Institutii Politice in Dreptul Constitutional

2.
SISTEMUL ELECTORAL ÎN ROMÂNIA

2.1. Noţiunea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor ................................................................ 30
2.1.1. Noţiunea şi definiţia sistemului electoral ...................................................................... 30
2.1.2. Drepturile electorale ale cetăţenilor români ................................................................. 31
2.1.3. Natura juridică a drepturilor electorale ale cetăţenilor ............................................... 35
2.1.4. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor ......................................................................... 35
2.2. Registrul electoral și listele electorale .................................................................................. 40
2.2.1. Registrul electoral .......................................................................................................... 40
2.2.2. Listele electorale ............................................................................................................ 41
2.3. Autoritatea Electorală Permanentă şi birourile electorale ................................................. 42
2.3.1. Autoritatea Electorală Permanentă .............................................................................. 42
2.3.2. Birourile electorale ........................................................................................................ 43
2.4. Candidaturile, buletinele de vot şi ștampilele ...................................................................... 48
2.4.1. Propunerea de candidaţi ............................................................................................... 48
2.4.2. Buletinele de vot şi ştampilele de vot ............................................................................. 50
2.5. Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor................................................................... 52
2.5.1. Campania electorală ...................................................................................................... 52
2.5.2. Desfăşurarea votării ...................................................................................................... 55
2.5.3. Stabilirea rezultatelor obţinute în alegeri ..................................................................... 56
Rezumat ................................................................................................................................... 59
Teste de autoevaluare ................................................................................................................. 60
Lucrare de verificare aferenta capitolelor 1 şi 2 ........................................................................ 60
Bibliografie minimală ................................................................................................................. 61
Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:
 să descrii elementele constitutive ale sistemului electoral românesc;

 să explici mecanismul de funcţionare a alegerilor de diferite tipuri;
 să prezinți sistemul de instituții implicat în desfășurarea procesului
electoral comentând atribuțiile lor.
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Benone Puşcă Sistemul electoral în România
2.1. Noţiunea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor

2.1.1. Noţiunea şi definiţia sistemului electoral
În istoria gândirii social-politice, problemele democraţiei ocupă un loc
principal, fiind abordate în modalităţi diferite şi cunoscând interpretări variate.
Profundele mutaţii prin care trece lumea contemporană, mai cu seamă – după
1989 – ţările din estul şi centrul Europei, nu ar putea să nu afecteze problemele
conducerii sociale şi condiţiei umane ce converg în conceptul politic atât de
disputat al democraţiei.
În ceea ce priveşte noţiunea de sistem electoral, ea a făcut obiectul de cercetare
a teoreticienilor, care i-au dat diverse formulări. Unii autori au fost de părere că
sistemul electoral determină principiile, mijloacele, ordinea şi organizarea
alegerii instituţiilor reprezentative. Alţi autori au restrâns noţiunea de sistem
electoral numai la precizarea că ansamblul normelor sale determină condiţiile
şi procedura de alegere a deputaţilor în organele reprezentative ale statului. 1
(Deleanu, 1996, p. 221)
Este unanimă părerea potrivit căreia relaţiile sociale care privesc alegerea
deputaţilor, senatorilor şi şefului de stat sunt reglementate de dreptul
constituţional, pentru că, prin conţinutul lor, sunt relaţii constituţionale, adică
apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat. (Muraru &
Tănăsescu, 2013, p. 91)
Normele juridice care reglementează relaţiile sociale ce privesc formarea
organelor direct reprezentative se numesc norme electorale. Aceste norme
electorale sunt cercetate sub denumirea de sistem electoral.
Sistemul electoral fiind stabilit pe cale de lege, el va exprima întotdeauna
esenţa sistemului politic, influenţând, în acelaşi timp, sistemul politic prin
aceea că dă câmp de manifestare forţelor politice şi sociale în procesul alegerii
organelor reprezentative ale statului. Dacă sistemul electoral este democratic,
el va exprima esenţa democratică a întregului sistem politic, iar, pe de altă
parte, creând un larg câmp de participare a partidelor care au opinii politice şi
programe diferite, a cetăţenilor, sistemul electoral contribuie la lărgirea
democraţiei.
Drepturile cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi, adică drepturile electorale, sunt
stabilite de către normele cuprinse în Constituţia României şi legile privind
alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pentru alegerea Preşedintelui
României şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale 2.
Drepturile electorale formează o categorie distinctă în cadrul drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor români. Principalele drepturi electorale sunt dreptul de
1
Prin „sistem electoral” se înţelege ansamblul normelor juridice, articulate şi ierarhizate, având ca obiect de reglementare
dreptul de a alege deputaţi şi senatori în organele reprezentative ale puterii, dreptul de a fi ales în aceste organe şi – acolo
unde o asemenea posibilitate este prevăzută – dreptul de a revoca pe cei aleşi, precum şi principiile sufragiului, modul de
organizare şi desfăşurare a alegerilor şi de stabilire a rezultatelor votării.
2
Sistemul electoral românesc este reglementat în dispoziţiile constituţionale [art. 2, 36, 37, 62 (1), 81, 121], ale Legii nr.
208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității
Electorale Permanente, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Drept constituţional şi instituţii politice 30
vot şi dreptul de a fi ales. Însăşi organizarea şi desfăşurarea alegerilor

reprezintă o serie de raporturi juridice, care se succed în ordinea prevăzută de
legea electorală. Realizarea dreptului, de către cetăţeni, de a alege şi de a fi
aleşi, are ca rezultat stabilirea de raporturi juridice între alegători şi aleşi, al
căror conţinut îl constituie drepturile şi obligaţiile reciproce ale deputatului şi
alegătorilor.
Din cele de mai sus, putem conchide că sistemul electoral este o instituţie
juridică alcătuită din norme care prevăd fiecărui cetăţean dreptul şi libertatea
de a alege şi de a fi ales în organele reprezentative.
Această definiţie depăşeşte cadrul Constituţiei, cât şi dezvoltarea acesteia prin
legile electorale. Este şi firesc, Constituţia fiind o lege fundamentală, nu poate
cuprinde toate detaliile relaţiilor sociale, ale operaţiilor electorale ce trebuie
reglementate.
În doctrina (Deaconu, 2012, p. 118) sistemul electoral a fost definit ca fiind “un
instrument esențial pentru alegeri și pentru o guvernare democratică și
reprezentativă”.
Sarcina de lucru 1
Formulează trei argumente în trei paragrafe distincte de câte 5-9 rânduri în
susţinerea ideii că sistemul electoral este o formă de manifestare a
democrației.
2.1.2. Drepturile electorale ale cetăţenilor români

Aşa după cum am mai arătat, drepturile electorale ale cetăţenilor sunt: dreptul
de vot şi dreptul de a fi ales. Drepturile electorale ale cetăţenilor sunt drepturi
fundamentale, prevăzute în Constituţia României în art. 2, 36, 37, 62 (1) şi art.
81 (1) şi art. 121 (1), drepturi prin care cetăţenii exercită puterea politică
potrivit principiilor democraţiei, libertăţii şi asigurării demnităţii umane.
Există, însă o serie de drepturi electorale prevăzute prin legea electorală,
drepturi electorale care sunt fundamentale.
Noi vom examina numai drepturile electorale fundamentale ale cetăţenilor
români, sub acest titlu, urmând ca celelalte drepturi electorale să fie explicate
pe parcursul prezentării operaţiunilor electorale.
a) Dreptul de vot. Este unul din drepturile electorale fundamentale ale
cetăţenilor români.

