaborare participativă a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-
Economică a municipiului Petroşani cuprinde următoarele activităŃi:
Instruirea membrilor Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităŃii în

elaborarea planului strategic participativ
Acordarea asistenŃei tehnice membrilor Comitetului de Dezvoltare Socio-
Economică a localităŃii în elaborarea Profilului ComunităŃii
Realizarea Profilului ComunităŃii
Realizarea Analizei SWOT a municipiului Petroşani
Analiza factorilor de decizie
Seminarul Viziunilor - identificarea realizarilor realiste, pentru perioada
2007-2013
Seminarul ContradicŃiilor - identificarea obstacolelor care stau în calea
realizării viziunilor
Seminarul DirecŃiilor Strategice - identificarea soluŃiilor pentru depăşirea
obstacolelor enunŃate la seminarul anterior, identificarea activităŃilor care vor fi
intreprinse
Nominalizarea Consiliilor Consultative specializate pe direcŃiile strategice
identificate
Facilitarea elaborării Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a
localităŃii
Seminarul Implementării - Planul de acŃiune pe direcŃii strategice –
concretizarea modului în care activităŃile se vor realiza
Stabilirea responsabilităŃilor
Facilitarea identificării activităŃii prioritare din Planul Strategic de Dezvoltare
Socio-Economică a municipiului Petroşani pe anul 2007, în vederea
concretizării într-un proiect integrat care să fie propus pentru finanŃare prin
Programul de Infrastructură Municipală
Facilitarea organizării şedinŃei publice în vederea dezbaterii Planului Strategic
de Dezvoltare Socio-Economică a localităŃii pe perioada 2007-2013 şi a
activităŃii prioritare identificate în vederea concretizării într-un proiect integrat
care să fie propus pentru finanŃare prin Programul de Infrastructură Municipală
Facilitarea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităŃii în
efectuarea modificărilor necesare ale Planului Strategic de Dezvoltare Socio-
Economică elaborat în conformitate cu discuŃiile purtate cu cetăŃenii
Aprobarea Planului strategic de Dezvoltare Socio-Economică a localităŃii de
către Consiliul Local
Diseminare de informaŃii despre Planul Strategic de Dezvoltare Socio-
Economică a municipiului Petroşani
20 20
PROFILUL COMUNITĂłII
I. DATE GENERALE
1.1. Scurt istoric
Valea Jiului păstrează numeroase dovezi istorice ale vieŃii oamenilor în acest Ńinut.
De la daci au rămas cetatea BăniŃa, avanpost strategic al lui Decebal, alte vestigii
istorice, precum tezaurele numismatice descoperite la Peştera Bolii, JieŃ-Popi, etc.
łăranii jieni (momârlanii ) au moştenit de la daci portul alb-negru, obiceiuri, cuvinte,
dar şi numele munŃilor şi râurilor dimprejur. Romanii au adus obiceiuri noi, dar au
continuat să exploateze aurul văilor, contribuind la îmbogăŃirea zonei.
Primii locuitori ai Petroşaniului de azi pot fi consideraŃi douăzeci de iobagi din Petros
colonizaŃi în Petroşani şi stabiliŃi aici în jurul anului 1640. Prima menŃiune a
Petroşaniului ca localitate aparte datează de la 1788- 1792, când locotenent-
colonelul prusac Gotze face o călătorie în orient şi se întoarce din Turcia prin părŃile
române. El aminteşte şi Petroşaniul, spunând că este un sat foarte mare ca
întindere, în care a văzut şi o casă zidită deasupra pământului.
În anul 1700, prin harta stolnicului Constantin Cantacuzino a łării Româneşti (prima
operă cartografică românească), tipărită în greceşte la Padova, se introduce în
cartografia europeană numele râului Jiu, aşa cum îl ştim şi îl pronunŃăm astăzi. Jiul
este menŃionat sub numele Rhabon în “Geografia” lui Ptolemeu Claudiu (90-168).
Originea numelui Jiului, atât a celui presupus antic, cât şi a celui de astăzi, constituie
încă o enigmă pentru toponimişti.
Documentele cartografice ale austriacului Fridrich Schwantz, întocmite în 1720, arată

întreaga depresiune a Petroşanilor populată cu gospodării risipite pretutindeni de-a
lungul ulucului intracarpatic, părând a forma un singur sat mare de la un capăt la
altul. Era o risipire generală de sălaşe şi grupuri de case şi numai câteva adunări de
gospodării, în apropierea Văii Jiului, care formau nucleele unor sate care ulterior au
devenit localităŃile de azi. După 1733, Valea Jiului a intrat într-o fază de populare mai
activă apărând noi sate, iar numărul locuitorilor sporind prin aşezarea mai multor
familii venite de peste munŃi la bogatele păşuni şi fâneŃe din regiune.
La recensământul din anul 1818 au fost înregistraŃi în depresiunea Petroşani un

număr de 2550 locuitori. În această perioadă, principala ocupaŃie a populaŃiei din
această depresiune era păstoritul. Satele erau mărunte, nici o localitate urbană nu se
dezvoltase încă.
Primele exploatări la suprafaŃă ale zăcămintelor de cărbune în Valea Jiului încep în

anul 1840 la Petroşani, Petroşani şi Petrila, de către fraŃii Hoffman şi Carol
Maderspach din Braşov. Exploatarea pe scară largă a bazinului carbonifer Valea
Jiului începe în anul 1848. În anul 1857 se stabilesc formele legale în vederea
acordării drepturilor de posesiune asupra stratelor de cărbuni.
21 21
1.2. Aşezare geografică
Municipiul Petroşani, situat la confluenŃa Jiului de Est (Românesc) cu Jiul de Vest

(Ardelenesc), este înconjurat de masivele muntoase Vâlcan – la sud, Retezat – la
nord, Parâng – la est şi Godeanu – la vest, ce mărginesc depresiunea, altitudinea
maximă din zonă fiind Vârful Parângul Mare – 2.507 m
Municipiul Petrolşani este amplasat pe două importante căi de comunicaŃie : DN 66,

având traseul Filiaşi – defileul Jiului – Simeria, inclusiv calea ferata cu acelasi
traseu si DN 7A care leagă municipiul cu Valea Oltului ( Petroşani – Vioneasa –
Brezoi )
Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaŃă de 19.556 ha, cu următoarele

vecinătăŃi : la nord şi nord – vest – municipiul Boşorod, la vest – municipiul BăniŃa
şi oraşul Aninoasa, la sud – judeŃul Gorj şi la est - oraşul Petrila.
• JudeŃul: Hunedoara
• Regiunea de dezvoltare: VEST – Romania
• AgenŃia de Dezvoltare: VEST
• DistanŃa faŃă de oraşele mari. Municipiul Petroşani se află situat la 91 km faŃă
de reşedinŃa de judeŃ - municipiul Deva şi la 340 km faŃă de capitala Ńării -
municipiul Bucureşti.
• DistanŃa faŃă de cele mai apropiate aeroporturi:

- Craiova – 160 km;
- Sibiu – 196 km;
- Timişoara – 210 km
• DistanŃa faŃă de graniŃe:

GraniŃa cu Iugoslavia
Petroşani – Drobeta Tr. Severin: 132 km
GraniŃa cu Ungaria:
Petroşani – Turnu: 265 km;
Petroşani – Borş: 282 km;
Petroşani – Salonta: 298 km
Petroşani – Nădlag: 296 km;
Petroşani – Vărşand: 322 km
• Altitudinea: 615- 620 m
• LocalităŃi componente : Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii şi Slătinioara
22 22
1.3. CondiŃii geografice, geologice şi climaterice
• Forme de relief. Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat,

specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri ( Jiul de Est şi Jiul
de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt Vâlcan la sud,
Retezat la nord, Parâng la est şi Godeanu la vest, altitudinea maximă din zonă
fiind vârful Parângul Mare de 2507 m.
• ReŃeaua hidrografică. Este alcătuită din două râuri mai importante: Jiul de Est
(Românesc) şi Jiul deVest (Ardelenesc), care în teritoriul oraşului primeşte 4
afluenŃi care traversează oraşul: Maleia, Staicului, Slătinioara şi Sălătruc. Ape
freatice cu debite mai consistente sunt numai în lunca Jiului de Vest ( între
Uricani şi Iscroni ).
• Media şi temperaturile extreme. Temperatura medie anuală nu depăşeşte 7,6
o C, iar lunile de vară 15,6 – 17,2 o C ( iunie – iulie ). Temperaturile medii maxime
zilnice ating 14oC ( anual ) iar în august 25,1 o C.
• PrecipitaŃii lunare. PrecipitaŃiile sunt bogate (62- 68 mm/lună), iar precipitaŃiile
sub formă de zăpadă au pondere mare ( nr. zilelor cu ninsoare este de aprox. o
lună şi jumătate ).
• Furtuni şi inundaŃii înregistrate în decursul timpului. La adăpostul masivelor
muntoase se înregistrează o slabă circulaŃie a aerului (56,6 zile în an fără vânt),
ultima furtună puternică însoŃită de inundaŃii a fost în luna iunie 1999.
23 23
1.4 SituaŃia mediului înconjurător
• Calitatea aerului. Aerul prezintă o calitate bună, cu valori sub CMA de

17 g/mp/lună. Sursele de poluare ale aerului sunt: transport auto, unităŃile RAH
din zonă, depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.
• Calitatea apei. În Jiul de Est care traversează localitatea de la nord la sud, se

varsă pâraiele Maleia, Slătinioara şi Sălătruc. Poluarea apelor de suprafaŃă este
cauzată de: deversarea apelor menajere neepurate; deversarea directă, fără
epurare, a canalizării pluviale; deversarea apelor uzate industriale neepurate
corespunzător în sistemul de canalizar; epurarea incompletă a apelor uzate în
staŃia de epurare Livezeni; suspensiile de cărbune şi steril de la spălarea
cărbunelui. În conformitate cu datele prezentate de “AgenŃia pentru protecŃia
mediului Deva”, şlamul steril de cărbune evacuat în râul Jiu datorită funcŃionării
necorespunzătoare a instalaŃiilor de epurare cât şi a filtrelor – presă în perioada
rece a anului, reprezintă 53 t/zi şi respectiv 77 mii t/an. Sursele de poluare a
apelor subterane sunt : ploile acide datorate emisiilor de gaze şi particule de la
S.E. Paroşeni şi depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.
• Calitatea solului. Conform raionării geotehnice, teritoriul municipiului Petroşani
este delimitat în patru zone cu caracteristici diferite, după cum urmează:
• Zona I – zona de sud situată pe vechea haldă de steril a minei Petrila, având
în compoziŃie şlam de la PreparaŃia Petrila, fiind o zonă improprie pentru
construcŃii.
• Zona II – zona centrală a municipiului Petroşani, situată pe terasa joasă a
Jiului, la piciorul pantei de racord a acesteia cu versanŃii. Are în compoziŃie
gresii, pietrişuri, argile, terenul fiind favorabil construcŃiilor, dar necesită o
atenŃie sporită la comportarea în timp a săpăturilor deschise.
• Zona III – zona Aeroport, situată în lunca înaltă a Jiului, având în compoziŃie
depuneri aluvionare grosiere, prafuri nisipoase argiloase, terenul fiind
favorabil construcŃiilor, cu condiŃia ca săpăturile pentru fundaŃii să fie
executate cu epuismente.
• Zona IV – situată la vest de calea ferată, în lunca neinundabilă a Jiului,
având în compoziŃie depuneri aluvionare de tipul pietrişurilor, prafuri
argiloase, terenul fiind favorabil construcŃiilor, cu atenŃie la spaŃiile
funcŃionale de sub nivelul terenului.
Sursa de poluare a solului o constituie în special haldele de steril de la
expolatările miniere Dîlja şi Livezeni.
• Calitatea pădurilor. Pe forme de relief, în zona montană sunt concentrate
pădurile de răşinoase şi de răşinoase în amestec cu fag, iar în zona deluroasă
păduri de fag sau în amestec cu quercinee. SuprafaŃa teritoriului administrativ al
municipiului Petroşani este acoperită cu păduri într-un procent de 52,09 %.
Aceste păduri sunt în proprietatea ROMSILVA. După funcŃiune, pădurile se
împart în două grupe:
24 24
• Grupa I – păduri cu funcŃii speciale de protecŃie – protecŃia apelor, protecŃia

terenurilor şi solurilor, protecŃia contra factorilor climatici şi industriali
dăunători, păduri cu funcŃii de recreere, de interes ştiinŃific şi de ocrotire a
genofondului şi ecofondului forestier – care condiŃionează păstrarea
echilibrului ecologic, ca şi păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes
economic, social sau ştiinŃific, pentru care se interzice prin lege recoltarea de
masă lemnoasă.
• Grupa II – păduri de producŃie şi protecŃie destinate pentru producerea
materialului lemnos şi a altor produse ale pădurii, concomitent cu protecŃia
calităŃii mediului înconjurător.
În cadrul economiei municipiului Petroşani, pădurile reprezintă o resursă
regenerabilă, care realizează, cu cheltuieli relativ reduse, în afară de produse
lemnoase şi o serie de alte produse, cum sunt: ciuperci, fructe de pădure, plante
medicinale, produse de vânat şi pescuit.
Fondul cinegetic format dintr-un număr mare de specii valoroase (cerb, urs, căprior
etc.) asigură dezvoltarea vânătorii sportive, iar pescuitul în apele de munte este
asigurat prin repopulări cu puiet de păstrăvi.
În concluzie, se poate afirma că fondul forestier constituie una din resursele naturale
de mare importanŃă pentru municipiul Petroşani, a cărui gestionare raŃională trebuie
să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului.
• Arii protejate. În teritoriul administrativ al municipiului Petroşani există două zone
naturale protejate: Zona “Momârlani” – Valea Jiului şi Zona “Piatra Crinului” din
MunŃii Parângu Mic cu o suprafaŃă de 0,5 ha.
25 25
II. POTENłIAL SOCIO - UMAN
2.1. Privire geografică de ansamblu
SuprafaŃa localităŃii este de 19556 ha, aflându-se în partea sudică a judeŃului

Hunedoara, la graniŃa cu judeŃul Gorj.
Localizarea municipiului Petroşani în judeŃul Hunedoara:
26 26
HARTA MUNICIPIULUI PETROŞANI
27 27
2.2. Indicatori comparativi municipiul Petroşani – judeŃul Hunedoara
Nr.crt. Indicatori U/M Anul Municipiul Jud.Hunedoara

Petrosani
1 PopulaŃia Pers. 1 ian. 2005 45134 482415

Pers/km2 1 ian. 2005 225,7 68,3
2 Densitatea
3 Structura % Recensământ 2004

populaŃiei pe 2002
grupe de vârstă
0 – 14 ani 18,4 15,2
15 - 64 ani 72,7 70,9
65 şi peste 8,9 13,9
4 Structura % Recensământ 2004

populaŃiei 2002
ocupate
◊ agricultură 0,9 26,3
◊ industrie şi 51,2 36,6
construcŃii
◊ servicii 47,9 37,1
5 Rata şomajului % Dec. 2004 Se calculează 10,9

doar la nivel de
judeŃ
Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Hunedoara - Deva
2.3. SituaŃia demografică
Disponibilizările masive din sectorul minier, din anii 1997-1999, au dus la

scăderea nivelului de trai în această zonă şi creşterea semnificativă a ratei şomajului
la nivel local faŃă de rata şomajului la nivel naŃional. La nivel local rata şomajului este
26%, dar rata reală este în jur de 45%, deoarece sunt multe persoane care au ieşit
din evidenŃa oficiului pentru ocuparea forŃei de muncă. În această situaŃie a început
fenomenul de migraŃie, fiind unul din principalii factorii care au contribuit la scăderea
numerică a populaŃiei. Astfel dacă la începutul anului 1990, populaŃia municipiului
Petroşani se situa la un număr de 53078, în prezent sunt înregistraŃi un număr de
45134 de persoane.
28 28
EvoluŃia populaŃiei
1 ianuarie
1990 2001 2002 2003 2004 2005
TOTAL JUDEł 568023 520588 496115 492106 488176 482415
PETROŞANI 53078 49936 46714 46472 45951 45134
Mişcarea naturală
NăscuŃi vii
2000 2001 2002 2003 2004