Prin drept de vot se înţelege: „dreptul recunoscut în condițiile legii cetățenilor

de a-și exprima în mod liber, direct sau indirect opțiunea electorală pentru un
anumit partid politic sau candidat propus de o grupare politică sau pentru un
candidat independent”. (Ionescu, 2008, p. 366)
Exercitarea votului are ca scop alegerea membrilor Parlamentului sau a
Preşedintelui, autorităţilor publice locale, a altor persoane în funcţii publice
eligibile. Constituţia, în art. 36 (1) stabileşte că: „Cetăţenii au drept de vot de
la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv”.
Atributele exerciţiului dreptului de vot, sunt:
- calitatea de cetăţean al României;
- împlinirea vârstei de 18 ani;
- aptitudinea intelectuală, constând în deplinătatea facultăţilor mintale;
- aptitudinea morală, adică persoana să nu fi fost condamnată, prin hotărâre
judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Cerinţa ca persoana să aibă calitatea de cetăţean este firească, deoarece dreptul
de vot este, prin excelenţă, un drept politic, iar drepturi politice au numai
cetăţenii. Vârsta de 18 ani este considerată a fi vârsta la care tânărul are exacta
reprezentare a faptelor şi actelor sale, cu deplin discernământ şi maturitatea
politică necesară exercitării dreptului de vot. Ea este, în sistemul nostru
constituţional, vârsta la care o persoană capătă capacitatea electorală, care este
un aspect al capacităţii de drept constituţional.
Singurele restrângeri, pe deplin justificate, pe care Constituţia le precizează în
legătură cu exerciţiul dreptului de vot, sunt cele cu privire la aptitudinea
intelectuală şi morală a alegătorului. Este firesc ca legea fundamentală să
refuze persoanelor care nu sunt în deplinătatea facultăţilor mintale dreptul de
vot şi persoanelor care sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă,
la pierderea drepturilor electorale [art. 36 (2)].
b) Dreptul de a fi ales
Articolul 37 al Constituţiei, referindu-se la drepturile electorale ale cetăţenilor,
înscrie şi dreptul cetăţenilor, care au împlinit vârsta de 23 de ani, de a fi aleşi în
Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 33 de ani,
pentru a fi aleşi în Senat, şi 35 de ani în funcţia de Preşedinte al României.
În Constituţia revizuită a fost introdus un articol nou şi anume art. 38 cu
următorul cuprins: „În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană,
cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul
European”.
Dreptul de a fi ales, întocmai ca şi dreptul de vot, are un caracter universal şi
egal, deoarece singurele condiţii pe care legea le stabileşte se referă la o vârstă
mai ridicată, condiţie lesne de explicat dacă avem în vedere rolul şi statutul
politico-juridic al deputatului, consilierului sau primarului din organele locale,
şi profesiunea sau ocupaţia legală a candidaţilor.
Pentru a fi aleasă, o persoană trebuie, mai întâi, să aibă drept de vot, adică să
îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 36 din Constituţie, care deja au fost
explicate. În afară de aceasta, art. 37 (1) cere îndeplinirea cumulativă şi a
condiţiilor prevăzute în art. 16 (3). Potrivit acestei prevederi constituţionale,
funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele

care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.
În mod firesc, sunt lipsiți de dreptul de a fi aleși, cei care, potrivit legii, nu pot
face parte din partide politice. Amintim că, nu pot face parte din partide
politice, judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații și
asimilații acestora, membrii Curții de Conturi, personalul militar și civil care își
desfășoară activitatea în structurile forțelor armate, ale celor de apărare ale
ordinii publice și siguranței naționale, precum și alte categorii și persoane
cărora, în mod expres, prin lege, le este interzisă asocierea politică. Dacă una
din aceste persoane ar dori să candideze, ea ar trebui ca, în prealabil, să
demisioneze (sau eventual să iasă la pensie) din funcția datorită căreia nu poate
fi ales.
c) Atributele dreptului de vot. Articolele 62 (2) şi 81 (1) din Constituţie
stabilesc următoarele atribute ale dreptului la vot: universalitatea, egalitatea,
caracterul direct, caracter secret şi liber exprimat.
Reţine Caracterul universal este proclamat prin chiar dispoziţiile legii fundamentale,
atributele în care se precizează că cetăţenii români au dreptul de a alege, dacă au împlinit
dreptului la vârsta de 18 ani (art. 36).
vot!
Această dispoziţie trebuie conjugată cu principiul enunţat în art. 16 (1) al
Constituţiei şi care guvernează întregul sistem al drepturilor fundamentale,
potrivit căruia toţi cetăţenii, fără privilegii şi fără discriminări, sunt egali în faţa
legii şi a autorităţilor publice.
Egalitatea votului exprimă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor fără
deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, religie, sex, opinie sau
apartenenţă politică, avere sau origine socială.
Trebuie să observăm însă, că în cazul scrutinului de listă, unde circumscripţiile
electorale sunt chiar judeţele, această egalitate a votului este în strânsă corelaţie
cu egalitatea judeţelor cât priveşte populaţia acestora.
Votul direct constă în faptul că alegătorii își exprimă direct, nemijlocit,
opțiunea pentru o listă de candidați propuși pentru Camera Deputaților, Senat,
Președintele României, consiliile locale/județene și primari.
Votul indirect. Potrivit prevederilor art. 2 (3) din Legea nr. 393/2004 privind
statutul aleşilor locali, președinții și vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum
şi viceprimarii se aleg prin vot secret indirect de către consiliile judeţene,
respectiv consiliile locale. Trebuie observat că acest atribut al dreptului de vot
indirect este stabilit numai pentru aceste categorii de aleşi în consiliile locale şi
consiliile judeţene.
Votul secret exprimă acea posibilitate a cetăţenilor de a-şi manifesta liber
voinţa cu privire la candidaţii propuşi, fără ca această manifestare să fie
cunoscută de către alte persoane.
Legislaţia electorală asigură secretul votului prin o serie de garanţii, şi anume:
buletinele de vot sunt uniforme, fără semne exterioare distincte, imprimarea lor
fiind asigurată de către birourile electorale, după modelul stabilit de guvern; pe
buletinele de vot sunt imprimate numai menţiunile strict necesare; ultima