TOTAL JUDEł 4706 4501 4189 4060 4264
PETROŞANI 474 479 446 421 421
DecedaŃi
2000 2001 2002 2003 2004

TOTAL JUDEł 5964 6081 6157 6055 6042
PETROŞANI 462 459 537 459 509
DecedaŃi sub 1 an
2000 2001 2002 2003 2004

TOTAL JUDEł 71 77 79 66 83
PETROŞANI 10 12 13 6 13
Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Hunedoara - Deva
2.4. Ocuparea populaŃiei
Perioada de tranziŃie pe care România o traversează, începând cu anul 1989, a dus

la creşterea semnificativă a ratei şomajului. Disponibilizările care au avut loc a
condus la dispariŃia multor locuri de muncă nu numai în sectorul minier ci şi în
activităŃile conexe. Din păcate nu au fost găsite soluŃii de creare a unor alternative.
Practic în toate domeniile cu excepŃia a unora dintre servicii (comerŃ, învăŃământ,
sănătate, asistenŃă socială şi administraŃie publică), populaŃia ocupată a înregistrat
scăderi. Astfel de reduceri semnificative ale populaŃiei ocupate au fost înregistrate în
special în domeniul mineritului.
29 29
Structura populatiei ocupate după statutul profesional pe activităŃi ale economiei
ExplicaŃia Total M F
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
STATUTUL ECONOMIC
PopulaŃia ACTIVA 17853 10091 7762
Persoane OCUPATE 14573 8180 6393
Şomeri în căutarea altui loc de muncă 2307 1337 970
Şomeri în căutarea primului loc de muncă 973 574 399
PopulaŃia INACTIVA 27342 11719 15623
Elevi/studenŃi 9428 4699 4729
Pensionari 9025 4347 4678
Casnice 3982 51 3931
ÎntreŃinute de alte persoane 3836 1998 1838
ÎntreŃinute de stat sau de organizaŃii private 483 222 261
Persoane cu alta situaŃie economica (chirii ..) 588 402 186
STATUTUL PROFESIONAL
SalariaŃi 16247 9153 7094
Patroni (întreprinzători privaŃi) 450 254 196
Lucrători pe cont propriu 142 86 56
Membri ai unor soc. agricole/coop. 2 2 0
Lucrători familiali în gosp.proprie 33 16 17
Alta situaŃie 6 6 0
SECTORUL ÎN CARE LUCREAZĂ

Persoane din sectorul de stat 9924 5990 3934
Persoane din sectorul privat 6478 3279 3199
Persoane din sectorul mixt 467 242 225
Persoane din gosp. proprie 11 6 5
DISTRIBUTIA POPULATIEI DUPA OCUPATIA ÎN ACTIVITATEA PRINCIPALA

Legislatori, membri ai executivului si înalŃi conducători ai administraŃie 21 15 6
Conducători de unitati economico-sociale mari (corporaŃii)-cu 10 salariaŃi 452 260 192
Conducători de unitati economico-sociale mici (giranŃi)-care au pana la 9 angajaŃi 492 280 212
Fizicieni,matematicieni si ingineri 1255 855 400
Specialişti în biologie,agronomie si ştiinŃele vieŃii 168 61 107
Profesori în invatamantul superior,secundar si asimilaŃi 613 237 376
AlŃi specialişti cu ocupaŃii intelectuale si ştiinŃifice 545 242 303
Tehnicieni în domeniul fizicii si tehnicii 459 241 218
Tehnicieni în ştiinŃele vieŃii, ocrotirea sanatatii si asimilaŃi 419 41 378
InvăŃători si asimilaŃi 284 48 236
Alte ocupaŃii asimilate tehnicienilor 845 186 659
FuncŃionari de birou 813 171 642
FuncŃionari în servicii cu publicul 302 24 278
Lucrători în servicii personale si de protecŃie 1048 407 641
Modele, manechine si vânzători în magazine si pieŃe 775 88 687
Agricultori si lucrători calificaŃi în agricultura, silvicultura si pescui 32 18 14
Meseriaşi si muncitori calificaŃi în industria extractiva si construcŃii - 1753 1641
112
Meseriaşi si muncitori calificaŃi în metalurgie ,construcŃii metalice si a 3168 2652
516
Meseriaşi si muncitori calificaŃi în mecanica fina, artizanat, imprimerie 18 9 9
Meseriaşi si muncitori calificaŃi în industria alimentara si alte meserii 427 112 315
Operatori la instalaŃiile fixe si lucrători asimilaŃi - Masculin 380 210 170
Operatori la maşini,utilaje si asamblori de maşini,echipamente si alte pro 192 51 141
Conducători de vehicule si operatori la instalaŃiile mobile - Masculin 784 740 44
30 30
Muncitori necalificaŃi,în servicii si vânzări 687 236 451

Muncitori necalificaŃi în agricultura, silvicultura si pescuit 53 33 20
Muncitori necalificaŃi în industria miniera,construcŃii,lucrări publice, 849 613 236
ForŃele Armate 46 46 0
Structura populatiei ocupate după statutul profesional pe activităŃi ale economiei
ExplicaŃia Total
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
SALARIAłI DIN:
Agricultură ,silvicultură,vânat 84
Industria extractivă 3735
Industria prelucrătoare 2009
Energ.electrică şi termică, gaze şi apă 856
ConstrucŃii 780
ComerŃ cu ridicata/amânuntul,repararea si întreŃinerea autovehiculelor,mot 1392
Hoteluri si restaurante 378
Transport, depozitare, comunicaŃii 809
ActivităŃi financiare 247
TranzacŃii imobiliare, închirieri si servicii prestate intre 631
InvăŃământ 1167
Sănătate si asistenta sociala 839
Alte activităŃi de servicii colective, sociale si personale 379
ActivităŃi ale persoanelor angajate în gospodarii personale 7
PATRONI DIN:
Agricultura,silvicultura,vânat 8
ConstrucŃii 18
TranzacŃii imobiliare, închirieri si servicii prestate întreprinderilor. 23
InvăŃământ 3
LUCRATORI PE CONT PROPRIU DIN:

Agricultura,silvicultura, vânat 6
Industria extractiva 4
Energ.electrică şi termică, gaze şi apă 1
ConstrucŃii 4
TranzacŃii imobiliare, închirieri si servicii prestate întreprinderilor. 16
InvăŃământ 5
ActivităŃi ale persoanelor angajate în gospodarii personale 5
31 31
MEMBRI AI UNOR SOC.AGRICOLE/COOPERATIVE DIN:

LUCRATORI FAMILIALI ÎN GOSPODARIA PROPRIE DIN:

Agricultura, silvicultura, vânat 33
ALTA SITUATIE DIN:

Agricultura,silvicultura, vânat 2
ConstrucŃii 1
Sursa: DirecŃia judeŃeană de Statistică Hunedoara - Deva
2.5. EducaŃie
• Sistemul de educaŃie şi învăŃământ se compune din :
- 8 grădiniŃe cu 1256 preşcolari
- 7 unităŃi de învăŃământ primar şi gimnazial 4567 elevi
Licee şi şcoli profesionale:
1. COLEGIUL ECONOMIC „HERMES”, cu două secŃii:
ÎnvăŃământ liceal, de zi şi seral, cu specializările:

• economic: - cu finalitatea tehnician în activităŃi financiare şi comerciale;
- cu finalitatea tehnician în administraŃia publică.
• turism şi alimentaŃie publică: - cu finalitatea tehnician în turism ;
- cu finalitatea tehnician alimentaŃie publică.
Şcoala profesională, cu specializările :
• familia ocupaŃională comerŃ şi servicii, cu următoarele meserii:
- comerciant vânzător produse alimentare ;
- comerciant vânzător produse nealimentare.
• familia ocupaŃională alimentaŃie publică, turism şi activităŃi conexe, cu
următoarele meserii:
- ospătar ;
- bucătar
2. LICEUL TEORETIC, cu specializările :

- Matematică – Informatică (Engleză intensiv);
- Matematică – Informatică;
- Chimie – Biologie;
- Filologie;
- Filologie-engleză intensiv
3. LICEUL DE INFORMATICĂ, cu specializările :

- Matematică – Informatică (Informatică intensiv);
- Matematică – Informatică;
- ŞtiinŃe sociale
32 32
4. GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL « DIMITRIE LEONIDA » cu trei secŃii :
ÎnvăŃământ liceal, cu specializările:

- ConstrucŃii - sector public
- Resurse naturale - protecŃia mediului
- Electronică
- Electro-tehnică
- Mecanică
Şcoala profesională cu specializările:
- ConstrucŃii - zugravi
- Mecanici de maşini
- Sudori
- Strungari
- Croitori
- Electricieni
Şcoala de ucenici cu specializările;
- Sudori
- Croitori
- Zugravi
5. UNIVERSITATEA PETROSANI
În prezent, Universitatea Petroşani are trei facultăŃi şi un colegiu tehnic, oferind un

spectru larg al domeniilor şi specializărilor, cu posibilitatea diversificării în viitor:
Facultatea de Mine, cu 7 specializări :
- Inginerie minieră
- Topografie minieră
- Prepararea substanŃelor minerale utile;
- ConstrucŃii miniere;
- Geologie minieră;
- Ingineria şi protecŃia mediului în industrie
- Inginerie economică în domeniu mecanic
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică, cu 8 specializări :
- Calculatoare ;
- Automatică ;
- Ingineria transporturilor ;
- Electromecanică ;
- Energetică industrială ;
- Tehnologia construcŃiilor de maşini ;
- Utilaje şi instalaŃii de proces ;
- Maşini şi echipamente miniere.
33 33
Facultatea de ŞtiinŃe, cu 10 specializări :
- Inginerie matematică
- Matematică – fizică
- Sociologie
- AsistenŃă socială
- FinanŃe şi bănci
- Management
- Contabilitate şi informatică de gestiune
- Informatică
- Economia comerŃului, turismului şi serviciilor
- AdministraŃie publică
Colegiul Universitar Tehnic şi de AdministraŃie, cu 7 specializări:
- Tehnică de calcul ;
- Controlul calităŃii şi metrologie ;
- Exploatarea maşinilor şi utilajelor ;
- Topografie minieră ;
- Organizarea şi gestiunea producŃiei ;
- Institutori învăŃământ primar ;
- Birotică
2.6 Cultură
AtracŃii culturale ale oraşului:
- Casa de Cultură a Sindicatelor „Ion DulămiŃă”, cu 700 de locuri;
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 100; Tel. 0254/ 541 483
- Teatrul I.D. SARBU (monument istoric), cu 374 de locuri Str. Mihai Viteazu nr. 2 ;
Tel. 0254/ 541 154
- Muzeul Mineritului (monument istoric datând din anul 1920)

Str. Nicolae Bălcescu nr. 2; Tel. 0254/ 541 744
- Biblioteca Municipală
Str. Viitorului bl. 9 A, ap. 23 - 24; Tel. 0254/ 515 522
- Casa de Cultură a StudenŃilor

- Clubul Copiilor
Str. Timişoara nr. 6; Tel: 0254/ 542 954
34 34
Evenimente socio-culturale:
- Festivalul IntemaŃional de Folclor - se desfăşoară anual

- Zilele Municipiului Petroşani
- Festivalul de muzică uşoară "Cântecul Adâncului"
- Saloanele de primăvară şi toamnă ale artei petroşenene
- Tabere de creaŃie artistică (Universitatea de vară)
- ExpoziŃii de numismatică
- ExpoziŃii de caricaturi
- ExpoziŃii de artă plastică şi icoane pe sticlă
TradiŃii şi obiceiuri locale:

- Păstrarea portului popular momârlănesc
Sărbători populare:
- Nedeile momârlăneşti
Ansambluri si formaŃii de muzică şi dansuri populare:

- Ansamblul de dansuri populare "Parângul" al Casei de Cultură a StudenŃilor
ExpoziŃii de artă fotografică organizate la:

- Casa de Cultura a StudenŃilor;
- Casa de Cultura a Sindicatelor;
- Foaierul Teatrului "I.D. SÂRBU"
2.7. Sănătate
În municipiul Petroşani asistenŃa medicală este asigurată prin:
• Spitalul de urgenŃă, situat pe str. Str. 1 decembrie 1918 nr. 137 A, cu 95 medici
pentru toate specializările şi 709 paturi, din care:
- 20 de paturi pentru un compartiment spitalizare de zi HIV- SIDA, cu sediul în
Str. Aviatorilor, nr. 31 A
- 20 paturi pentru un compartiment recuperare pediatrică, în cadrul secŃiei de
pediatrie, cu sediul în Strada IndependenŃei nr. 10
• Un ambulator de specialitate cu 15 de cabinete alipit corpului spitalului;
• Serviciul de ambulanŃă, având sediul în curtea Spitalului de UrgenŃă, cu 11 maşini
şi 3 medici
• 11 cabinete medicale particulare;
• 19 farmacii din care 18 sunt particulare
• Centrul de Diagnostic Imagistic EUROMEDIC, cu sediul în curtea Spitalului de
UrgenŃă, cu un nr. total de personal de 54, din care 18 medici.
35 35
Domenii de investigare medicală:
- rezonanŃă magnetică;
- tomografie computerizată;
- mamografie;
- osteodensitometru;
- monitor Hoter;
- ecograf color Doppler cardio-vascular;
- radiologie clasică;
- stres test
2.8. AsistenŃă socială

InstituŃii şi servicii oferite:
Consiliul Local Petrosani,Serviciul Public Local de Asistenta Sociala Petrosani
Str. Constructorul ,nr. 2,tel 0254-541220;0254-541221;
Beneficiari:cetatenii municipiului Petrosani
PrestaŃii sociale oferite:Venit Minim Garantat; alocaŃii nou născuŃi;indemnizaŃii naştere; alocaŃii complementare;
alocaŃii monoparentale;indemnizaŃii de creştere a copilului; protecŃia drepturilor copilului;protecŃia persoanelor cu
disabilităŃi.
Persoana de contact:director executiv Cristina Mraz
FundaŃia Herepeia, Centrul de Zi Colonie Petroşani

Str. Plopilor, nr. 2, tel. 0254-542249 www.fundatiaherepeia.go.ro Anul înfiinŃării 2001
Beneficiari: copii din familii aflate în dificultăŃi materiale/familii cu mulŃi copii/monoparentale
Obiective:
– susŃinere psiho-socială a copiilor aflaŃi în dificultate şi a familiilor acestora
– îmbunătăŃirea randamentului şcolar al acestor copii/prevenirea abandonului şcolar
Persoana de contact: Maria Gheorghe
FundaŃia Herepeia, Centrul Social IOSUA, Petroşani

Str. Plopilor, nr. 2, tel. 0254-542249, e-mail: iosuacentre@yahoo.com, www.fundatiaherepeia.go.ro Anul
înfiinŃării 2001
Servicii oferite:
– servicii medicale (optometrie)
– grupuri de sprijin reciproc
– servicii sociale acordate persoanelor de vârsta a treia
– educaŃie pentru sănătate
– socio-psiho-educaŃionale pentru copiii de vârstă preşcolară (proiect pilot)
Persoana de contact: Maria Gheorghe
FundaŃia Herepeia, Centrul de instruire computere CALEB, Petroşani