pagină a buletinului de vot rămâne nescrisă, fiind rezervată pentru aplicarea

ştampilei de control a biroului electoral al secţiei de votare, ştampila executată
după modelul stabilit de către guvern; existenţa, la secţiile de votare a cabinelor
de vot în care alegătorul intră singur şi votează; alegătorul împătureşte
buletinul de vot, cu pagina albă în afară; alegătorul, personal, introduce
buletinul de vot în urna de vot.
Secretul votului ţine de natura dreptului de vot, titularul având facultatea ca,
faţă de oricare alt drept subiectiv ce îi aparţine, să-şi dezvăluie votul, fără a
afecta validitatea opţiunii exprimate. Desigur, violarea secretului votului de
către un altul constituie infracţiune, pentru că ar fi încălcat un drept subiectiv.
Votul liber exprimat reprezintă posibilitatea cetăţeanului de a participa sau nu
la votare, iar atunci când participă, de a-şi manifesta liber opţiunea pentru o
anumită listă de candidaţi sau pentru un anumit candidat independent.
Această caracteristică corespunde unei opţiuni fundamentale a Constituţiei,
potrivit căreia votul este expresia unui drept, şi nu consecinţa sau modalitatea
realizării funcţiei sociale a electoratului. Alegătorul poate să nu-şi exercite
dreptul, fie prin absenţă, fie introducând în urnă un vot nul. Este greu de stabilit
însă, în asemenea situaţii, dacă introducerea în urnă a unui vot nul reprezintă
neglijenţă sau este urmarea unui act deliberat, voit. În ambele situaţii, însă
neexercitarea corectă a dreptului la vot reprezintă o încălcarea a obligaţiei ce
revine cetăţenilor, deoarece refuzul de a participa la constituirea reprezentanţei
naţionale a ţării, este o abdicare de la o cerinţă fundamentală a democraţiei
noastre constituţionale, şi anume desemnarea de către popor a reprezentanţilor
săi.
Din cele menționate anterior rezultă clar că în țara noastră votul nu este
obligatoriu, indiferent de tipul de alegeri la care ne referim. (Deaconu, 2012, p.
123)
Sarcina de lucru 2
Ca cetăţean, dreptul de vot şi dreptul de a fi ales te vizează şi pe tine.
Încadrează-te în categoriile de eligibilitate conform normelor juridice.
Explică, într-un pasaj distinct, cum te afectează atributele dreptului la
vot, aşa cum stabilite acestea în Constituţie.

2.1.3. Natura juridică a drepturilor electorale ale cetăţenilor

Drepturile electorale ale cetăţenilor sunt drepturi fundamentale prevăzute de
Constituţia României. Asemenea tuturor celorlalte drepturi fundamentale,
drepturile electorale sunt drepturi subiective, adică sunt posibilităţile garantate
de lege titularilor lor de a-şi valorifica un interes personal direct printr-o
conduită determinată sau prin impunerea unei asemenea conduite celorlalţi
subiecţi de drept, recurgând, la nevoie, la forţa de constrângere a statului.
Drepturile electorale ale cetăţenilor conferă titularilor lor posibilitatea de a
participa la alegerile de deputaţi, senatori şi Preşedinte al României, sau, după
caz, la alegerile de consilieri sau primari, precum şi posibilitatea de a fi aleşi în
aceste organe sau funcţii reprezentative.
De exemplu, orice cetăţean, dacă a împlinit vârsta de 18 ani şi nu se găseşte în
una din situaţiile prevăzute de lege care să-l împiedice să-şi exercite dreptul de
vot, are posibilitatea să voteze. Dacă organele obligate prin lege să alcătuiască
liste de alegători, omit înscrierea persoanei în aceste liste, aceasta are
posibilitatea să se adreseze inclusiv instanţei judecătoreşti pentru a obţine o
hotărâre prin care să se dispună înscrierea în listele de alegători. O asemenea
posibilitate nu este menţionată în privinţa dreptului de a fi ales. Aceasta se
justifică prin aceea că exerciţiul unui drept subiectiv şi prin urmare şi a
drepturilor electorale, nu poate fi condiţionat de recunoaşterea prin lege a
posibilităţii de a recurge la forţa de constrângere a statului.
Concepţia cu privire la considerarea drepturilor electorale ca drepturi
subiective este astăzi unanim acceptată în literatura noastră de specialitate,
deoarece drepturile electorale fac parte din drepturile fundamentale.
În concluzie, drepturile electorale ale cetăţenilor României sunt drepturi
subiective, care fac parte din conţinutul raportului dintre stat, ca reprezentant
juridic al societăţii şi cetăţean, membru al acestei societăţi.
2.1.4. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor

Stabilirea datei alegerilor
Este operațiunea cu care debutează organizarea și desfășurarea alegerilor.
(Muraru & Tănăsescu, 2013, p.110) Potrivit art. 63 (2) din Constituţie,
alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3
luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Data
alegerilor se stabileşte şi se aduce la cunoştinţă publică de către Guvern cu cel
puţin 90 de zile înainte de ziua votării. Pentru autorităţile administraţiei publice
locale, stabilirea datei alegerilor se face tot prin hotărâre a Guvernului, dar cu
cel puţin 75 de zile înaintea votării. Stabilirea datei alegerilor se face ţinând
seama de conţinutul şi succesiunea operaţiunilor electorale. Alegerile au loc
într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
Stabilirea numărului, delimitarea şi numerotarea circumscripţiilor electorale

Circumscripția electorală constituie cadrul organizatoric teritorial în care se
desfășoară operațiile de alegere a deputaților, senatorilor, șefului de stat,
consiliilor locale, consiliilor județene și primarilor. Ea cuprinde numărul de