Str. C. Mille, 5/26, tel.0254-542316, calebcomputers2002@yahoo.com, anul înfiinŃării: 2001
Servicii oferite: educaŃionale şi de formare profesională IT
Persoana de contact: Iosif Rus
AsociaŃia „MAICA PRECISTA” Petroşani, str. 1 Dec.1918,nr.90,mail:Saint_Mary_s@yahoo.com

Beneficiari:sectorul ONG Petroşani si Valea Jiului
Servicii oferite:
- consultanŃă de specialitate în managementul proiectelor finanŃate din fonduri externe si interne
- dezvoltarea sectorului de voluntariat si plasarea resurselor umane voluntare în sectorul ONG existent
Parohia Ortodoxă Română Livezeni 1 Petroşani, Cantina Socială Livezeni

Str. Venus, nr. 15 A, demisolul Bisericii Sfânta Varvara, tel./fax 0254-515751; anul înfiinŃării 2003
Beneficiari: persoane defavorizate din oraşul Petroşani
Obiectiv: creşterea calităŃii vieŃii persoanelor aflate în situaŃie de criză din oraşul Petroşani
Persoana de contact: preot paroh Octavian Pătraşcu
36 36
Consiliul JudeŃean Hunedoara, DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Hunedoara –
Deva, Adăpostul de noapte şi zi Petroşani
Str. N. Titulescu, tel./fax 0254-548009; anul înfiinŃării 2003
Beneficiari: copiii străzii
Obiective:
– Reducerea numărului de copii ai străzii
– Reintegrarea acestor copii în familie şi societate
– Reducerea abandonului şcolar al acestor copii
Servicii oferite: sociale, medicale şi psihologice.
Persoana de contact: Ovidiu Simulescu
Consiliul JudeŃean Hunedoara, DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Hunedoara -
Deva, Centrul de zi „SUFLEłEL” Petroşani
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 90 parter, tel. 0254-548891; anul înfiinŃării 2005
Beneficiari: copii aflaŃi în dificultate cu vârste cuprinse între 6-14 ani şi familiile acestora
Servicii oferite: materiale, psihologice şi sociale
Persoana de contact: Olivia Mitrache
Deva, Apartament Familial Petroşani, anul înfiinŃării 2005
Beneficiari: copii cu vârste cuprinse între 2-18 ani
ActivităŃi: suport fiziologic, material, medical, psihologic şi social
Deva, Apartament de primire în regim de urgenŃă Petroşani, anul înfiinŃării: 2005
Beneficiari: copii aflaŃi în situaŃie de criză
ActivităŃi: suport fiziologic, material, medical, psihologic şi social
Consiliul JudeŃean Hunedoara, DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Hunedoara -
Deva, Centrul de zi şi consiliere pentru copilul imunodepresiv Petroşani
Str. Aviatorilor, nr. 30A, tel. 0254-548310; anul înfiinŃării 2002
Beneficiari: copii imunodepresivi şi familiile acestora
Servicii oferite:de asistenŃă socială,medicale , psihologice si educaŃionale
Persoana de contact: Maria ScorŃanu
Deva, Casa Familială “Hansel şi Gretel” Petroşani
Str. Brazilor nr. 8, tel./fax 0254-544838 ; anul înfiinŃării 2004
Beneficiari: copii afectaŃi de virusul imunodeficienŃei umane
Servicii:
– medicale şi psihologice
– de asistenŃă socială
– educative formale, non-formale şi de orientare şcolară pentru copii
Persoana de contact: Maria ScorŃanu
FundaŃia Sf.Francisc Deva,punctul de lucru Petroşani Căminul „COR IESU” (locaŃie: clădirea fostei Scoli nr.4
Petroşani) anul infiinŃării 2005
Beneficiari:copiii săraci din municipiul Petroşani
Servicii oferite:educaŃionale;de îngrijire;de alimentaŃie.
Persoana de contact:Acs Eva
Caritas Arhidiocezan Romano Catolic Alba Iulia-filiala Petroşani, str.EnăchiŃă Văcărescu, nr. 12, Petroşani,
tel.0254-549843
PrestaŃii oferite:sprijinul membrilor comunităŃii Petroşani (psihologic,medical,spiritual);
cursuri,întruniri,simpozioane comunitare; Club IT, Clubul femeilor, Clubul persoanelor de vârsta a III-a.
Proiecte în derulare:„Ore Suplimentare Pentru Copiii Străzii”- beneficiari copiii străzii care îşi continuă cursurile
şcolare
„C.I.M.A.S.- Centrul de Îngrijire Medicala si Asistenta
Sociala la domiciliu –beneficiari persoanele de vârsta a III-a”
„GrădiniŃa de sâmbăta„ - beneficiari copii de vârsta preşcolară şi familiile acestora
„Programul de parteneriat „- beneficiari familii sărace din Petroşani
Persoana de contact :Nora Dubyk
37 37
2.9. Calitatea generală a vieŃii

O atenŃie deosebită este acordată evoluŃiilor standardului de viaŃă, ale veniturilor şi
consumului populaŃiei, dar şi calităŃii vieŃii de muncă, ocupării şi şomajului.
Municipiul Petroşani, ca de altfel întreaga Vale a Jiului, este din punct de vedere
economic, o localitate monoindustrială, axată pe extracŃia din subteran a huilei.
Datorită restructurărilor masive ale personalului din minerit, în perioada 1997 – 1999,
şomajul în municipiul Petroşani a crescut foarte mult, la ora actuală ponderea
şomerilor pe oraş fiind de 9,45% din totalul populaŃiei cu vârste între 16 ani şi vârsta
de pensionare.
Această clasă a şomerilor este caracterizată de situaŃia materială foarte proastă şi
prin urmare nivelul de trai oscilează sensibil aproape de limita de subzistenŃă: situaŃie
materială precară, aproximativ 1.050 persoane sunt beneficiari ai venitului minim
garantat (Legea 416/2001, privind venitul minim garantat), stare de sănătate critică
(îmbolnăviri frecvente, imposibilitatea cumpărării medicaŃiei pentru tratamente,
locuinŃe sărăcăcioase, unele chiar mizere, debranşări masive de la agentul termic
pentru termoficare etc.
Vorbind la modul general, municipiul Petroşani se confruntă cu o lipsă acută de locuri
de muncă al cărei efect se resimte în economia locală şi care influenŃează în mod
negativ calitatea vieŃii acestor locuitori.
III. ECONOMIE LOCALĂ

3.1. Dezvoltarea funcŃiunilor economice (IMM-uri)
Începând cu 1990, sectorul IMM-urilor s-a dezvoltat progresiv ajungând până la

sfârşitul anului 2004, la un număr de 450, aşa cum este prezentat mai jos.
Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Nr. IMM
42 71 39 27 39 23 40 30 69 70
înfiinŃate
Din punct de vedere al structurii pe domenii de activitate a IMM-urilor ce funcŃionează

în prezent în municipiul Petroşani :
- sectorul comerŃ – 84%

- sectorul servicii – 11 %
- sectorul industrial – 5%
38 38
3.2. Rolul economic al IMM-urilor în cadrul economiei municipiului

Petroşani
EvoluŃia pieŃei muncii a suferit modificări în municipiul Petroşani. În perioada 1998 –

2003, rata de ocupare în cadrul IMM-urilor a crescut, însă suficient pentru a
compensa pierderile semnificative de locuri de muncă din sectorul minier şi
sectoarele conexe acestuia.
În cadrul IMM-urilor, locurile de muncă sunt împărŃite aproximativ egal între
microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii. O micro-întreprindere oferă în medie
8 locuri de muncă, în timp ce o întreprindere mică, oferă până la 50 – 100 de locuri
de muncă .
3.3. Participarea la piaŃa muncii
Structura populaŃiei ocupate la recensământul din 2002, pe activităŃi ale economiei
naŃionale relevă faptul că majoritatea populaŃiei active din municipiul Petroşani, este
cuprinsă în ramuri industriale şi mai puŃin în sfera agriculturii, conform datele
comunicate de DirecŃia judeŃeană de Statistică Hunedoara – Deva, prezentate mai
sus .
• PopulaŃia activă la 31 martie 2002: 17853
a) Număr de salariaŃi la 31 martie 2002: 16247

b) Patroni (întreprinzători privaŃi): 450
c) Lucrători pe cont propriu: 142
d) Membri ai unor socieatăŃi agricole/cooperative: 2
e) Lucrători familiali în gospodărie proprie : 33
f) Altă situaŃie: 6
• Domenii de activitate:
a) Agricultură,silvicultură,vânat: 0,9 %
b) Industria extractivă: 24 %
c) Industria prelucrătoare: 14 %
d) Energie electrică şi termică, gaze şi apă: 6,2 %
e) ConstrucŃii: 7%
f) ComerŃ cu ridicata/amănuntul: 12%
g) Hoteluri şi restaurante: 3 %
h) Transport, depozitare, comunicaŃii: 6 %
i) ActivităŃi financiare: 2 %
j) TranzacŃii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor. 5 %
k) AdministraŃie publică: 4 %
l) ÎnvăŃământ: 8 %
m) Sănătate şi asistenŃă socială: 6 %
n) Alte activităŃi de servicii colective, sociale şi personale: 1,9 %
39 39
3.4. OportunităŃi de afaceri
◊ FacilităŃi pentru investitori

• ConsultanŃă şi suport logistic
1. FundaŃia pentru întreprinderi mici şi mijlocii, Str. G-ral Vasile Milea, bl. 17,
sc. II, Ap. 11, parter, Petroşani
Servicii oferite:
- consultanŃă pentru afaceri;
- suport logistic;
- sesiuni de training;
- întocmire documentaŃii pentru obŃinere finanŃări
2. Centrul de afaceri Lonea, Str. Taia, nr. 14, situat în localitatea Lonea, la
aprox. 10 km de Petroşani
Servicii oferite:
- spaŃii pentru desfăşurarea activităŃii;
- acces la utilităŃi;
- consultanŃă în afaceri;
- servicii de secretariat;
- furnizare echipament anti-incendiu;
- lucrări de întreŃinere şi reparaŃii a spaŃiilor exterioare puse la dispoziŃia
beneficiarilor
3. Consulting Business Centre, str. 1 Decembrie 1918 nr. 1, Petroşani
Servicii oferite:
- consultanŃă pentru afaceri şi management
• Terenuri, clădiri, concesionări, scutiri taxe

Terenuri
Teren situat pe strada Cărbunelui: S = 0,4 ha;
UtilităŃi: energie electrică, apă.
Teren situat pe strada Cucului: S = 2 ha; fără utilităŃi
Zona industrială Livezeni: S=11,5 ha
UtilităŃi: energie electrică, apă, canalizare.
Zona industrială Dâlja: S=6,5 ha
UtilităŃi: energie electrică, apă, canalizare în apropiere
Clădiri
Atelier întreŃinere PreparaŃia Livezeni: Str. Lunca nr.153; Sc=903 mp;
Regim de înălŃime:P
Atelier electromecanic Dâlja: Str. Cărbunelui nr. 20; Sc =1636 mp;
Regim de înălŃime:P+1
Punct dispecerizare Dâlja: Str. Cărbunelui nr. 20; Sc = 437 mp, Regim
de înălŃime: P+1
Scutiri de taxe sau alte facilităŃi se pot acorda prin Hotărâri de Consiliu Local
40 40
• ForŃa de muncă disponibilă

În urma disponibilizărilor masive din minerit, dispunem de forŃă de muncă ieftină,
calificată şi necalificată. Există şi posibilitatea de recalificare a forŃei de muncă
disponibilizate, prin intermediul AgenŃiei de Ocupare şi Formare – prin cursuri de
calificare şi recalificare
Datorită instituŃiilor de învăŃământ liceale şi universitare existente în zonă dispunem,

de asemenea, de forŃă de muncă tânără, calificată în diferite meserii şi în
conformitate cu noile cerinŃe de pe piaŃa muncii.
◊ Economia zonei
• OcupaŃia de bază : mineritul
• SituaŃia societăŃilor comerciale importante
Industria extractivă
Intreprinderi mari:
- E.M. Livezeni
Intreprinderi mijlocii
- PROMPT SERVIMPEX SRL – construcŃii inginereşti
- UMIROM SA – utilaje pentru mine , cariere şi construcŃii
Industria energetică
- TERMOFICARE SA
Industria metalurgică şi a construcŃiilor metalice

- GEROM INVEST SA www.gerom.ro
Microintreprinderi
- VISA SA – construcŃii metalice şi părŃi componente
- ADARCO LOGISTIC INVEST SRL - construcŃii metalice şi părŃi componente
- UPSROM SA - construcŃii metalice şi părŃi componente
Industria produselor primare

Microintreprinderi
- ELECTROMAX SRL – producŃie acumulatori, baterii şi pile electrice
- IMER SA – fabricare vopsele şi lacuri
Industria confecŃiilor
Microintreprinderi
- S.C.ROMINVEST INTERNATIONAL S.R.L.
Industria lemnului: (GATERE)

Microintreprinderi
- ALPINA INTERNAłIONAL – prelucrare brută lemn
- PROMET SRL - prelucrare brută lemn
41 41
ProducŃia de mobilier
Microintreprinderi
- VISA SA
- ENEIDA SRL
- TOTAL MOBILA PRODCOM SRL
- EXPOFOREST SRL
Industria alimentară
o Brutării:
Microintreprinderi
- POPA SNC
- ARMICAR SERV PRODEX SRL
- PROSECOM RL
- NICPROD SRL
- BITU IMPEX SRL
- SINONIME DE ... EXIM SRL
o Patiserii:
Microintreprinderi
- Cofetăria SPORTUL SRL
- AURORA SRL
ConstrucŃii
Intreprinderi mari
- CONSMIN SA
- CONPET SA
- MASA ADRIGELA SRL
- ROCONSTRUCT SRL
Intreprinderi mici
- ATOMIS INTERNATIONAL PROD SRL
Microintreprinderi
- CONSTRUCT 2000 SRL
- ZONA D SRL
ComerŃ cu ridicata
- TRIUMF CONSERV IMPEX SRL
- RIVA COM SRL
Intreprinderi mici
- MAGICO TRADING SRL
ComerŃ cu amănuntul
- SUPER TRANS COM SRL
Intreprinderi mici
- GEROM INTERNATIONAL OXIGAZ; www.gerom.ro
- ARTIMA INVESTMENT COMPANY SA
42 42
Turism, hoteluri şi restaurante

Intreprinderi mici
- FAUR IMPEX SRL
Microintreprinderi
- TUNARU LITORAL MAREA NEAGRĂ SNC
- PRIETENIA TURISM SRL
Turism – agenŃii
Microintreprinderi
- COMPANIA DE TURISM VALEA JIULUI S.A
- BITU IMPEX S.R.L. - Filiala Petroşani
- RUDEVIAN TOUR SRL
- MONDO TURIST SRL
- PEDRO TOUR SRL
Transporturi:
Intreprinderi mijlocii:
- GENERAL TRANS S.A
Intreprinderi mici:
- FAUR IMPEX S.R.L.
Microintreprinderi:
- DINAMIC CURIER S.R.L
- TED TRANS 2002 S.R.L.
Servicii profesionale:
Intreprinderi mijlocii:
- INSEMEX S.A.
Intreprinderi mici
- MUSAT&PARTNERS S.A
- I.C.P.M. S.A.
Microintreprinderi:
- ELECTRO PROMEX S.R.L.
- SIMAR S.A.
- ASTRAL TELECOM S.A. Cluj Sucursala Petroşani
- CENTRUL DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC EUROMEDIC
43 43
• Întreprinzători importanŃi ai aşezării, după nr. de angajaŃi
DENUMIREA NUMĂR
Nr. Crt. OBIECT DE ACTIVITATE
SOCIETĂłII ANGAJAłI
1. S.C. UPSROM S.A. FABRICAREA UTILAJELOR 165