locuitori, identificați după un anumit criteriu, de regulă după domiciliu, care au
dreptul să fie reprezentați într-unul din organele pentru care se fac alegeri.
Rezultă deci că circumscripțiile electorale diferă, după cum este vorba de
alegerea deputaților, senatorilor, șefului de stat, a consiliilor locale sau
județene și primarilor. Mărimea circumscripției electorale depinde de sistemul
tehnic pe care îl promovează o lege electorală sau alta, pentru desemnarea
celor care urmează a fi aleși (consilieri locali, consilieri județeni, primari,
deputați, senatori), adică de scrutin.
Conform art. 1 (3) din Legea nr. 115/2015, consiliile locale şi consiliile
judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă,
potrivit principiului reprezentării proporţionale, în timp ce primarii comunelor,
oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al
municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin
uninominal [art. 1 (4)]. La alineatul (5) se face precizarea că preşedinţii şi
vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot
indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.
În același articol 1al legii se arată că prevederile privitoare la consiliile locale şi
la primari, precum şi cele privitoare la circumscripţiile electorale comunale,
orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului Bucureşti se aplică în mod
corespunzător şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului
general al municipiului Bucureşti, precum şi circumscripţiei electorale
a municipiului Bucureşti, dacă nu se dispune altfel. Prin urmare, trebuie reţinut
că potrivit Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale – consilii locale, consilii judeţene şi primari –, fiecare comună,
oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului
constituie o circumscripţie electorală. Deci delimitarea circumscripţiei
electorale o constituie unitatea administrativ-teritorială.
Pentru organizarea alegerilor parlamentare se constituie circumscripții
electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul
București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau
reședința în afara țării. Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43.
(art.4 din Legea 208/2015)
Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor
stabileşte chiar ea atât norma de reprezentare3 (un deputat la 73.000 locuitori şi
un senator la 168.000 locuitori), numerotarea circumscripţiilor electorale, cât şi
numărul de deputaţi şi de senatori ce urmează să fie aleşi în fiecare
circumscripţie electorală. (anexa nr. 1 a Legii 208/2015)
Potrivit art. 5 (5) din Legea 208/2015 numărul de mandate pentru Senat,
respectiv pentru Camera Deputaților se determină prin raportarea numărului de
locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare
menționate anterior, la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de
deputat, pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca
numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic
de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.
3
Prin norma de reprezentare se înţelege numărul de cetăţeni ce urmează a fi reprezentaţi în Parlament sau consiliile locale.
Scrutinul
Prin scrutin se înţelege modalitatea în care alegătorii desemnează pe candidaţi
sau, altfel spus, modul de alegere a deputaţilor/senatorilor, potrivit căruia se
votează fie câte un singur deputat/senator, fie mai mulţi deputaţi/senatori dintre
candidaţii menţionaţi în buletinul de vot. În sistemul nostru electoral, scrutinul
este de listă şi uninominal (Președinte, primari).
Scrutinul de listă reprezintă desemnarea, în aceeaşi circumscripţie electorală, a
mai multor deputaţi/senatori. În cazul scrutinului de listă, alegătorii votează nu
un singur candidat, ci o listă de candidaţi, alegătorii neputând modifica
cuprinsul listei, ci numai să-şi dea votul pentru una sau alta din liste.
În condiţiile existenţei mai multor partide, cum este în prezent în ţara noastră,
scrutinul de listă este cel mai democratic, întrucât dă posibilitatea reprezentării
proporţionale, adică a proclamării din fiecare listă a unui număr de voturi
primite4. Dar scrutinul de listă poate funcţiona şi într-un sistem majoritar.5
Scrutinul de listă este cunoscut de majoritatea statelor dezvoltate, căruia i-au
fost aduse modificări potrivit cărora, în circumscripţia în care o listă a obţinut
majoritatea absolută, ea obţine toate mandatele, anulându-se astfel,
reprezentarea proporţională. Un asemenea sistem ni l-a oferit Franţa, cu prilejul
alegerilor din 1951, la care a renunţat însă, în 1958, când acest sistem a fost
înlocuit prin scrutinul uninominal cu două tururi de scrutin. Potrivit acestui
sistem, la primul tur de scrutin este necesară majoritatea absolută din numărul
voturilor, dar nu mai puţin de un sfert din numărul votanţilor, pe când, la cel de
al doilea tur de scrutin, există posibilitatea asocierii mai multor partide care să
propună un singur candidat.
Potrivit Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot
exprimat pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării
proporţionale. Dispozițiile Legii nr. 208/2015 prevăd că și senatorii și deputații
se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
Scrutinul uninominal reprezintă dreptul pe care îl are un alegător de a vota o

singură persoană, înscrisă pe un buletin de vot şi care înţelege să candideze
pentru un loc de deputat sau senator dintr-o circumscripţie electorală.
4
În cadrul scrutinului de listă, repartizarea mandatelor se poate face după sistemul majoritar sau proporţional. Potrivit
sistemului majoritar, lista care obţine majoritatea absolută a voturilor este aleasă în întregime. În sistemul proporţional,
repartizarea se face prin mai multe metode: a) Metoda coeficientului electoral, care constă în împărţirea numărului de voturi
la numărul locurilor de deputaţi. Rezultatul este coeficientul electoral. O listă va obţine atâtea locuri de deputat de câte ori
intră coeficientul electoral în numărul voturilor obţinute; b) Metoda numărului uniform se face pe baza unui număr uniform
pe întreaga ţară, cunoscut dinainte, conform căruia se obţine un loc de deputat. În cazul acestei metode, nu se ştie dinainte de
câte ori intră coeficientul în numărul voturilor obţinute.
5
Scrutinul de listă poate fi întrebuinţat cu panaşaj. În sistemul panaşajului, alegătorul are dreptul să-şi alcătuiască buletinul
de vot aşa cum crede de cuviinţă, adică să înscrie atâtea nume câţi candidaţi sunt. El poate vota o listă în întregime; el poate
alege anumite nume dintr-o listă, fără a le completa cu altele; el poate alcătui o listă nouă, cu nume împrumutate de la diferite
liste. În acest caz, scrutinul de listă nu se deosebeşte de scrutinul uninominal. Scrutinul de listă cu panaşaj a fost întrebuinţat
şi la noi sub regimul legii electorale din 1918. Scrutinul de listă fără panaşaj, înseamnă acel scrutin în care alegătorul este
obligat să voteze o listă întreagă de candidaţi, neputând aduce nici o modificare acelei liste. Acest sistem a fost adoptat de
legea electorală din ţara noastră în anul 1926.
Scrutinul uninominal este practicat în ţara noastră la alegerea Președintelui

României, precum și la alegerea primarilor oraşelor şi comunelor. Sistemul
scrutinului uninominal împarte ţara, din punct de vedere electoral, în
circumscripţii mici. Cu sistemul scrutinului uninominal, fiecare alegător nu
poate vota decât un singur candidat. Scrutinul uninominal exclude ideea
reprezentării minorităţii. El este scrutinul de bază al sistemelor majoritare.
(Negulescu & Alexianu, 1942, p. 482)
Avantajele şi dezavantajele acestor sisteme

Scrutinul de listă este preferat pentru considerentul că acesta înlătură
posibilitatea de corupţie electorală şi de presiune guvernamentală. Scrutinul de
listă favorizează, într-un sistem de reprezentare proporţională, reprezentarea
minorităţilor, dând astfel posibilitatea de reprezentare cât mai exactă a tuturor
curentelor sociale. Scrutinul de listă corectează eroarea scrutinului uninominal
de a reprezenta prea mult interesele locale, în detrimentul intereselor generale.
Împotriva scrutinului de listă se ridică, însă, obiecţiuni constând în aceea că i se
tăgăduieşte meritul de a fi înlăturat corupţia electorală şi presiunea
guvernamentală; dimpotrivă, se susţine că le-a agravat. De asemenea, i se
reproşează scrutinului de listă că, datorită numărului mai mare de candidaţi, se
măresc şi mijloacele de corupţie. Cea mai serioasă critică ce se aduce
scrutinului de listă, constă în aceea că favorizează crearea grupărilor politice, a
partidelor politice, care pun stăpânire pe întreaga viaţă politică. Alegătorul este
obligat să voteze persoanele care îi sunt impuse de conducerea partidului; el nu
are posibilitatea să aleagă ci, aşa cum am arătat mai înainte, să-şi dea votul
pentru una sau alta din liste. Alături de personalităţi remarcabile, alegătorul
este obligat să voteze şi persoane care nu au niciun drept la încrederea sa. Cu
sistemul de listă, nimeni nu poate candida, dacă nu face parte dintr-un partid
politic.
Scrutinul uninominal are avantajul că cetăţenii dintr-o circumscripţie mai mică,
ar cunoaşte mai bine pe candidaţi şi că votul se dă în cunoştinţă de cauză,
propaganda electorală şi cheltuielile ce necesită o asemenea propagandă ar fi
foarte reduse; s-ar da posibilitatea personalităţilor care nu sunt înregimentate
politic, să poată fi alese. Dar şi scrutinului uninominal i se reproşează că poate
corupe uşor masa mică de alegători.
Secţiile de votare
Secţia de votare este o noţiune fundamentală a oricărei legi electorale, noţiune
prin care se evocă delimitarea teritorială în funcţie de numărul locuitorilor şi,
respectiv, locul unde fiecare alegător îşi exercită efectiv dreptul de vot. Prin
urmare, în fiecare circumscripţie electorală se organizează mai multe secţii de
votare, adică mai multe locuri unde cetăţenii cu drept de vot urmează să-şi
exercite acest drept.
Potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului
şi a Camerei Deputaţilor, secțiile de votare din țară trebuie să îndeplinească
următoarele criterii:
a) secțiile de votare nu pot depăși limitele unităților administrativ-teritoriale;