PENTRU EXTRACłIE ŞI
CONSTRUCłII
2. S.C. ATOMIS LUCRĂRI ŞI INSTALAłII 136
INTERNAłIONAL PROD COMERł
S.R.L.
3. S.C. BEGI PROD COM PRODUCłIE 132
S.R.L.
4. S.C. TRIUMF COMSERV COMERł 128
IMPEX S.R.L.
5. S.C. DH SPORT S.A. COMERł 93
6. S.C. VISA S.A. FABRICAREA DE 32
CONSTRUCłII METALICE
7. S.C. ARMICAR SERV PRODUCłIE 30
PRODEX
8. S.C. LABORATORUL PRODUCłIE 30
SPORTUL
9. S.C. REALCOM S.A. COMERł 28
10. GENERAL COM TRUST ACTIVITĂłI DE 25
S.R.L. RADIOCOMUNICAłII
11. S.C. TOTAL MOBILA COMERł 19
PROD COM S.R.L.
12. S.C. DIGITAL COMERł 18
ELECRONIC &
COMPUTER S.R.L.
13. S.C. VISA LUCRĂRI DE INSTALAłII 16
ELECTROSERV S.R.L. ELECTRICE
14. S.C. SIMAR S.A. COMERł 15
• AsociaŃii familiale (AF) - 24

• Persoane fizice autorizate (PFA) - 62
• Nr. puncte comerciale – 874
44 44
◊ Turismul montan şi agroturismul
Obiective turistice:
Masivul Parâng, RezervaŃia Piatra Crinului, Zona Rusu, Muzeul Mineritului, locaşe de
cult
MunŃii Parâng, cu o altitudine maximă de 2.519 m în Vârful Mândra constituie

atracŃia amatorilor de senzaŃii la înălŃime. Având o floră si o faună deosebit de
bogată, munŃii Parâng îndeamnă întotdeauna la drumeŃie mulŃi iubitori ai muntelui.
Până la altitudini de 1.600 ÷ 1.800 m, zona este caracterizată de prezenŃa pădurilor

cu specii de fag, carpen, brad şi molid, iar odată cu creşterea altitudinii, apar pajiştile
alpine. Între vârfurile Parângul Mic şi Cârja există rezervaŃia botanică „Piatra Crinului”
unde, printre bujori de munte, gladiole sălbatice, măcrişul iepurelui, afin, ferigă,
muşchi de turbă, merişor, flori de colŃ, este prezentă raritatea floristică Potentilla
Haynaldiana.
Zona adăposteşte specii faunistice de interes cinegetic care îi măreşte interesul

pentru turism (urşi, cerbi, mistreŃi, lupi, etc.).
Accesul se face cu un telescaun pentru transport persoane pe traseul râul Maleia -

Releu TV cu lungime de 2232m.
Zona turistică "Masivul Parâng" este constituită în principal din trei zone de teren
construibil intravilan (A, B, C) situate în partea de vest a versantului Parângului Mic,
pe care se află în jur de 140 de construcŃii: cabane, case de vacanŃă şi clădiri cu
funcŃie de utilitate publică: o staŃie releu a televiziunii naŃionale, o staŃie
meteorologică, staŃii electrice.
La ora actuală, există 7 pârtii de schi funcŃionale, una nefuncŃională şi o pârtie de
sanie. Din cele 7 pârtii de schi, 2 au grad de dificultate mai ridicat, pentru sportivi de
performanŃă şi 5 sunt accesibile pentru turişti fără pregătire specială. Dintre acestea,
5 sunt prevăzute cu instalaŃii de teleschi, iar două sunt prevăzute şi cu instalaŃie de
nocturnă.
Principalele forme de turism practicate sunt:
• turismul de recreere (de weekend) şi odihnă, incluzând drumeŃii şi sejururi;

• turismul sportiv - cu practicarea sporturilor de iarnă (schi alpin, schi fond,
snow-boarding, sanie, alpinism etc);
• practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike
PosibilităŃile de cazare şi masă sunt multe şi de calitate superioară, mai ales în

hoteluri şi cabane particulare, situate atât la poalele masivului cum ar fi HOTEL
RUSU***, cu 100 locuri de cazare, cât şi cele care se află amplasate la peste 1.500
m altitudine în jurul pârtiilor de schi:
45 45
- VILA PARÂNG**, cu 100 locuri de cazare;

- MOTEL "ARGO ALPINA", cu 35 de locuri de cazare;
- CABANA UMIROM, cu 30 de locuri de cazare;
- CABANA "LA NASU", cu 20 de locuri de cazare;
- CABANA ” LA RĂZVAN”, cu 20 de locuri de cazare
Pentru studenŃi, complexul didactic al Academiei NaŃionale de EducaŃie Fizică şi
Sport, amplasat în zona B, oferă 200 de locuri de cazare, iar pentru elevi, complexul
didactic al Clubului Sportiv Şcolar, amplasat în aceeaşi zonă, oferă 60 de locuri de
cazare
◊ Infrastructura locală
1. Transporturi
• ReŃeaua de drumuri. Lungimea totală este de cca. 120 km din care, de categoria
II-a tehnică (4 benzi ) 4 km numai pe strada 1 Decembrie 1918, Petroşani şi
artera de tranzit de-a lungul căii ferate Petroşani - Tg - Jiu. Axa nord-sud a
oraşului este constituită din străzile Fabricilor, Livezeni, 1 Decembrie 1918, iar din
dreptul stadionului (pasaj denivelat) de o arteră nouă ce trece pe lângă PiaŃa
Victoriei intrând apoi pe strada Dărăneşti în direcŃia HaŃeg. Până la cabana Rusu,
drumul de acces este modernizat, iar în zona Parâng există două drumuri: drumul
interior care pleacă de la cabana Rusu până la cabana ANEFS şi drumul
forestier pe V. Gruniu. Municipiul Petroşani este situat într-o zonă care necesită
modernizarea drumurilor existente, realizarea drumului expres Oradea- Deva-
Petroşani – Tg.Jiu – Craiova precum şi modernizarea axei rutiere est-vest, care
va putea face legătura rutieră între Brezoi ( Valea Oltului )- Petroşani – Orşova (
Valea Cernei ).
• ReŃeaua de căi ferate. Municipiul Petroşani se situează pe axa feroviară nord-
sud ce leagă Transilvania de Oltenia, prin Valea Jiului ( Simeria - Petroşani – Tg
– Jiu -Filiaşi ). Spre Transilvania există axa feroviară Petroşani – Simeria ( cu
ramificaŃii spre principalele oraşe Deva, Arad, Cluj )
• Transportul aerian. Cele mai apropiate aeroporturi existente sunt la Craiova şi
Sibiu
2. TelecomunicaŃii
• Telefonie Digitală: ROMTELECOM Petroşani
Servicii oferite: convorbiri locale, interurbane, internaŃionle, servicii de internet,
postă electronică, mesagerie vocală, V 23, V 24, posturi telefonice publice.
• Telefonie mobilă:
• SC SIMAR SA - Dealer autorizat CONNEX-VODAFONE
• SC EUROPA PHONE SRL - Dealer autorizat COSMOROM si ORANGE
• SC QUASAR SA - Dealer autorizat CONNEX-VODAFONE
• SC NOWEL ELECTRONIC SRL - Dealer autorizat CONNEX-VODAFONE
• SC ELECTROSTAR SRL - Dealer autorizat ORANGE
• SC NEW IMPRESSION SRL - Dealer autorizat ZAPP
46 46
3. Infrastructura tehnică a localităŃii

• ReŃeaua de alimentare cu apă potabilă.
Alimentarea cu apă a Municipiului Petroşani se face din următoarele surse:
− de suprafaŃă:
- Lacul de acumulare Valea de Peşti
- Taia
- JieŃ
- Polatişte, Izvoru şi Stoinicioara
− subterane
- Drenuri JieŃ
Înmagazinarea apei se face în următoarele rezervoare:
− Rezervorul 2x2000 mc Dărăneşti
− Rezervorul 2x500 mc Eroilor
− Rezervorul 2x750 mc Brădet
− Rezervorul 2x1500 mc Hermes
− Rezervorul 2x2000 mc Zănoaga
În anul 1998 reŃelele de distribuŃie a apei potabile în Municipiul Petroşani au

măsurat 70 km. Prin Programul de modernizare a sistemului de alimentare cu apă
şi canalizare a localităŃilor din Valea Jiului, finanŃat din fonduri provenind de la
Banca Europeană de ReconstrucŃie şi Dezvoltare, Uniunea Europeană, Guvernul
României şi Consiliul judeŃean Hunedoara reŃeaua de distribuŃie s-a extins cu
12,7 km şi s-au înlocuit 24 km de conductă degradată. Lucrările de extindere şi
înlocuire au continuat prin obiectivul Reabilitarea reŃelelor de distribuŃie a apei în
localităŃile din Valea Jiului etapa a II-a, în cadrul căruia reŃeaua de apă s-a extins
cu 2,83 km şi s-au înlocuit 22,91 km.
Lucrările de reabilitare a reŃelelor de distribuŃie a apei potabile trebuie să continue
în perioada următoare, pentru a reduce pierderile de apă şi pentru a se asigura
calitatea apei furnizată consumatorilor.
ReŃeaua de evacuare a apelor reziduale.

Apele menajere sunt canalizate spre Colectorul principal de Est, cu capătul
amonte în oraşul Petrila şi descărcare la StaŃia de epurare DănuŃoni, aflată pe
teritoriul oraşului Aninoasa.
ReŃele de canalizare însumează 56 km. Întrucât există zone în care locuitorii
beneficiază de alimentarea cu apă, dar nu au sistem de canalizare a apelor
menajeră, este necesară extinderea reŃelelor de canalizare cu 24,4 km. De
asemenea este necesară reabilitarea a 16,3 km de reŃele de canalizare, care sunt
degradate din punct de vedere tehnic. Aceste lucrări sunt extrem de urgente.
StaŃia de epurare DănuŃoni, în care ajung apele menajere din Municipiul
Petroşani, dar şi din localităŃile Lupeni, Petroşani, Aninoasa şi Petrila a fost
reabilitată în anul 2000 (treapta mecanică). În prezent se află în curs de
modernizare (treapta biologică) cu finanŃare în cadrul programului ISPA
47 47
• ReŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale.

Lucrările pentru introducerea gazelor naturale în municipiul Petroşani se află în
derulare. Lungimea reŃelei de distribuŃie este de 18 km din care 12,5 km în
cartierul Aeroport şi 8,7 km în cartierul CarpaŃi deservind în total 16100
apartamente din care 8700 în Cartierul Aeroport şi 7400 în Cartierul CarpaŃi.
• ReŃeaua de distribuŃie a energiei electrice.

Municipiul Petroşani este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic
NaŃional prin intermediul a 6 staŃii de transformare
- StaŃia de transformare Petrila 110/20/6 kv
- StaŃia de transformare Dâlja Centru 20/6 kv
- StaŃia de transformare Livezeni 110/20/6 kv
- StaŃia de transformare Petroşani Sud 110/6kv
- Energia electrică este distribuită la consumatori prin linii de medie tensiune 20
kv şi 6 kv aeriene şi subterane, posturi de transformare şi reŃea de joasă
tensiune aeriană şi subterană desfăşurată pe teritoriul localităŃii. Iluminatul
public este realizat tot printr-o reŃea de joasă tensiune având traseu comun cu
cea care alimentează consumatorii. Consumul de putere electrică la nivelul
municipiului Petroşani este de 25 MW/24 ore.
• ReŃeaua de distribuŃie a energiei termice.

Municipiul Petroşani este alimentat cu energie termică din centrala S.E. Paroşeni
prin intermediul a 29 puncte termice şi a unei centrale termice. Din acestea sunt
alimentate cu căldură şi apă caldă menajeră locuinŃele şi dotările social-culturale
ale municipiului. ReŃeaua termică este amplasată subteran, în galerii, împreună
cu celelalte reŃele subterane iar unele trasee sunt supraterane montate pe
estacadă.
◊ InstituŃii publice, bănci. Servicii publice locale.
Servicii descentralizate ale statului care au sedii în municipiul Petroşani:

• DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Hunedoara
• Oficiul judeŃean pentru ProtecŃia Consumatorilor
• Centrul Militar Zonal Hunedoara
• Inspectoratul judeŃean de PoliŃie Hunedoara
• Comandamentul judeŃean de Jandarmi Hunedoara
• Grupul de Pompieri " Iancu de Hunedoara "
• Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara
• Casa JudeŃeană de Pensii Hunedoara
• AgenŃia judeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Hunedoara
• DirecŃia Sanitar Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor
• Inspectoratul Şcolar al judeŃului Hunedoara
• Comisariatul General al Gărzii Financiare
• DirecŃia de Sănătate Publică a judeŃului Hunedoara
• DirecŃia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială
• Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Hunedoara
48 48
• Inspectoratul în ConstrucŃii al judeŃului Hunedoara

• Inspectoratul judeŃean de ProtecŃie Civilă Hunedoara
• AgenŃia NaŃională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de
• ReconstrucŃie a Zonelor Miniere
Servicii publice locale :

• SC GOSPODARIE PRESTCOM SA Petrosani
Str. Mihai Eminescu nr. 15 - 17;
Tel. 054/542 132; 054/545 371;
Fax. 054/542 293
Obiect de activitate: Salubrizare, administrare fond locativ, prestari servicii în
constructii, întretinere si reparare drumuri.
• Regia Autonoma a Apelor Valea Jiului - RAAVJ
Str. Cuza Voda nr. 23 Petrosani; Tel. 054/543 144; 054/543 291;
Fax. 054/546 672
Obiect de activitate: Furnizare apa potabila si servicii de canalizare,
întretinere retele de apa si canalizare, montare apometre.
• SC DISTRIGAZ NORD SA TG-MURES
Sucursala Deva- Filiala Petrosani
Str. 1 Decembrie 1918 bl.120, parter Petrosani;
Tel./Fax. 054/544 811
Obiect de activitate: Distributie gaz metan.
• SC TERMOFICARE SA Petrosani
Str. Mihai Eminescu nr. 15 -17;
Tel./Fax. 054/541 920; 054/541 921
Obiect de activitate: Furnizare energie termica, întretinere retele termice
secundare
Sistemul financiar- bancar

• Sedii de bănci
- B.C.R. filiala Petroşani , str. Mihai Viteazu nr. 4
- B.R.D. filiala Petroşani , str. 1 Decembrie 1918 nr.79
- BANC POST filiala Petroşani, str.1 Decembrie 1918 nr. 63
- BANCA TRANSILVANIA, Str. N. Bălcescu, nr. 2
- REIFFEISEN BANK, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 92
- C.E.C. filiala Petroşani, str. 1 Decembrie 1918 nr. 61
- VOLKSBANK - str. 1 Decembrie 1918 nr. 67
• SocietăŃi de asigurare
- ASIT- Asigurări Ion łiriac S.A.-filiala Petroşani - str. A Iancu bl.13
- OTTO Prest Com S.R.L. – Petroşani, str.Rovinari nr.1
- UNITA- filiala Petroşani – str.Şt.O.Iosif bl.2
- ASTRA S.A. – agenŃia Petroşani , str. C-tin.Mille nr.5
- ASIROM S.A.-agenŃia Petroşani, str.1 Decembrie 1918, nr.63
49 49
Mass-Media
• Ziarul primariei:
MESAGER
www.mesager.go.ro
Publicatie editată de Consiliul Local si Primăria Municipiului Petroşani
• Ziare locale:
- Matinal www.matinal.comtrust.ro
- Gazeta Vaii Jiului www.gazetavaiijiului.ro
- Săptămâna Văii Jiului
- InformaŃia
- Valea Jiului
- Atac la putere în Valea Jiului
- Actualitatea hunedoreană
- Partener hunedorean
- Opinia Sport-Turism
• Televiziuni locale:
- TV Parâng
- One TV
• Radio RCN si Radio 21
IV. ADMINISTRAłIA PUBLICA LOCALĂ
• Sistemul administrativ.
• AdministraŃie publică locală
• Executiv: Primar, viceprimar şi aparatul de specialitate al primarului
• Legislativ: Consiliul Local compus din 19 consilieri municipali
• funcŃii de demnitate publică: 2
• funcŃii publice numite: 1
În Primăria Municipiului Petroşani, există un număr de 205 funcŃii, din care:
- funcŃii publice de conducere: 14
- funcŃii publice de execuŃie: 147
- funcŃii contractuale: 42
NR. TOTAL FUNCłII PUBLICE 161

NR. TOTAL FUNCłII PUBLICE DE CONDUCERE 14
NR. TOTAL FUNCłII PUBLICE DE 147

EXECUłIE
NR. TOTAL FUNCłII CONTRACTUALE DE CONDUCERE 0
NR. TOTAL FUNCłII CONTRACTUALE DE EXECUłIE 42
NR. TOTAL FUNCłII ÎN INSTITUłIE 205
50 50
Veniturile care intră în bugetul local al primăriei, sunt constituite din :

• Venituri proprii:
- impozite şi taxe de la persoane fizice şi juridice;
- sume defalcate din impozitul pe venit de la Bugetul Statului
- sume de echilibrare a bugetelor locale de la Consiliul JudeŃean Hunedoara.
• Prelevări de la bugetul statului

- sume defalcate din TVA
51 51
ANALIZA SWOT
ANALIZA PE DOMENII A COMUNITĂłII PETROŞANI
LOCALIZARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
aşezat în partea estică a depresiunii Relieful fiind deluros, nu există

Petroşani la baza muntelui Parâng; terenuri cu suprafeŃe mari care să fie
este punct de intrare în Valea Jiului puse la dispoziŃia investitorilor
relief intramontan şi montan;
este străbătut de râul Jiul.
OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI
principalele trasee rutiere şi instabilitate legislativă

feroviare DN66 şi CF Simeria -
Deva vor fi incluse în Coridorul
European IV de transport;
aşezarea la poalele Masivului
Parâng, o zonă deosebit de
pitorească
52 52
TURISM
existenŃa resurselor naturale: munŃi, calitatea slabă a facilităŃilor de

peisaje, lacuri glaciare; cazare existente;
existenŃa pârtiilor de schi dotate cu infrastructură slabă sau
teleschiuri, inexistentă;
accesibilitate asigurată din deteriorarea calităŃii mediului,
municipiul Petroşani pe DN 7, DJ dublată de lipsa preocupărilor
709F şi telescaun; coordonate de asigurare a
potenŃial turistic exploatabil pe protecŃiei mediului natural;
întreaga perioadă a unui an inexistenŃa unor acŃiuni concertate
calendaristic în special în zona pentru promovarea turismului în
turistică Parâng; zonă;
existenŃa unei pieŃe potenŃiale de lipsa serviciilor de sprijin a
consumatori de turism; turismului.
atractivitate ridicată pentru turiştii cu
venituri medii şi reduse;
forŃa de muncă disponibilă;
îmbunătăŃirea infrastructurii şi a imaginea defavorabilă a zonei Văii

condiŃiilor de cazare oferă Jiului, cu implicaŃii în planul
posibilitatea atragerii de noi turişti; reducerii atractivităŃii ofertelor
reprofilarea forŃei de muncă turistice;
disponibilizate nivelul de trai redus al populaŃiei;
accesare programe SAPARD inexistenŃa calificărilor profesionale
pentru agroturism în domeniul turismului şi serviciilor;
atragerea investiŃiilor în sectorul concurenŃa din partea altor zone
turistic prin creşterea calităŃii ofertei turistice intens mediatizate cu
de servicii de turism şi agrement infrastructuri bine dezvoltate (cum
posibilitatea practicării următoarelor sunt, de exemplu, staŃiunile
forme de turism: montane de pe Valea Prahovei
• turismul de recreere (de sau Poiana Braşov).
weekend) şi odihnă, incluzând
drumeŃii şi sejururi;
• turismul sportiv - cu
practicarea sporturilor de iarnă (schi
alpin, schi fond, snow-boarding,
sanie, alpinism etc);
• practicarea unor sporturi extreme:
zborul cu parapanta, mountain-bike
53 53
INFRASTRUCTURĂ
reŃele de transport relativ condiŃii precare ale tuturor utilităŃilor

dezvoltate; din infrastructură;
conectarea la reŃeaua telefonică stare avansată de degradare a căilor
automată rutiere;
existenŃa agenŃiilor de dezvoltare reŃeaua de canalizare degradată, în
economico-socială curs de modernizare;
rata de conectare a gospodăriilor la
reŃele de gaze relativ scăzută;
implicarea redusă în industrie din
partea cercetării ştiinŃifice;
nu se cunoaşte de către firme
necesitatea consultării unor societăŃi
intermediare;
insuficient personal pregătit pentru
cerinŃele pieŃei;
dotarea materială insuficientă a
reŃelei de învăŃământ tehnico-
economic;
accesare programe de finanŃare; reglementări neclare ale dreptului de

posibilitatea dezvoltării reŃelelor
proprietate şi deŃinere
edilitare
inexistenŃa unor investitori în
domeniu.
absenŃa unei reŃele de promovare a
industriilor locale
lipsă parteneriate public - privat
54 54
MEDIU
spaŃiu montan neafectat; zonă industrială afectată de

existenŃa unor importante suprafeŃe poluare;
de pădure cu rol deosebit în lipsa echipamentului sau
asigurarea echilibrului ecologic în echipament învechit al AgenŃiei de
zonă; Mediu;
existenŃa unei zone protejate (Piatra nerezolvarea problemelor legate
Craiului). de depozitarea şi reciclarea
deşeurilor;
întreprinderile nu sunt dotate cu
echipament de protecŃia mediului
existenŃa unor facilităŃi fiscale problema mediului nu este o

pentru agenŃii economici care prioritate centrală a autorităŃilor din
investesc în domeniul protecŃiei cauza situaŃiei economice şi
mediului; sociale;
posibilitatea accesării de fonduri reimplementarea legislaŃiei pentru
pentru rezolvarea problemelor de administrarea şi asigurarea de
mediu. fonduri pentru întreŃinerea zonelor
protejate şi montane.
55 55
POPULAłIE ŞI FORłĂ DE MUNCĂ
forŃă de muncă cu un grad de lipsa unor alternative pentru forŃa

pregătire ridicat; de muncă disponibilizată;
voinŃa politică a factorilor de decizie îmbătrânirea populaŃiei;
în dezvoltarea relaŃiilor de migrarea populaŃiei cu un înalt
comunicare şi colaborare grad de pregătire profesională;
existenŃă unui nr. mare de licee de număr mare de persoane calificate
specialitate şi şcoli profesionale în meserii fără perspective.
existenŃa unui centru universitar.
dezvoltarea programelor de măsuri creşterea ratei şomajului;

active de combatere a şomajului; creşterea migrării populaŃiei cu un
dezvoltarea legăturilor înalt grad de pregătire
informaŃionale între piaŃa muncii şi profesională;
învăŃământ şi între mediul de continuarea tendinŃelor de declin
producŃie şi învăŃământ; demografic
crearea condiŃiilor în care forŃa de
muncă să fie formată pentru a
răspunde exigenŃelor economiei.
56 56
ECONOMIE
existenŃa păşunilor alpine teren arabil sub 1%;

fermele agricole nu depăşesc 2 ha
existenŃa unei infrastructuri
industriale economie mono-industrială;
grad general scăzut de
diversitatea factorilor naturali de
atractivitate în turism (peisaje competitivitate;
montane, fond cinegetic variat, absenŃa parcurilor industriale;
implicarea redusă în industrie din
potenŃial etno - folcloric);
potenŃial turistic ridicat (agroturism, partea cercetării ştiinŃifice
turism montan); valorificarea sub potenŃial a tuturor
tendinŃa de creştere a ponderii formelor de turism;
serviciilor în cadrul municipiului; gamă restrânsă de servicii şi nivel
forŃă de muncă tânără, disponibilă; scăzut al calităŃii acestora;
reŃea de servicii financiar-bancare şi slabe servicii de transport public;
de asigurări în dezvoltare ponderea prea mare a comerŃului
în detrimentul celorlalte activităŃi
din sectorul terŃiar;
lipsa infrastructurii în sprijinul
turismului;
promovarea insuficientă a zonei
privatizarea industriei;
reducerea numărului de animale
accesare programe SAPARD
ritmul lent al reformei;
posibilitatea dezvoltării capacităŃii
legislaŃia instabilă;
manageriale prin promovarea
lipsa fondurilor pentru
structurilor intermediare.
retehnologizare;
crearea de societăŃi noi în domeniul
degradarea capacităŃilor de
turismului;
producŃiei datorită neutilizării.
crearea de locuri de muncă
tendinŃa de scădere din sectorul
permanente;
secundar ce are ca efect
recalificarea forŃei de muncă
micşorarea puterii de cumpărare a
disponibile;
populaŃiei;
dezvoltarea structurii informaŃionale
lipsa unei politici de protecŃie a
privind oportunităŃile turismului
mediul ce va duce la deteriorarea
acestuia.
57 57
SECTOR I. M. M.
existenŃa structurilor intermediare condiŃii împovărătoare pentru

(firme de consultanŃă, agenŃii de împrumuturi;
dezvoltare economică, camere de numărul de firme asistate este mic;
comerŃ, centru de incubare în sistemul financiar-bancar este
afaceri) dezinteresat în dezvoltarea
dorinŃa la toate nivele de creştere a economică;
ponderii sectorului de IMM cu lipsa capitalului investiŃional de pe
capital privat piaŃa
infrastructură de susŃinere
insuficient dezvoltată
existenŃa unor programe de fiscalitatea ridicată

finanŃare a IMM-urilor forŃă de muncă angajată la negru
instabilitatea legislaŃiei
concurenŃă neloială datorită pieŃei
negre
legislaŃie insuficientă în susŃinerea
sectorului IMM
58 58
Concluzii generale a Analizei SWOT
Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al

populaŃiei şi al consumatorilor industriali la această infrastructură (apă, canalizare,
electricitate, gaz, termoficare, telefonie, internet, drumuri) sunt preocupări principale
ale administraŃiei publice locale.
Lipsa acută a locurilor de muncă generează probleme sociale cum ar fi
sporirea numărului de persoane beneficiare a venitului minim garantat, risc de
abandon şi dezintegrare a familiilor, creşterea violenŃei domestice şi abuzurilor
familiale, etc.
Turismul reprezintă cea mai importantă alternativă de dezvoltare economică a
municipiului Petroşani şi de ocupare a forŃei de muncă disponibilizate din activitatea
minieră.
Se impune promovarea intensă a potenŃialului turistic. Este absolut necesară
accesarea unor finanŃări externe, deoarece necesarul de finanŃat pentru realizarea
infrastructurii necesare dezvoltării turismului este foarte ridicat.
59 59
ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE

Actorul Ce aşteaptă actorul de la Ce trebuie să facem Ce se va Cum ne influenŃează Ce dorim de la el, de ce Cât de
noi ? pentru a îndeplini întâmpla, actorul? avem nevoie noi de el? important
aşteptările actorului? dacă este el pentru
aşteptările lui noi?
nu
vor fi PuŃin-1
îndeplinite? Important-2
F. important-3
-realizarea planului de -respectarea întocmai a -nu va participa -în mod esenŃial; fără -transparenta si onestitate 3
dezvoltare strategică strategiei elaborate, oferirea din punct de contribuŃia financiară / -parteneriat intre CDSE şi APL
-promovarea imaginii de informaŃii periodice vedere materială a acestuia
-sustinere materiala /
instituŃiei pe care o despre stadiul acŃiunii financiar nu se pot îndeplini
financiara
ADMINISTRAłIA PUBLICĂ LOCALĂ
reprezintă - implicare activă a obiectivele

-misiunea nu va -cooperare
-dezvoltarea durabilă a comunităŃii locale şi fi indeplinita -sprijin financiar pentru
menŃinerea unei bune proiectele propuse, -colaborare cu specialisti
localităŃii, identificarea şi -va pune în
trasmiterea nevoilor reale, legături; lobby -mai multe informatii
pericol
prezente şi viitoare ale - spirit de iniŃiativă, atragerea de -informatii , idei, -investitii în infrastructura care
cetăŃenilor pentru -obiectivitate fonduri/sprijin sustinere sa deschida zona
elaborarea Planului de financiar -oportunitati de -sprijin în realizarea Planului
-să ne asumăm cu
Dezvoltare Socio finantare Strategic de dezvoltare Socio-
responsabilitate rolul pe -inseamna ca
Economică şi a Economică
care ni l-a încredinŃat CDSE nu s-a -legislatie si specialisti
modalităŃilor de rezolvare
comunitatea şi Consiliul implicat pe -încurajare pozitiva -promovarea zonei
a acestora;
Local deplin şi cu -dezvoltare durabilă
-o colaborare eficientă ; responsabilitate
-acordare sprijin în
-soluŃii optime pentru creşterea spiritului civic -APL-ul îşi va
rezolvarea problemelor; pierde
-găsirea soluŃiilor la
-o mai bună comunicare problemele identificate încrederea în
-stimularea cetăŃenilor CDSE
-prezentarea concretă a
realizărilor obŃinute
60 60
-promovarea imaginii -informări despre proiecte, -nu va participa -contribuŃia financiară -cooperare 2
firmei programe de finanŃare din punct de a acestora -valorificarea resurselor
-accesarea de fonduri, -cooperare în realizarea vedere financiar influenŃează financiare
proiectelor -nu se va amploarea acŃiunilor
finanŃări, dezvoltare şi -promovarea, prezentarea
-publicitate implica oportunităŃilor pe piaŃă
AGENłI ECONOMICI
prosperitate
-va pune în -susŃinerea din partea
pericol sectorului privat a strategiei
realizarea unuia
-înfiinŃarea unor
/ mai multor
întreprinderi care să
proiecte
absoarbă forŃa de muncă
-influenŃă existentă pe piaŃă
negativă asupra
-dezvoltarea diferitelor ramuri
dezvoltării
ale industriei
economice a
municipiului
Petroşani
-promovarea -armonizare interese ONG / -neimplicare în -indirect -o bună colaborare 1

obiectivelor acestora comunitate accesarea unor 3
-implicare în
GUVERNAMENTALE
ORGANIZAłII NON
finanŃări rezolvarea problemelor

specifice comunităŃii
-riscul
(ONG)
-lobby
nerealizării
-informaŃii , idei,
impactului dorit
susŃinere
asupra unor
grupuri Ńintă -oportunităŃi de
specifice finanŃare
61 61
- o buna convietuire a -competenŃă în -nu ne va ajuta în -la nivelul -o bună implicare în viaŃa comunităŃii 2
oamenilor activităŃile dezvoltarea mentalităŃi -dezvoltarea spiritului civic al cetăŃenilor
desfăşurate spiritului civic al grupului Ńintă
- rezultate pozitive si
BISERICA
cetăŃeanului -îmbunătăŃirea
vizibile -implicare activă
-vom pierde un vieŃii cetăŃenilor
factor important
-să promoveze şi să -ne facem datoria şi -daca nu reuşim să -în mod esenŃial - implicarea activă în dezvoltarea imaginii 3
educe tinerii în spiritul ne motivăm strategia cooptăm de partea -implicarea activă municipiului
competiŃiei şi al pe înŃelesul lor, noastră acest factor a a acestui factor - implicarea activă în educaŃia civică a
implicării în viaŃa putem vorbi de o de decizie atunci e conduce la tineriei generaŃii, în formarea cetăŃeanului
INSTITUłII DE
ÎNVĂłĂMÂNT
societăŃii civile traducere a foarte greu să reuşită european