b) aceeași adresă a unui alegător nu poate fi arondată la mai multe secții de

votare;
c) numărul de alegători arondați unei secții de votare nu poate depăși cifra de
2.000;
d) numărul de alegători arondați unei secții de votare nu poate fi mai mic de
50;
e) distanța dintre sediul secției de votare și domiciliul/reședința alegătorului să
nu depășească, de regulă, 3 kilometri;
f) aria teritorială a secției de votare trebuie să fie, de regulă, compactă.
Articolul 23 (1) din lege, prevede că, pe lângă misiunile diplomatice și oficiile
consulare, secțiile consulare, dacă acestea funcționează în locații diferite și
institutele culturale din străinătate se organizează secții de votare pentru
alegătorii care au domiciliul sau reședința în afara țării. Alegătorii care au
domiciliul într-un alt stat decât România, îşi exercită dreptul de vot la una din
secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul. În afara secțiilor de
votare menționate anterior pot fi organizate, cu acordul autorităților din țara
respectivă, secții de votare și în alte locații decât cele în care își au sediul
misiunile diplomatice sau oficiile consulare (alin. 2).
Registrul secțiilor de votare din țară este administrat de Autoritatea Electorală
Permanentă. Acest registru reprezintă o bază de date centralizată privind
delimitarea, numerotarea, sediile și dotarea secțiilor de votare și este public.
Autoritatea Electorală Permanentă est care care aduce la cunoștință publică
Registrul secțiilor de votare din țară, pe baza evidențelor deținute.
Delimitarea secțiilor de votare din țară și stabilirea sediilor acestora se
actualizează de către primari, prin dispoziție, numai cu avizul conform al
Autorității Electorale Permanente. Numerotarea secțiilor de votare din țară se
actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă la nivelul fiecărui
județ, respectiv al municipiului București, începând cu localitatea reședință de
județ și continuând cu cele din municipii, orașe și comune, în ordinea
alfabetică a acestora. În municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale,
numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de
lege. (art.20)
Primarii aduc la cunoștință publică, cu ajutorul prefecților, până cel mai târziu
cu 30 de zile înaintea datei votării, delimitarea și numerotarea fiecărei secții de
votare din țară, precum și sediile acestora.
Sarcina de lucru 3
Identifică şi argumentează 3 avantaje şi dezavantaje ale scrutinului de listă

şi ale celui uninominal (în două paragrafe disctincte).

2.2. Registrul electoral și listele electorale

2.2.1. Registrul electoral
Potrivit legii (art.24 din Legea 208/2015), registrul electoral reprezintă o bază
de date centralizată de înregistrare și actualizare a datelor de identificare
a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea
acestora la secțiile de votare. El funcționează în vederea asigurării următoarelor
obiective: înregistrarea și actualizarea datelor de identificare a cetățenilor
români cu drept de vot; realizarea comunicărilor prevăzute de lege privind
datele de identificare a alegătorilor și arondarea acestora la secțiile de votare;
arondarea cetățenilor români cu drept de vot la secțiile de votare; realizarea
listelor electorale permanente; realizarea comunicărilor prevăzute de lege
privind actualizarea listelor electorale permanente.
Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru
cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară, iar pentru cei cu domiciliul
sau reședința în străinătate, pe state și localități. Indiferent dacă are domiciliul în
țară sau străinătate fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură
dată, fiind arondat la o singură secție de votare.
Autoritatea Electorală Permanentă este cea care înscrie, din oficiu, în Registrul
electoral toți cetățenii români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani
până în ziua alegerilor inclusiv. După dobândirea cetățeniei române, persoanele
care au 18 ani împliniți sunt înscrise de asemenea în Registrul electoral.
În caz de deces, de pierdere a cetățeniei române, de interzicere a exercitării
dreptului de a alege sau de punere sub interdicție se va opera radierea
alegătorului din Registrul electoral.
În conformitate cu art. 42 până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei
alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate
să adreseze primarului unității administrativ- teritoriale de reședință, prin poștă
sau personal, o cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele
și adresa de domiciliu, pentru înscrierea sa cu adresa de reședință în Registrul
electoral pentru scrutinul respectiv, însoțită de o copie a actului de identitate și
o copie a dovezii de reședință. Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au
loc alegeri parlamentare la termen și până la data expirării a 48 de ore de la data
începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în țară și cu reședința în
străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul
electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri
scrise, datate și semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric
personal, însoțită de o copie a actului de identitate și o copie a documentului
care dovedește reședința, eliberat de autoritățile străine, sau a pașaportului, cu
menționarea statului de domiciliu, transmise prin poștă ori depuse la misiunea
diplomatică sau oficiul consular.
Alegătorii înscriși în Registrul electoral cu domiciliul în țară și cu reședința în
străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate care și-au schimbat
domiciliul sau reședința în străinătate după împlinirea termenului menționat
anterior, votează numai la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile
diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din
străinătate ale României.

2.2.2. Listele electorale

Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul
electoral. Acestea sunt permanente și suplimentare.(art. 48) Listele electorale
permanente prezintă avantaje reale faţă de listele electorale care se întocmeau
pentru fiecare alegere; asigură o evidenţă clară, exactă, uşor de controlat; evită
înscrierea în mai multe liste electorale; permit urmărirea dinamicii numărului
alegătorilor. De asemenea, listele electorale permanente înlătură posibilitatea
de fraudă, prin votări multiple de către aceleaşi persoane. Aceste liste se
întocmesc pe localităţi şi cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, care domiciliază
în localitatea pentru care au fost întocmite.
Listele electorale permanente cuprinzând alegătorii cu domiciliul sau reședința
în România se tipăresc de către primari, în două exemplare, până cel mai târziu
cu 3 zile înaintea datei alegerilor, și pentru o identificare precisă a fiecărui
alegător, listele electorale cuprind rubrici speciale, în care se înscriu numele şi
prenumele alegătorului, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau adresa
de reşedinţă, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripției
electorale și numărul secției de votare.
Listele electorale permanente cuprinzând alegătorii cu domiciliul sau reședința
în România se semnează de primar și de secretarul unității administrativ-
teritoriale. Un exemplar se păstrează de către secretarul unității administrativ-
teritoriale, iar un exemplar se predă birourilor electorale ale secțiilor de votare.
Listele electorale permanente din străinătate se semnează de către
împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente. (art.49)
Deşi regula o constituie listele electorale permanente, în practică pot exista
situaţii când unii cetăţeni, în ziua alegerilor, nu pot să voteze în localitatea de
domiciliu. Aceşti cetăţeni nu pot fi privaţi de dreptul de vot şi, de aceea, legea
electorală permite să voteze în localitatea unde se află în ziua alegerilor.
În art. 51, legea prevede că evidenţa cetăţenilor care îşi exercită dreptul de vot
în alte localităţi, decât cele de domiciliu, se realizează pe listele electorale
suplimentare. Ele se întocmesc de către biroul electoral al secţiei de votare, şi
cuprind toate datele de identificare ale alegătorului menționate anterior. Listele
electorale suplimentare se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei
de votare unde au fost întocmite. Potrivit alin.2 al aceluiași articol în listele
electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din țară vor fi trecute, de
către președintele biroului electoral al secției de votare, următoarele persoane:
a) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau
reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista
electorală permanentă; b) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au
reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de
înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință; c) persoanele care în ziua
votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își au
domiciliul sau reședința și care fac dovada că au domiciliul sau reședința pe
raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; d)
membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator,
dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se
află secția de votare respectivă; e) persoanele însărcinate cu menținerea ordinii
sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii, dacă au domiciliul sau

reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare

respectivă; f) candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală
respectivă.
Alegătorii au dreptul să verifice dacă sunt înscrişi în listele electorale
permanente şi dacă datele lor personale au fost înregistrate corect. În acest
scop, primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia alegătorilor, spre consultare,
listele electorale permanente şi să organizeze acţiuni de informare şi îndrumare
a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare. În cazul în care alegătorii
constată omisiunea înscrierii sau descoperă erori de înregistrare, se pot adresa
primarului printr-o întâmpinare, prin care îi solicită remedierea greşelilor ori,
după caz, înscrierea celor omişi. Până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei
alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare, primarii sunt obligați
să pună la dispoziția partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale
și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la
alegeri, la cererea și pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral,
cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv
numele, prenumele, data nașterii și domiciliul, precum și secția de votare la
care au fost arondați, pe suport electronic sau hârtie (art.49 alin.4).
2.3. Autoritatea Electorală Permanentă şi birourile electorale

2.3.1. Autoritatea Electorală Permanentă
Autoritatea Electorală Permanentă a fost înfiinţată în scopul asigurării
condiţiilor legislative necesare aplicării întocmai a dispoziţiilor legale
privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum şi a condiţiilor
corespunzătoare pentru buna desfăşurare a operaţiunilor electorale.
Temeiul constituţional al înfiinţării Autorităţii Electorale Permanente este art.
117 (2) şi (3) din Constituţia din 1991, potrivit căruia, în subordinea
Guvernului ori a ministerelor pot fi organizate autorităţi administrative
autonome.
Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor prevede
în art. 100 că Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă
autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală în materie
electorală, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor
și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor
electorale, cu respectarea Constituției, a legii și a standardelor internaționale și
europene în materie.
Autoritatea Electorală Permanentă își desfășoară activitatea cu respectarea

principiilor independenței, imparțialității, legalității, transparenței, eficienței,
profesionalismului, responsabilității, sustenabilității, predictibilității și
legitimității (art.100 alin.2).
În sfera de competenţă a acestei instituţii intră punerea în aplicare a
dispoziţiilor privind alegerile parlamentare, prezidenţiale, locale, precum şi
organizarea referendum-urilor naţionale şi locale. (Ionescu, 2004, p. 85)

Deşi competenţa Autorităţii Electorale Permanente este generală, ea nu se

substituie celorlalte autorităţi publice cărora le revin atribuţii speciale pentru
organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Cu toate acestea, autoritatea este
responsabilă pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind alegerile şi
consultările electorale naţionale şi locale.
Textul art. 119 defineşte termenul de „perioadă electorală” ca fiind intervalul
de timp care începe la data aducerii la cunoştinţa publică a zilei alegerilor
(hotărârea Guvernului privind stabilirea datei alegerilor) şi se încheie o dată cu
comunicarea oficială a rezultatului scrutinului (publicarea în Monitorul Oficial
al României).
Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte, cu rang de
ministru, ajutat de 2 vicepreşedinţi, cu rang de secretar de stat. Preşedintele
este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi
Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu
prerogative şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. În ceea ce
priveşte numirea celor doi vicepreşedinţi, legea prevede că unul este numit de
Preşedintele României, iar celălalt de primul-ministru. Atât preşedintele, cât şi
vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic. Mandatul preşedintelui
şi mandatele vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente sunt de câte 8
ani şi pot fi reînnoite o singură dată.
Organizarea și funcționarea aparatului propriu al Autorității Electorale
Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și
structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare și
funcționare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două
Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorității Electorale Permanente.
Este important de reţinut faptul că personalul Autorităţii Electorale Permanente
are acelaşi statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale
Parlamentului.
Consultă Articolul 103 din Legea nr. 208/2015 reglementează principalele atribuţii ale
bibliografia Autorităţii Electorale Permanente în asigurarea aplicării unitare a legislaţiei
minimală şi electorale. Una din principalele atribuţii ale Autorităţii Electorale Permanente
memorizează toate constă în elaborarea proiectelor de lege pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea
atribuţiile sistemului electoral românesc. O altă atribuţie este aceea de a prezenta
Autorităţii Parlamentului, anual, un raport asupra activităţii sale [art. 103 (2)]. Şi, în
Electorale sfârşit, trebuie subliniat faptul că Autoritatea Electorală Permanentă, în
Permanente! îndeplinirea atribuţiilor sale, adoptă decizii, hotărâri şi instrucţiuni, care se
semnează de preşedinte şi se contrasemnează de vicepreşedinţi. Hotărârile și
instrucțiunile Autorităţii Electorale Permanente care au caracter normativ se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru
toate organismele şi autorităţile cu atribuţii electorale [art. 104 (2)].
2.3.2. Birourile electorale