(comunităŃii locale) evenimentelor, dar reuşim o -conştientizare / implicarea directă a
-colaborare continuă mai ales a transformare tinerilor – beneficiari direcŃi ai dezvoltării
implicaŃiilor pe care durabila si definitiva durabile (socio-economice)
acestea le au asupra (pozitivă) -identificarea obiectivă a lipsurilor şi
vieŃii tinerilor -nu vom reuşi să nevoilor materiale şi logistice din unităŃile
acordăm o educare de învăŃământ
de calitate a
copiilor noştri
-să se realizeze o -ne îndeplinim -riscul unei imagini -în mod esenŃial -o colaborare fructuoasă 3
campanie strategia mediatizând deformate a deoarece el este -implicare activă în dezvoltarea imaginii
transparentă, ampla şi fiecare acŃiune pe procesului de cel care oraşului
realistă, pe care o desfăşuram, dezvoltare durabilă influenŃează în -transparenŃă
MASS - MEDIA
termen lung cu facem publice -neimplicare activă modul cel mai -furnizare informaŃii
rezultate cuantificabile planurile strategice si a grupurilor Ńintă, sigur si amplu -parteneriat
suntem foarte datorată lipsei grupul Ńintă
deschişi la toate comunicării -colaborare
întrebările pe care -informaŃii cu
mass media ni le privire la
adresează (vox mijloacele de
populi) comunicare
62 62
-îmbunătăŃirea -comunicare/ -dezinteres datorat -direct, esenŃial -schimbarea în bine a mentalităŃii prin 2
condiŃiilor de trai colaborare / implicare creşterea gradului -putere de participarea activă
ASOCIAłIILE DE
PROPRIETARI
locuit de nemulŃumire a influenŃă mică -parteneriat

membrilor -cointeresare
AsociaŃiilor de -colaborare
Proprietari -susŃinere
-implicare activă -calitate slabă a -interese comune -punere la dispozitie de 2

-reducerea costurilor -promovarea de serviciilor şi complementare informatii specifice
FURNIZORI DE
proprii proiecte în vederea -colaborare slabă -colaborare -sustenabilitatea proiectelor

UTILITĂłI
-accesarea finanŃărilor îmbunătăŃirii -sprijin în obtinerea de

serviciilor avize/acorduri/autorizatii
-parteneriat
-promovare proiecte -neimplicare/slaba -direct -sprijin / cooperare 3

-extinderea serviciilor de interes social implicare în -informarea -transparenŃă
SOLIDARITATE
SOCIALĂ ŞI A
sociale rezolvarea comunitatii -operativitate şi promptitudine

DIRECłIA DE
-proiecte care să problemelor sociale asupra -furnizare de informatii

MUNCĂ,
conŃină activităŃi de ale comunitatii problemelor -parteneriat

servicii sociale sociale si a
masurilor de
rezolvare a lor
63 63
-ne implicam, 3
-dezvoltarea durabilă a informam si ne -întârzieri în -direct -acordare de avize, aprobari
HUNEDOARA
zonei consultăm cu acest realizarea unor -informarea -implicare financiara

JUDEłEAN
CONSILIUL
- dezvoltarea factor de decizie proiecte comunităŃii -parteneriate

socio-economică a -reducerea costurilor asupra
municipiului Petroşani proprii pentru posibilităŃilor de
anumite proiecte finanŃare
-identificarea si -ne implicam, 3

elaborarea de proiecte informam si ne -întârzieri în -sprijin în -acordare de avize, aprobari
de dezvoltare consultam cu acest realizarea elaborarea -implicare financiara
AGENTIA VEST
-sa convingem factor de decizie unor proiecte Strategiei de -parteneriate

TIMISOARA
potentialii investitori ca -reducerea costurilor Dezvoltare Socio-

merita sa faca investitii proprii pentru Economică şi la
majore în municipiul anumite proiecte implementarea
Petroşani -seriozitate, proiectelor
-Dezvoltarea Socio- responsabilitate,
Economică a perseverenta si
municipiului Petroşani transparenta în ceea
ce intreprindem
64 64
PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII PRIN

METODA FUNDAMENTALĂ DE SEMINAR
Procesul presupune parcurgerea a patru seminarii după cum urmează:
Seminarul viziunilor – etapa la care au fost identificate realizarile realiste pe

care le percepe comunitatea la un moment dat şi anume la finalul perioadei
pentru care s-a elaborat planul
Seminarul contradictiilor – etapa la care au fost identificate obstacolele care

stau în calea realizării viziunilor
Seminarul directiilor strategice – etapa la care au fost identificate soluŃiile

pentru depăşirea obstacolelor enunŃate la seminarul anterior, vor fi identificate
activităŃile care vor fi intreprinse
Seminarul implementării (planul de acŃiune) – concretizeză paşii care se

vor intreprinde pentru realizarea fiecărei activităŃi. Tot aici sunt stabilite
termene de implementare şi responsabilităŃi. Se elaborează planul de acŃiuni
pe termen lung 2007 – 2013, din care apoi se extrage planul de acŃiuni pe anul
2007.
Rezultatele fiecărui seminar sunt diseminate în comunităŃi de către

reprezentanŃii cetăŃenilor în Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului
Petroşani.
Faza finală a documentului rezultat, sub forma de proiect, este supusă

consultării publice a cetăŃenilor municipiului Petroşani şi aprobării Consiliului Local.
65 65
SEMINARUL VIZIUNILOR
Intrebarea seminarului : Ce vedem realizat în municipiul Petroşani în anul 2013?

Obiectivul seminarului : Identificarea realizărilor comunităŃii municipiului Petroşani peste 7 ani
ZONA TRADITII CONSTRUCTII ZONE DE ALTERNATIVE LOCALITATE INFRASTRUCTURA UTILITĂłI SERVICII IMAGINEA
TURISTICA PROMOVATE PUBLICE DE AGREMENT ECONOMICE ECOLOGIZATĂ DE TRANSPORT REALIZATE ŞI SOCIALE MUNICIPIULUI
AMENAJATA INTERES LOCAL REALIZATE DEZVOLTATE REABILITATĂ REABILITATE REALIZATE SCHIMBATA
Infrastructura Locuri de Sistem de Blocuri

Zilelor Zone Industriale LocuinŃe
reabilitată în Primărie joaca pentru management Drum NaŃional Sistem termic reabilitate
municipiului LIVEZENI şi sociale
zona turistică reabilitată copii al deşeurilor DN 66 reabilitat reabilitat (faŃade,
Petroşani DILJA active construite
Parâng amenajate realizat acoperişuri)
Domeniul Drumuri, alei şi

Muzeul IMM-uri dezvoltate ReŃea de LocuinŃe Realizări ale
schiabil Spital Parcuri şi trotuare
Mineritului în domenii pentru Pârâuri gaze naturale pentru autorităŃii locale
dezvoltat în municipal spaŃii verzi reabilitate în
pus în care există regularizate extinsă în tot tineri promovate de
zona turistică reabilitat amenajate cartierele
valoare resurse naturale oraşul construite mass-media
Parâng municipiului
Sate
Traseu turistic LocuinŃe
tradiŃionale Licee, şcoli şi Zonă Zona pietonală Sistem de
„Drumul din fondul
momârlăneşti grădiniŃe Industrială hotel Onix-PiaŃa canalizare Plan Urbanistic
locativ de
momârlanilor‘‘ zona Maleia reparate şi LIVEZENI Victoriei realizat în tot General revizuit
stat
amenajat şi Sălătruc, modernizate ecologizată modernizată oraşul
reabilitate
promovate
66 66
ZONA TRADITII CONSTRUCTII ZONE DE ALTERNATIVE LOCALITATE INFRASTRUCTURA UTILITĂłI SERVICII IMAGINEA
TURISTICA PROMOVATE PUBLICE DE AGREMENT ECONOMICE ECOLOGIZATĂ DE TRANSPORT REALIZATE ŞI SOCIALE MUNICIPIULUI
AMENAJATA INTERES LOCAL REALIZATE DEZVOLTATE REABILITATĂ REABILITATE REALIZATE SCHIMBATA
ReŃea de
iluminat Consiliul
InstituŃii de Zonă turistică Viaduct Centru –
stradal şi Comunitar Mobilier urban
cultura Parâng Colonie
ornamental Consultativ existent
reabilitate ecologizată realizat
extinsă şi înfiinŃat
reabilitată
Poluare cu Ghid
fum rezultat Pavaje pietonale Servicii
Biserici,
din arderea executate în sociale
lăcaşuri de cult
combustibilul Aeroport şi elaborat si
reabilitate
ui solid Petroşani Nord actualizat
eliminată anual
67 67
SEMINARUL CONTRADICTIILOR
Obiectiv general : identificarea obstacolelor care pot împiedica realizarea viziunilor comunităŃii Petroşani până în anul 2013
Întrebare generală : care sunt obstacolele care pot împiedica realizarea viziunilor comunităŃii Petroşani până în anul 2013 ?
MĂSURI SURSE OPORTUNITĂłI

SPIRIT CIVIC PARTENERIATE STRATEGIE
MANAGEMENT RETICENłĂ SECTOR NON- NEIDENTIFICATE FINANCIARE PROBLEME LIMITATE DE
SCĂZUT ÎN NEDEZVOLTATE DURABILĂ DE
DEFECTUOS LA GUVERNAMENTAL PENTRU INSUFICIENTE SOCIALE OCUPARE A
RÂNDUL LA NIVEL DEZVOLTARE
AL IMAGINII SCHIMBARE NEDEZVOLTAT ATRAGERE DE LA NIVEL DEOSEBITE FORłEI DE
CETĂłENILOR COMUNITAR INCOMPLETĂ
INVESTITORI LOCAL MUNCĂ
Strategia
Promovarea Dezinteresul Parteneri Surse financiare
ReticenŃa Strategie durabilă administraŃiei de
insuficientă a cetăŃenilor faŃă PrezenŃa slabă a interesaŃi în neidentificate Abandon AbsenŃa locurilor
tinerilor faŃă de dezvoltare atragere a
localităŃii (APL, de problemele sectorului ONG proiecte pentru proiectele şcolar de muncă
de tradiŃii incompletă investitorilor
comunitate) comunităŃii neidentificaŃi comunităŃii
precară
Colaborarea
Promovarea Dezinteresul Surse financiare
Mentalitatea insuficientă între Copii cu Spirit
defectuoasă a comunităŃii faŃă FacilităŃi locale insuficiente la
greşită a factorii de decizie probleme antreprenorial
imaginii Văii de aspectul nestabilite nivelul
cetăŃenilor în dezvoltarea speciale scăzut
Jiului oraşului comunităŃii
comunităŃii
ReticenŃa
Imaginea şomerilor
Slabă colaborare CapacităŃi Colectare Creşterea
nefavorabilă a proveniŃi din Identificarea Viabilitate
cu organizaŃiile insuficiente în defectuoasă a ratei
investitorilor disponibilizări neparticipativă a scăzută a
non- atragerea de impozitelor şi infracŃionali-
despre Valea faŃă de priorităŃilor afacerilor private
guvernamentale investitori străini taxelor locale tăŃii
Jiului cursurile de
recalificare
Număr
crescut de
Resurse locale
beneficiari ai
nevalorificate
ajutoarelor
sociale
68 68
SEMIN ARUL DIRECTIILOR

STR ATEGICE
ÎNTREBAREA SEMINARULUI :
„Ce trebuie sa întreprindem pentru a depăşi obstacolele ce
împiedica realizarea viziunilor?”
OBIECTIVUL SEMINARULUI :
Identificarea direcŃiilor strategice
1. DirecŃia strategică: DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA

INFRASTRUCTURII
Obiective ActivităŃi
Reabilitarea şi Reabilitare DN 66, de la km 126.000 la km 131.000

modernizarea
infrastructurii de transport Reabilitare drumuri, alei şi trotuare în cartierele
municipiului
Reabilitare trecere de nivel cu calea ferată la Peştera

Bolii
Reabilitare trecere de nivel cu calea ferată din

cartierul Dărăneşti, spre Colonie
Sens giratoriu la intersecŃia DN 66 cu B-dul

1 Decembrie 1918
Realizare Viaduct Centru – Colonie
Semaforizare intersecŃie DN 66 cu drumul spre

Petrila
Reabilitare poduri, podeŃe şi punŃi pietonale
Modernizare zona pietonală hotel Onix-PiaŃa Victoriei
Realizare semaforizare intersecŃie str. Timişoara cu

str. I. B. Deleanu
Realizare semaforizare intersecŃie Spital de UrgenŃă
Pavaje pietonale executate în Aeroport şi Petroşani

Nord
69 69
Construire, reabilitare Reabilitare sediu primărie

construcŃii publice de
interes local Reabilitare Muzeul Mineritului
Reabilitare instituŃii de cultură (Teatru de Stat, Casa

de Cultură a Sindicatelor, Casa de cultură
StudenŃească)
Reabilitare Spital de UrgenŃă
Reabilitare biserici, lăcaşuri de cult
2. DirecŃia strategică: CREŞTEREA COMPETITIVITĂłII

ECONOMICE
Dezvoltarea infrastructurii Închidere şi ecologizare PreparaŃia Livezeni

de afaceri
Reutilizarea suprafeŃelor de teren din Dâlja şi
Livezeni, în scopul dezvoltării de activităŃi economice
Dezvoltarea infrastructurii Sprijinirea înfiinŃării de centre de inovare,

de inovare, comunicaŃii şi cercetare/dezvoltare şi transfer tehnologic
IT
Atragerea de finanŃări pentru organizarea de
seminarii de instruire pe tematici legate de transferul
tehnologic
Sprijinirea investiŃiilor Elaborarea unor strategii de atragere a investitorilor
Identificarea de parteneri interesaŃi în dezvoltarea de

proiecte
Dezvoltarea sectorului IMM Facilitarea organizării de instruiri şi seminarii

care să valorifice resursele adresate întreprinzătorilor
locale
Mediatizarea programelor de facilităŃi pentru crearea
locurilor de muncă
70 70
3. DirecŃia strategică: DEZVOLTAREA TURISMULUI
Reabilitarea infrastructurii Reabilitarea DJ 709 F şi infrastructură rutieră areal

în zona turistică Parâng Parâng
Reabilitarea sistemului de utilităŃi (alimentare cu

apă, canalizare, iluminat)
Construirea de parcări, drumuri, trotuare, alei

pietonale în intravilanul zonei turistice
Reabilitare cale de acces din DN 66 spre zona

turistică Parâng
Reabilitarea drumului de acces de la baza

Telescaunului spre zona Slima
Amenajare parcare la baza Telescaunului
Constituire centre naŃionale de excelenŃă pentru schi

alpin şi sanie
Dezvoltarea domeniului Construire instalaŃie de transport pe cablu tip

schiabil în zona turistică Telegondolă
Parâng
Extinderi, amenajări şi dotări pârtii existente
Omologare pârtii
Construire instalaŃie de transport pe cablu tip

telescaun zona Slima
Modernizare telescaun existent în Parâng
71 71
Mediatizarea potenŃialului Realizare hărŃi (inclusiv cele cuprinzând trasee

turistic turistice), pliante de promovare a potenŃialului
turistic a zonei Parâng
Realizare panouri publicitare la intrările dinspre

HaŃeg şi Defileul Jiului
Prezentare pe pagina web a punctelor de atracŃie

turistică
Capacitatea posturilor locale TV pentru

mediatizarea potenŃialului turistic, realizarea de
reportaje
ÎmbunătăŃirea activităŃii Centrului de Informare