Democratismul unei societăţi se manifestă cu toată puterea îndeosebi în
organizarea şi desfăşurarea alegerilor. În conformitate cu prevederile art. 7 (1)
din Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor,
pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale, se înfiinţează Biroul
Electoral Central; birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al

municipiului Bucureşti, oficii electorale de sector, în cazul municipiului
Bucureşti şi un birou electoral de circumscripţie externă pentru cetăţenii
români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor României, precum şi
birouri electorale ale secţiilor de votare.
Trebuie observat că birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu
drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţii, rudele şi afinii acestora până la gradul
al doilea inclusiv, nu pot fi membri ai birourilor electorale. Membrii acestor
birouri sunt, de regulă, judecători sau jurişti şi reprezentanţi ai partidelor şi
formaţiunilor politice. În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale,
toţi membrii din compunerea acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea
de stat [art. 7 (3)].
Biroul Electoral Central
Compunerea Biroului Electoral Central a fost modificată prin noua lege
electorală, astfel, acesta este format din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație
și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și
din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor
electorale, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul
parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, în şedinţă publică,
5 judecători ai acesteia, în cea de a 3 zi de la stabilirea datei alegerilor, prin
tragere la sorţi. Cei 5 judecători desemnaţi, în termen de 24 de ore de la
învestire, aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral
Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea
preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele
şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al
partidelor politice parlamentare și organizațiilor cetățenilor aparținând
minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale
Parlamentului, precum şi cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al
minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Ceilalţi reprezentanţi ai
partidelor neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale, sunt
desemnaţi în Biroul Electoral Central, în ordinea descrescătoare a numărului de
candidaturi rămase definitive din circumscripțiile electorale (art.11).
Atribuţiile Biroului Electoral Central (art.12) sunt numeroase, printre acestea
fiind următoarele: urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri
pe întregul teritoriu al ţării şi asigură interpretarea şi aplicarea uniformă a
acestora; asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei
cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri şi
comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după
constituirea acestora; rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi
contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripţie;
contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul
electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se
referă, sub sancţiunile prevăzute de lege; transmite Autorităţii Electorale

Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al

României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii albe a alegerilor.
Biroul electoral de circumscripţie
Articolul 13 (1) din Legea nr. 208/2015 reglementează constituirea birourilor
electorale de circumscripţie şi modul de desemnare a membrilor acestora. Dat
fiind faptul că rolul birourilor electorale, indiferent de nivelul la care se
organizează, este de aceeaşi natură, este firesc ca şi procedura de desemnare a
membrilor birourilor electorale de circumscripţie să fie asemănătoare celei
pentru numirea membrilor Biroului Electoral Central.
Sfera de atribuţii a birourilor electorale de circumscripţie fiind mai îngustă,
numărul membrilor acestora este mai mic, şi anume: 3 judecători, un
reprezentant al Autorității Electorale Permanente şi cel mult 9 reprezentanţi ai
partidelor şi alianţelor politice sau electorale, precum şi ai organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au depus liste de candidaţi
pentru alegeri. Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen
de 21 de zile de la începerea perioadei electorale, de către preşedintele
tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului
judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti pentru Circumscripţia Electorală
Bucureşti şi pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau
reședința în afara ţării. În termen de 24 de ore cei 3 judecători aleg prin vot
secret președintele biroului electoral de circumscripție și locțiitorul acestuia.
După desemnarea judecătorilor și stabilirea președintelui, biroul electoral de
circumscripţie poate să-şi exercite toate atribuţiile ce i-au fost conferite de lege,
urmând să fie completat cu reprezentantul Autorității Electorale Permanente,
cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale și
ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la
alegeri. În două zile de la data constituirii birourilor electorale de
circumscripție, partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din
Camerele Parlamentului trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de
circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din
acestea [art. 13 (5)].
Articolul 14 (1) din Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi a Camerei
Deputaţilor, stabileşte atribuţiile birourilor electorale de circumscripţie în raza
cărora funcţionează secţii de votare. Cele mai importante atribuţii ale birourilor
electorale, sunt următoarele: veghează la organizarea din timp a secțiilor de
votare, urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale
privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu
responsabilități în materie electorală din cadrul circumscripției; înregistrează
candidaturile depuse şi constată rămânerea definitivă a acestora; rezolvă
întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la
operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare sau, după caz, oficiilor
electorale, din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează;
contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul
electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se
referă; distribuie, cu ajutorul primarilor, birourilor electorale ale secţiilor de
votare buletinele de vot, ştampila de control, ştampilele cu menţiunea „Votat”,
formularele pentru încheierea proceselor- verbale, precum și celelalte materiale

necesare procesului electoral; Biroul Electoral de Circumscripţie al
Municipiului Bucureşti, distribuie aceste materiale oficiilor electorale; Biroul
electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința
în afara țării distribuie aceste materiale birourilor electorale ale secțiilor de
votare din străinătate, cu sprijinul logistic al Ministerului Afacerilor Externe;
comunică Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul
alegerilor la nivelul circumscripției electorale în care funcționează; constată
rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală şi eliberează deputaţilor
sau, după caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii.
Pentru sectoarele municipiului Bucureşti, Legea 208/2015 pentru alegerea
Senatului şi a Camerei Deputaţilor prevede organizarea oficiilor electorale cu
rol de birou electoral. Organizarea acestor oficii electorale, însărcinate cu
organizarea alegerilor, se justifică dacă avem în vedere întinderea mare a
sectoarelor municipiului Bucureşti şi, de asemenea, numărul mare al
locuitorilor acestora. Oficiile electorale sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un
locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente şi din
cel mult 7 membri, reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice,
alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale care participă la alegeri în municipiul Bucureşti. (Ionescu, 2006, p.
107)
Preşedintele şi locţiitorul acestuia din cadrul oficiului electoral sunt magistraţi
desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti cu 20 zile înainte de data
alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei
sectorului.
Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, au atribuţii
asemănătoare birourilor secţiilor de votare. Trebuie menţionat însă că unele
atribuţii ale oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sunt
asemănătoare şi atribuţiilor conferite birourilor electorale de circumscripţie,
ceea ce situează aceste oficii pe poziţia unor organisme intermediare între
birourile de circumscripţie şi birourile secţiilor de votare. În fiecare sector al
municipiului Bucureşti se organizează secţii de votare, care vor conlucra cu
oficiile înfiinţate pentru fiecare sector al municipiului. Oficiile electorale:
primesc buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea
„Votat” și formularele pentru încheierea proceselor-verbale din partea Biroului
Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti şi le distribuie, împreună
cu primarii de sector, birourilor electorale ale secţiilor de votare din sector;
totalizează rezultatul alegerilor, conform proceselor-verbale primite de la
birourile electorale ale secțiilor de votare din subordine, și transmit rezultatele
către Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București; rezolvă
întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la
operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare de pe teritoriul
sectorului la nivelul căruia funcționează; înaintează biroului electoral de
circumscripție căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul
alegerilor de pe raza sectorului respectiv [art.14 (3)].

Birourile electorale ale secţiilor de votare

Potrivit art. 15 (1) din Legea nr. 208/2015, birourile electorale ale secţiilor de
votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 7
membri. Întrucât birourile electorale ale secţiilor de votare sunt organismele
funcţionale direct implicate în desfăşurarea votării şi care se confruntă adeseori
cu aplicarea dispoziţiilor legale electorale, preşedintele şi locţiitorul său sunt,
de regulă, magistraţi sau alţi jurişti. Președintele biroului electoral al secției de
votare și locțiitorul acestuia sunt desemnați de către Autoritatea Electorală
Permanentă, în ședință publică, prin tragere la sorți, cu 15 zile înaintea datei
alegerilor, pe funcții, dintre persoanele înscrise în corpul experților electorali.
Au prioritate absolvenții de studii universitare de licență în domeniul științelor
juridice și apoi absolvenții de studii universitare de licență.
Pentru a fi admisă în corpul experților electorali, prin decizie a Autorității
Electorale Permanente, persoana trebuie să îndeplinească următoarele condiții
[art.16 (1)] : a) are cetățenia română; b) cunoaște limba română, scris și vorbit;
c) are drept de vot; d) are o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii
funcției; e) nu face parte dintr-un partid politic; f) a absolvit studii universitare
de licență în domeniul științelor juridice sau în alte domenii;g) nu este urmărită
penal, trimisă în judecată penală sau condamnată penal.
Articolul 18 din Legea nr. 208/2015, stabileşte atribuţiile birourilor electorale
ale secţiilor de votare, rolul principal al acestora fiind acela de a asigura buna
desfăşurare a operaţiunilor de votare în ziua alegerilor.
Prima atribuţie a birourilor secţiilor de votare constă în primirea documentelor

necesare operaţiunilor de vot, şi anume: copii de pe listele electorale
permanente – care cuprind alegătorii din secţia de votare, buletinele de vot
pentru alegătorii care urmează să voteze la secţia de votare, ştampila de
control, ştampila cu menţiunea ”Votat”, formularele pentru încheierea
proceselor-verbale și alte materiale necesare desfășurării procesului electoral.
O altă atribuţie a birourilor secţiilor de votare este de conducere a operaţiunilor
de votare şi de asigurare a măsurilor de ordine în localul secţiei de votare şi în
jurul acestuia.
Ca autoritate de contencios electoral, birourile secţiilor de votare soluţionează
întâmpinările făcute cu privire la propria activitate. (Ionescu, 2006, p. 113)
Una din atribuțiile cele mai importante prevede că biroul secției de votare
înaintează către birourilor electorale de circumscripție sau oficiului electoral de
sector procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot
întrebuințate și necontestate, buletinele de vot nule și pe cele contestate,
împreună cu contestațiile depuse și materialele la care acestea se referă, precum
și listele electorale utilizate în cadrul secției de votare, îndosariate pe tipuri de
liste.
Reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale în
birourile electorale, nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor
prevăzute de legea electorală. O asemenea măsură luată de legiuitor are drept
scop asigurarea organizării şi desfăşurării corecte a alegerilor. Legea stabileşte
situaţiile în care reprezentanţii partidelor şi alianţelor politice în birourile
electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea
biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces,
îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua alegerilor.
Modul de formare şi componenţa birourilor şi oficiilor electorale pot fi
contestate de către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale
care participă la alegeri şi candidaţii independenţi în cel mult 48 de ore de la
expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestora.
Contestaţiile se soluţionează de organismul electoral ierarhic superior celui la
care se referă contestaţia.
În ceea ce priveşte birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate,
acestea se constituie dintr-un președinte și cel mult 8 membri. Birourile
electorale ale secțiilor de votare din străinătate nu pot funcționa cu mai puțin de
3 membri, dintre care unul este președinte. Fac parte din corpul experților
electorali din străinătate personalul misiunilor diplomatice și oficiilor
consulare, institutelor culturale din străinătate, precum și alți cetățeni români cu
drept de vot cu domiciliul sau reședința în străinătate. [art.17 (1) și (3)].
Sarcina de lucru 4
Întocmeşte o schemă în care să reprezinţi gradual într-un grafic atribuţiile
biroului electoral al secției de votare, ale biroului electoral de circumscripţie, ale
Biroului Electoral Central şi ale Autorităţii Electorale Permanente.
2.4. Candidaturile, buletinele de vot şi ștampilele

2.4.1. Propunerea de candidaţi
O importantă operaţiune în procesul de organizare a alegerilor o constituie
desemnarea de candidaţi pentru Parlamentul României. Legea nr. 208/2015,
pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în art. 52, stabileşte că
listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera
Deputaților se depun la birourile electorale de circumscripție, până cel mai
târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor.
Prin noțiunea de candidat se înțelege orice persoană care participă la alegeri
în urma propunerilor înaintate de competitorii electorali sau în nume propriu
(candidat independent) pentru a obține un mandat. (Deaconu, 2012, p. 154)
Propunerile de candidați se fac în 4 exemplare, de către partidele politice,
alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii
acestora, iar în cazul candidaților independenți, pe baza declarației de acceptare

a candidaturii semnate de aceștia. Toți candidații născuți înainte de data de 1

ianuarie 1976 vor da o declarație pe propria răspundere, potrivit legii penale,
privind apartenența sau neapartenența la securitate ca poliție politică.
Potrivit art. 54 partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și
organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care depun la Biroul
Electoral Central o listă de susținători cuprinzând cel puțin 1% din numărul
total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral la nivel național, pot depune
liste de candidați în toate circumscripțiile electorale (același procent și pentru
cei care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de
circumscripție). Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum
1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu adresa de
domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora
să fie mai mic de 1.000 de alegători.
Cât priveşte lista de susţinători, legea prevede că aceasta trebuie să cuprindă
data alegerilor, denumirea partidului politic, alianței politice, alianței electorale
sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale ori numele și
prenumele candidatului independent, după caz, numele și prenumele
susținătorului, codul numeric personal, data nașterii, adresa, seria și numărul
actului de identitate, precum și semnătura susținătorului.
Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de
lege. Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot și cu domiciliul sau
reședința în circumscripția electorală pentru care se propun candidați. Un
alegător poate susține mai multe liste de candidați sau candidați independenți.
Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale
privind exercitarea dreptului de a fi ales, respectarea condițiilor de fond și de
formă ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste
condiții sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale.
Exemplarele originale ale propunerilor de candidatură se păstrează la biroul
electoral de circumscripție, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de
circumscripție prin semnătura președintelui acestuia, cu menționarea datei și
orei, a numărului de înregistrare și prin aplicarea ștampilei, se restituie
depunătorului. Unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează
de către acesta, în termen de 48 de ore de la restituire, la tribunalul în a cărui
rază teritorială se află circumscripția electorală. Pentru circumscripția
electorală pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării înregistrarea
se face la Tribunalul București. [art.58 (2)]
În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi biroul electoral
de circumscripţie are obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică propunerea de
candidatură (afișarea într-un loc vizibil) - pentru ca orice persoană interesată,
cetăţean sau organizaţie politică, să-şi poată exercita, dacă este cazul, dreptul
de a contesta valabilitatea candidaturii.
Admiterea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripție sau de
către Biroul Electoral Central, după caz, se face, în termen de 48 de ore de la
data depunerii, prin decizie, și poate fi contestată de către cetățenii cu drept de
vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile
cetățenilor aparținând minorităților naționale, în termen de cel mult 48 de ore

de la data afișării deciziei de acceptare. Respingerea candidaturilor se face în

termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, și poate fi contestată de
către candidat ori de către competitorii electorali care au propus candidatura
respectivă, în 2 zile de la data afișării deciziei de respingere. [art.59 (1)(2)]
În contestație va trebui menționat: numele și prenumele, adresa și calitatea
contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost
admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestației, data și semnătura
contestatarului. Contestația și cererea de apel se depun la instanța competentă,
sub sancțiunea nulității. Împotriva hotărârii date în contestație se poate face
apel în termen de 48