Turistică Valea Jiului
Marketing turistic şi Amenajare spaŃiu protejat pentru suprapopularea

îmbunătăŃirea serviciilor cu faună pentru vânătoare
Declararea zonei Parâng, ca staŃiune turistică
Dezvoltarea de activităŃi turistice conexe (comerŃ,

meşteşuguri, alte servicii aferente acestui
domeniu)
Amenajare de terenuri pentru sport
Amenajare de trasee de mountain-bike
Dezvoltarea activităŃii echipei SALVAMONT
Crearea unor produse turistice adaptate la oferta

municipiului Petroşani (peisagistic şi antropic):
sat tradiŃional momârlănesc zona Maleia
sat tradiŃional momârlănesc zona Sălătruc
Amenajare traseu turistic ,,Drumul momârlanilor‘‘

(reŃete culinare tradiŃionale, artizanat, izvoare cu
apă microbiologic pură
„Şanse egale între om şi natură” în zona turistică

Rusu – Parângul Mic
Dezvoltarea turismului Lansarea în circuitul turistic a satelor componente:

rural Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera şi Slătinioara
72 72
4. DirecŃia strategică: MODERNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE
Extinderea reŃelei de gaze Extinderea reŃelei de gaze naturale în Cartierul

naturale Colonie şi zona STADION
Extinderea reŃelei de gaze naturale în zona turistică

Parâng
Reabilitarea şi Reabilitare şi modernizare puncte şi reŃele termice

modernizarea sistemului
de încălzire Contorizare consumatori puncte termice
Automatizare şi transmitere la distanŃă a datelor la

punctele termice
Reabilitarea termică a blocurilor de locuit
Realizare şi reabilitare Realizare şi reabilitare sistem de alimentare cu apă în

sistem de alimentare cu zonele municipiului
apă şi canalizare
Realizare şi reabilitare sistem de canalizare în zonele
municipiului
Extindere şi reabilitare Extindere şi reabilitare reŃea de iluminat stradal

reŃea de iluminat stradal
Extindere şi reabilitare reŃea de iluminat ornamental
Extindere şi modernizare Modernizare platouri PiaŃa Centrală, PiaŃa Dacia şi

spaŃii de comercializare Micro-piaŃa Aeroport
produse agroalimentare,
preambalate şi industriale Amenajare târg de animale
Construire abator pentru procesarea cărnii
73 73
Amenajare zone de Amenajare parcuri şi spaŃii verzi

agrement şi petrecere a
timpului liber Amenajare locuri de joacă pentru copii
Reabilitare fântână arteziană PiaŃa Victoriei
Construire bazin de înot acoperit
Construire Ştrand
Amenajare terenuri şi săli de sport
Revitalizarea zonei de agrement BRĂDET
Dezvoltarea zonei Peştera Bolii şi Cetatea Bolii

(cetatea BăniŃa)
5. DirecŃia strategică: PROTECłIA ŞI ÎMBUNĂTĂłIREA

CALITĂłII MEDIULUI
Realizare sistem de Campanie de conştientizare a populaŃiei privind

management integrat al colectarea selectivă a deşeurilor
deşeurilor în municipiul
Petroşani Crearea unor puncte de colectare selectivă a
deşeurilor
Reciclarea deşeurilor şi valorificarea acestora
Sprijinirea IMM-urilor şi a ONG-urilor care activează

în domeniul protecŃiei mediului
Elaborare documentaŃie tehnică pentru Modernizarea

sistemului de colectare a deşeurilor din municipiul
Petroşani”, proiect finanŃat prin programul Phare 2005 -
Schema de Granturi pentru Sectorul Public pentru
Pregătirea de Proiecte în domeniul ProtecŃiei Mediului
Construire staŃie de compost în vederea valorificării

compostului din deşeurile vegetabile existente
74 74
Regularizare pârâuri Regularizare pârâu Maleia
Regularizare pârâu Slătinioara
Regularizare pârâu Staicului
Regularizare pârâu Sălătruc
Ecologizarea râului Jiul de Ecologizarea râului Jiul de Est pe porŃiunea de 7 km

Est care traversează municipiul Petroşani
Ecologizare suprafeŃe de Executare lucrări de ecologizare preparaŃia Livezeni

teren care pot fi
transformate în zone Executare lucrări de ecologizare şi amenajare a
industriale suprafeŃei de teren de pe str. Cucului (fosta
cazarmă militară)
Implementare proiect Ecologizarea zonelor montane

din Valea Jiului, Straja-Lupeni şi Parâng-Petroşani
Ecologizarea zonei
(Proiect în parteneriat cu Primăria Lupeni), finanŃat
montane Parâng
prin PHARE 2003 CES -"Schema de InvestiŃii pentru
Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor"
6. DirecŃia strategică: ÎMBUNĂTĂłIREA ŞI PROMOVAREA

IMAGINII MUNICIPIULUI
ÎmbunătăŃirea imaginii Revizuire Plan Urbanistic General

municipiului Petroşani Refacere faŃade şi acoperişuri la blocurile de
locuinŃe
Dotare cu mobilier urban
Conservarea unor elemente legate de trecutul şi
tradiŃia zonei
Promovarea imaginii Promovarea imaginii municipiului prin mass – media
municipiului Petroşani locală şi naŃională
Elaborarea unei strategii pentru promovarea imaginii
localităŃii (pliante, broşuri, presa, TV)
Promovarea Planului Strategic de dezvoltare socio-
economică a municipiului Petroşani
Realizarea unui catalog de promovare a localităŃii
75 75
7. DirecŃia strategică: IMPLICAREA CETĂłENILOR ÎN VIATA

COMUNITĂTII ŞI CULTIVAREA SPIRITULUI
CIVIC
Încurajarea voluntariatului ÎnfiinŃarea unui comitet de iniŃiativă, pentru obiectivul

„Petroşani – Un oraş curat”
Încurajarea voluntariatului în rândul cetăŃenilor, pe

diferite domenii (energetice, sociale, ecologice,
turistice, culturale), prin implicarea sectorului ONG
Implicarea largă a Analizarea direcŃiilor de acŃiune locală cu cetăŃenii

comunităŃii pentru
susŃinerea proiectelor mari Consultarea şi informarea cetăŃenilor asupra
problemelor comunităŃii
Seminarii pentru cetăŃeni – « Un oraş european »
Sensibilizarea comunităŃii privind atingerea

obiectivelor cuprinse în Planul strategic
Utilizarea potenŃialului creativ al comunităŃii pentru

rezolvarea propriilor probleme
Ridicarea gradului de Ridicarea gradului de educaŃie civică prin şcoală,

educaŃie civică biserici şi aplicarea măsurilor coercitive
Consultarea cetăŃenilor privind problemele de

interes comunitar
Stabilirea unor reguli si

Stabilirea unor reguli si masuri privind mediul si
masuri privind mediul si
igiena si urmărirea respectării lor
igiena
76 76
8. DirecŃia strategică: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI

A SERVICIILOR SOCIALE
Reabilitarea infrastructurii Reabilitare licee, şcoli şi grădiniŃe

de educaŃie şi sănătate
Construire sedii noi pentru grădiniŃe
Construire dispensar în Dâlja Mare
Creare punct farmaceutic în Colonie, pentru

furnizarea gratuită de medicamente persoanelor
defavorizate
Construire locuinŃe pentru tineri
Reabilitarea infrastructurii Instituirea unor reŃele de asistenŃă socială la

sociale domiciliu, destinate persoanelor cu dizabilităŃi şi a
celor de vârsta a III- a
Creare locuinŃe sociale, destinate categoriilor

defavorizate
Creare centre sociale rezidenŃiale şi centre de zi,

destinate persoanelor de vârsta a III - a
Reabilitare locuinŃe din fondul locativ de stat
ÎnfiinŃare Consiliu Comunitar Consultativ, pe bază

de voluntariat
Elaborare şi actualizare anuală a Ghidului pentru

servicii sociale
ÎmbunătăŃirea şi ÎmbunătăŃirea şi modernizarea transportului în

modernizarea transportului comun
în comun
Incluziunea socială a Creşterea calităŃii vieŃii rromilor prin participarea

rromilor activă comunitară
77 77
PLANUL DE ACłIUNI
PENTRU PERIOADA 2007 –2013
DirecŃia strategică 1 : DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII
Responsabil: Consiliul Consultativ Specializat pe Directia Strategică 1
Responsa-
Termene
Nr. Denumirea Paşii întreprinşi pentru realizarea Cost bili pentru
Obiective de imple-
crt activităŃilor activităŃii (mii lei) îndeplinirea
mentare
activităŃii
- stabilirea temei de proiectare
- organizare proceduri de achiziŃie de
servicii de proiectare
- încheiere contracte
Marian
- execuŃie documentaŃii
POPESCU
Reabilitarea şi - aprobarea documentaŃiilor în Consiliul
Reabilitare DN 66, de Ion DOBRE
modernizarea Local
1. la km 126.000 la 2008-2013 20.000 Paulina
infrastructurii de - organizare proceduri de achiziŃie publică
km 131.000 MĂCIUCĂ
transport de lucrări
Compartiment
de resort
- execuŃie lucrări
- recepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia
finală
- înregistrarea plus-valorii în inventar
78 78
- identificarea necesităŃilor de reabilitare

- încheiere contracte Marian
- execuŃie documentaŃii POPESCU
Reabilitare drumuri, - aprobarea documentaŃiilor în Consiliul Ion DOBRE
alei şi trotuare în Local 2007-2013 10.000 Paulina
cartierele - organizare proceduri de achiziŃie publică MĂCIUCĂ
municipiului de lucrări Compart. de
- încheiere contracte resort
finală

- organizare proceduri de achiziŃie de servicii
de proiectare
Reabilitare trecere de - aprobarea documentaŃiilor în Consiliul Local Ion DOBRE
nivel cu calea ferată - organizare proceduri de achiziŃie publică de 2008-2010 150 Paulina
la Peştera Bolii lucrări MĂCIUCĂ
- încheiere contracte Compartiment
- execuŃie lucrări de resort
finală
79 79

Marian
Reabilitare trecere de POPESCU
- aprobarea documentaŃiilor în Consiliul
nivel cu calea ferată Ion DOBRE
Local
din cartierul 2008-2009 200 Paulina
- organizare proceduri de achiziŃie publică
Dărăneşti, spre MĂCIUCĂ
de lucrări
Colonie Compartiment
de resort
finală

servicii de proiectare si de lucrări Marian
- încheiere contracte POPESCU
Sens giratoriu la - execuŃie documentaŃii Ion DOBRE
intersecŃia DN 66 cu - aprobarea documentaŃiilor în Consiliul 2007 250 Paulina
B-dul 1 Decembrie Local MĂCIUCĂ
1918 - execuŃie lucrări Compartiment
- recepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia de resort
finală
80 80

Marian
POPESCU
- aprobarea documentaŃiilor în Consiliul
Ion DOBRE
Realizare Viaduct Local
2008-2013 5.000 Paulina
Centru - Colonie - organizare proceduri de achiziŃie publică
MĂCIUCĂ
de lucrări
Compartiment
de resort
finală

de proiectare
Semaforizare - aprobarea documentaŃiilor în Consiliul Local Ion DOBRE
intersecŃie DN 66 cu - organizare proceduri de achiziŃie publică 2008 150 Paulina
drumul spre Petrila de lucrări MĂCIUCĂ
finală
81 81
- organizare procedură de achiziŃie publică Marian

de lucrări POPESCU
Reabilitare poduri, - încheiere contract Ion DOBRE
podeŃe şi punŃi - execuŃie lucrări 2007-2009 2.500 Paulina
pietonale - recepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia MĂCIUCĂ
finală Compartiment
- înregistrarea plus-valorii în inventar de resort

servicii de proiectare Marian
- încheiere contracte POPESCU
Modernizare zona - aprobarea documentaŃiilor în Consiliul Ion DOBRE
pietonală hotel Onix Local 2007-2008 3760 Paulina
- PiaŃa Victoriei - organizare proceduri de achiziŃie de lucrări MĂCIUCĂ
- recepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia de resort
finală
- organizare procedură de achiziŃie de Marian

Realizare lucrări POPESCU
semaforizare - încheiere contract Ion DOBRE
intersecŃie str. - execuŃie lucrări 2008 250 Paulina
Timişoara cu str. I. B. - recepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia MĂCIUCĂ
Deleanu finală Compartiment
- înregistrarea plus-valorii în inventar de resort
82 82
- organizare procedură de achiziŃie de Marian

lucrări, inclusiv proiectare POPESCU
Realizare - încheiere contract Ion DOBRE
semaforizare - execuŃie lucrări 2007 105 Paulina
intersecŃie Spital de - recepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia MĂCIUCĂ
UrgenŃă finală Compartime
- înregistrarea plus-valorii în inventar nt de resort
- organizare procedură de achiziŃie de lucrări Marian

- încheiere contract POPESCU
Pavaje pietonale - execuŃie lucrări Ion DOBRE
executate în Aeroport - recepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia 2007-2013 1.500 Paulina
şi Petroşani Nord finală MĂCIUCĂ
- înregistrarea plus-valorii în inventar Compartime
nt de resort
- organizare procedură de achiziŃie de lucrări Marian
Construire, - încheiere contract POPESCU
reabilitare Reabilitare sediu - execuŃie lucrări Ion DOBRE
500
2. construcŃii primărie - recepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia 2008-2012 Paulina
publice de finală MĂCIUCĂ
interes local - înregistrarea plus-valorii în inventar Compartime
nt de resort
83 83

- aprobarea documentaŃiilor în Consiliul Ion DOBRE
Reabilitare Muzeul 400
Local 2008-2013 Paulina
Mineritului
- organizare proceduri de achiziŃie de lucrări MĂCIUCĂ
finală
Marian
Reabilitare instituŃii
POPESCU
de cultură (Teatru de - identificarea posibililor parteneri în vederea
Ion DOBRE
Stat, Casa de Cultură atragerii de finanŃări
2008-2013 1.500 Paulina
a Sindicatelor, Casa - identificarea posibililor parteneri în vederea
MĂCIUCĂ
de Cultură susŃinerii acŃiunilor culturale
Compartiment
StudenŃească)
de resort
84 84

de proiectare
Marian
POPESCU
Ion DOBRE
Reabilitare Spital de - aprobarea documentaŃiilor în Consiliul Local
2007-2013 15.000 Paulina
UrgenŃă - organizare proceduri de achiziŃie de lucrări
MĂCIUCĂ
Compartiment
de resort
finală
- identificarea posibililor parteneri în vederea

atragerii de finanŃări, inclusiv pentru
susŃinerea acŃiunilor culturale
Marian
- încheierea parteneriatelor
POPESCU
- sensibilizarea comunităŃii cu privire la
Ion DOBRE
Reabilitare biserici, importanŃa acŃiunilor culturale, cu impact
2007-2013 1.500 Paulina
lăcaşuri de cult major asupra comunităŃii locale
MĂCIUCĂ
- susŃinere cu fonduri nerambursabile din
Compartiment
bugetul local, în conformitate cu Legea nr.
de resort
350/2006
- organizare proceduri de achiziŃie conform
Legii nr. 350/2006
85 85
DirecŃia strategică 2 : CREŞTEREA COMPETITIVITĂłII ECONOMICE
Termene
Nr. Denumirea Paşii întreprinşi pentru realizarea Cost Responsa-
Obiective de imple-
crt activităŃilor activităŃii (mii lei) bili
mentare
Carmen
- predarea terenului pentru ecologizare TARNOVSCHI
Închidere şi firmei câştigătoare Sorin
ecologizare - reamenajarea suprafeŃelor şi 2007-2009 4.050 STĂNIŞEL
PreparaŃia Livezeni transformarea acestora în zonă Lucia SIMOTA
industrială Compartiment
Dezvoltarea
de resort
1. infrastructurii de
Carmen
afaceri Reutilizarea - amenajare suprafeŃe ecologizate
- emitere HCL-uri ptr. stabilire facilităŃi la TARNOVSCHI
suprafeŃelor de teren
închiriere Sorin
din Dilja şi Livezeni,
- închirierea suprafeŃelor la potenŃialii 2007-2013 10.000 STĂNIŞEL
în scopul dezvoltării
investitori Lucia SIMOTA
de activităŃi
Compartiment
economice
de resort
Carmen
TARNOVSCHI
Dezvoltarea Sprijinirea înfiinŃării
- identificarea posibililor parteneri în Sorin
infrastructurii de de centre de inovare,
2. inovare, cercetare/dezvoltare
vederea atragerii de finanŃări 2008-2013 50 STĂNIŞEL
- încheierea parteneriatelor Lucia SIMOTA
comunicaŃii şi IT şi transfer tehnologic
Compartiment
de resort
86 86
Carmen
Atragerea de
TARNOVSCHI
finanŃări pentru - identificarea posibililor parteneri în
Sorin
organizarea de vederea atragerii de finanŃări şi
2008-2013 - STĂNIŞEL
seminarii de instruire susŃinerii de acŃiuni
Lucia SIMOTA
pe tematici legate de - încheierea parteneriatelor
Compartiment
transferul tehnologic
de resort
- studiu patrimoniu
- deplasări în teren
- stabilire listă active disponibile (terenuri si
clădiri) pentru concesionarea/inchirierea
vânzarea către agenŃii
economici/investitori
- mediatizarea activelor disponibile:
postarea/actualizarea listei activelor Carmen
disponibile pe site-ul municipiului si pe TARNOVSCHI
site-ul judeŃului, publicarea în presa locală Sorin
Elaborarea unei şi judeŃeana, afişarea la sediul primăriei,
Sprijinirea STĂNIŞEL
3. strategii de atragere cuprinderea ei în pliante ale municipiului 2008-2013 50
Lucia SIMOTA
investiŃiilor a investitorilor - stabilirea de facilităŃi pentru investitori prin Compartiment
hotărâre a Consiliului local
- mediatizarea facilitatilor acordate pentru de resort
investitori pe pagina web a primăriei, site-
ul municipiului, întâlniri cu potentiali
investitori, pliante, articole în presă, etc.
- dezvoltarea de relaŃii de parteneriat între
sectorul public şi sectorul privat pentru
atragerea de investiŃii străine
- încheierea parteneriatelor
87 87
Carmen
TARNOVSCHI
Identificarea de - promovarea acŃiunii
Sorin
parteneri interesaŃi în - identificarea posibililor parteneri
dezvoltarea de - identificarea intereselor comune
2008-2013 - STĂNIŞEL
Lucia SIMOTA
proiecte - încheierea parteneriatelor
Compartiment
de resort
- mediatizarea, promovarea acŃiunii
- consultare site-uri, reviste de
specialitate
- intocmirea listei surselor de finantare
- afisarea listei surselor de finantare la
sediul primariei si în locurile special Carmen
Dezvoltarea amenajate din oras, postarea acesteia TARNOVSCHI
Facilitarea organizării
sectorului IMM pe site-ul municipiului Sorin
de instruiri şi
4. care să seminarii adresate
- identificarea organizaŃiilor dispuse a 2008-2013 50 STĂNIŞEL
valorifice participa la acŃiune Lucia SIMOTA
întreprinzătorilor
resursele locale - facilitarea identificării posibililor Compartiment
parteneri de resort
- facilitarea identificării temelor şi
obiectivelor instruirilor
- conştientizare
- facilitarea identificării potenŃialilor
cursanŃi
88 88
- identificarea programelor de facilităŃi

pentru crearea locurilor de muncă
- postarea/actualizarea listei programelor
pe site-ul municipiului si pe site-ul
judeŃului, publicarea în presa locală şi
judeŃeana, afişarea la sediul primăriei Carmen
- organizarea unor programe de formare TARNOVSCHI
Mediatizarea
si specializare a tinerilor din diverse Sorin
programelor de
domenii dupa terminarea invatamantului STĂNIŞEL
facilităŃi pentru 2008-2013 50
primar si mediu Lucia SIMOTA
crearea locurilor de
- diversificarea ofertei privind cursurile de Compartiment
muncă
specializare a tinerilor de resort
- colaborarea intre unitatile de invatamant
de profil si centrele de consultanta
pentru profesionalizarea fortei de
munca din zona
- capacitare mass-media
89 89
DirecŃia strategică 3 : DEZVOLTAREA TURISMULUI
Termene de
Nr. Paşii întreprinşi pentru Cost Responsa-
Obiective Denumirea activităŃilor imple-
crt realizarea activităŃii (mii lei) bili
mentare
- întocmire şi recepŃionare
Proiect Tehnic, Detalii de
ExecuŃie, Caiete de Sarcini
- întocmire documentaŃie în
vederea depunerii pentru
Zoltan TOTH
finanŃare prin Programul
Romeo
OperaŃional Regional, Axa
Reabilitarea Reabilitare DJ 709 F şi ROSIA
Prioritară 2
1. infrastructurii în zona infrastructură rutieră areal 2007-2010 15.300 Valentin
- organizare procedură de
turistică Parâng Parâng DRĂGUŞIN
achiziŃie publică de lucrări
Compartiment
- încheiere contract
de resort
- recepŃia la terminarea
lucrărilor şi recepŃia finală
- înregistrarea plus-valorii în
inventar
90 90
- Întocmire documentaŃie în
finanŃare prin Fonduri
Zoltan TOTH
Structurale prin Programul
Reabilitarea sistemului de Romeo ROSIA
OperaŃional Sectorial de
utilităŃi (alimentare cu apă, Valentin
Mediu 2007-2013 11.000
canalizare, staŃie de DRĂGUŞIN
epurare, iluminat) Compartiment
de resort
inventarul localitatii
91 91
finanŃare pe Fonduri Zoltan TOTH
Structurale prin Programul Romeo
Construirea de parcări, ROSIA
OperaŃional Regional
trotuare, alei pietonale în 2007-2013 5.000 Valentin
intravilanul zonei turistice DRĂGUŞIN
Compartiment
de resort
inventar
92 92
achiziŃie de servicii de
proiectare
- elaborare documentaŃii de
proiectare Zoltan TOTH
- aprobarea documentaŃiilor în Romeo
Reabilitare cale de acces din ROSIA
Consiliul Local
DN 66 spre zona turistică 2007-2009 2.000 Valentin
Parâng DRĂGUŞIN
Compartiment
de resort
inventar
93 93
- aprobarea documentaŃiilor în
Consiliul Local
vederea depunerii pentru Zoltan TOTH
Reabilitarea drumului de finanŃare prin Programul Romeo
acces de la baza OperaŃional Sectorial de ROSIA
2007-2013 3.200 Valentin
Telescaunului spre zona Mediu
Slima - organizare procedură de DRĂGUŞIN
Compartiment
de resort
inventar
94 94
- aprobarea documentaŃiilor în
Consiliul Local
vederea depunerii pentru Zoltan TOTH
finanŃare prin Programul Romeo
Amenajare parcare la baza OperaŃional Regional, Axa ROSIA
2007 200 Valentin
Telescaunului Prioritară 2
- organizare procedură de DRĂGUŞIN
Compartiment
de resort
inventar
Zoltan TOTH
Romeo
Constituire centre naŃionale - elaborare documentaŃii ROSIA
de excelenŃă pentru schi - obŃinere avize 2008-2013 250 Valentin
alpin şi sanie - constituire DRĂGUŞIN
Compartiment
de resort
95 95

achiziŃie de servicii de
proiectare
- elaborare documentaŃii de Zoltan TOTH
proiectare Romeo
Dezvoltarea Construire instalaŃie de - aprobarea documentaŃiilor în 34.700 ROSIA
Consiliul Local 2007-2009
2. domeniului schiabil în transport pe cablu tip Valentin
zona turistică Parâng Telegondolă - organizare procedură de DRĂGUŞIN
achiziŃie publică de lucrări Compartiment
- încheiere contract de resort
inventar
96 96

achiziŃie publică de servicii de
proiectare
proiectare Romeo
- aprobarea documentaŃiilor în ROSIA
Extinderi, amenajări şi dotări
Consiliul Local 2007-2010 29.850 Valentin
pârtii existente
- organizare procedură de DRĂGUŞIN
inventar
97 97
- stabilirea şi adoptarea
măsurilor pentru încadrarea Zoltan TOTH
în criteriile minime obligatorii Romeo
de omologare a pârtiilor ROSIA
Omologare pârtii - elaborarea documentaŃiei 2010 100 Valentin
- obŃinere autorizaŃii DRĂGUŞIN
- înaintarea documentaŃiei în Compartiment
vederea omologării de resort
- obŃinerea certificatului de
omologare

proiectare
proiectare Romeo
Construire instalaŃie de - aprobarea documentaŃiilor în ROSIA
transport pe cablu tip Consiliul Local 2007-2011 7.600 Valentin
telescaun zona Slima - organizare procedură de DRĂGUŞIN
- recepŃia la terminarea lucrărilor
şi recepŃia finală
inventar
98 98

proiectare
proiectare Romeo
- aprobarea documentaŃiilor în ROSIA
Modernizare telescaun Consiliul Local 2007-2010 2.650 Valentin
existent în Parâng - organizare procedură de DRĂGUŞIN
inventar
Zoltan TOTH
Realizare hărŃi (inclusiv cele Romeo
cuprinzând trasee turistice), - culegere informaŃii, prelucrare ROSIA
Mediatizarea şi editare
3. pliante de promovare a 2008-2013 50 Valentin
potenŃialului turistic
potenŃialului turistic a zonei - execuŃie DRĂGUŞIN
Parâng Compartiment
de resort
99 99
- culegere informaŃii, prelucrare

şi editare Zoltan TOTH
- realizare şi amplasare Romeo
Realizare panouri publicitare panouri ROSIA
la intrarile dinspre Hateg si 2008 100 Valentin
Defileul Jiului DRĂGUŞIN
Compartiment
de resort
- întocmirea listei punctelor de

atracŃie turistică, a serviciilor
turistice disponibile, postarea
acestora pe site-ul Zoltan TOTH
municipiului Romeo
Prezentare pe pagina web a - publicarea informaŃiilor cu ROSIA
2007-2013 0,5 Valentin
punctelor de atracŃie turistică privire la starea traseelor
turistice montane (grad de DRĂGUŞIN
Compartiment
dificultate, accesibilitatea în
de resort
funcŃie de anotimp, etc.).
- actualizarea permanentă a
website- ului primăriei
100 100
Zoltan TOTH
- realizarea de reportaje, Romeo
Capacitarea posturilor locale
emisiuni informative ROSIA
TV pentru mediatizarea
referitoare la punctele de 2007-2013 0,5 Valentin
potenŃialului turistic,
atracŃie turistică, la serviciile DRĂGUŞIN

Limbă

Municipiul Petrosani Plan Strategic de Dezvoltare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Municipiul Petrosani Plan Strategic de Dezvoltare

Încărcat de

Drepturi de autor:

PLANUL STRATEGIC

Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani:

Coordonator program ANDZM Creşterea CapacităŃii ComunităŃilor:

Prezentul document este o strategie de dezvoltare locală a municipiului

Strategia a fost elaborată participativ de către liderii comunităŃii, membrii

Principiul programării este unul din elementele esenŃiale ale

În timpul elaborării planului strategic al comunităŃii s-a pornit de la

Planul strategic de dezvoltare social-economică a municipiului Petroşani

Planul Strategic reprezintă garanŃia că există, pe planul administraŃiei locale, un

Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică este considerat de către

La nivelul municipiului Petroşani, procesul de elaborare a planificării strategice în

În general, procesul de planificare strategică depinde de tipul de contribuŃii puse la

GALERIE FOTO PETROŞANI

DESCRIEREA PROCESULUI DE ELABORAREA A

Ca prim pas în procesul de facilitare a elaborării în mod participativ a

INFIINłAREA COMITETULUI ORGANIZAłIONAL AL

În Planul de acŃiuni al Comitetului Organizational (CO) sunt cuprinse

- informarea cetăŃenilor despre desfăşurarea activităŃilor cu privire la

Membrii Comitetului Organizational (CO) au fost instruiŃi de către facilitatori în

Au fost expuse metodele de consultare a comunităŃii: focus-grupuri, metoda

Instantanee din cadrul procesului de consultare a comunităŃii

După procesul de abordare a comunităŃii, a urmat analiza cercetării efectuate

Comitelul OrganizaŃional înfiinŃat prin Hotărârea nr. 112/2007 a Consiliul Local

În urma centralizarii rezultatelor cercetării, s-au tras următoarele concluzii:

1. CetăŃenii solicită sprijinul autorităŃilor locale: 62,1% declară că au apelat la

3. Interesul autoritatilor faŃă de problemele localitatii este considerat:

4. CetăŃenii conştientizează faptul că în rezolvarea problemelor locale trebuie

5. Schimbările dorite pentru o viaŃă mai bună se pot grupa astfel:

Creşterea salariilor, a pensiilor şi un nivel de trai mai bun - 31 %

6. Din modul cum apreciază cetăŃenii anumite domenii, accesul la utilităŃi şi

Starea drumurilor care leagă comunitatea de exterior cât şi cele interne:

Prin Compania de Turism Valea Jiului - Centrul de Informare Turistică Valea

Opiniile turiştilor sunt concretizate în:

Se observă că şi turiştii au încredere şi dorinŃa ca investitorii, atât locali, cât şi

S-au folosit, de asemenea, rezultatele obŃinute de Centrul Social Iosua -

Din analiza şi interpretarea datelor obŃinute, s-a concluzionat::

Domeniilor enumerate ca deficitare va trebui sa li se acorde o importanŃă

În urma centralizării tuturor rezultatelor cercetărilor efectuate asupra unui

- zid de sprijin pe str. Dărăneşti nr. 49 pentru pârâul BăniŃa

- pe Str. G. Enescu – scară de coborâre de la staŃia de autobuz

- pozarea corespunzătoare a cablurilor pentru serviciile de internet

INFIINłAREA COMITETULUI DE DEZVOLTARE SOCIO-

Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică (CDSE) a fost constituit pe baza

Conform atribuŃiilor sale, Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a

să elaboreze Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului

ComponenŃa Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică

Preşedinte Florin Tiberiu IACOB-RIDZI – Primar

Vicepreşedinte Claudiu Lucian CORNEA – Viceprimar

ReprezentanŃi ai Marian POPESCU – Director Executiv

Consilieri locali Dana DAMIAN

ReprezentanŃi ai Nora Dubyk – zona 1

ReprezentanŃi ai Imre Sandor SZUHANEK – Preşedinte - AsociaŃia „PETROAQUA”

Reprezentant al Iudith BABTAN – Şef Serviciu ALOFM Petroşani

ELABORAREA PLANULUI STRATEGIC DE

Instruirea membrilor Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităŃii în

1.1. Scurt istoric

Documentele cartografice ale austriacului Fridrich Schwantz, întocmite în 1720, arată

La recensământul din anul 1818 au fost înregistraŃi în depresiunea Petroşani un

Primele exploatări la suprafaŃă ale zăcămintelor de cărbune în Valea Jiului încep în

1.2. Aşezare geografică

Municipiul Petroşani, situat la confluenŃa Jiului de Est (Românesc) cu Jiul de Vest

Municipiul Petrolşani este amplasat pe două importante căi de comunicaŃie : DN 66,

Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaŃă de 19.556 ha, cu următoarele

• DistanŃa faŃă de cele mai apropiate aeroporturi:

• DistanŃa faŃă de graniŃe: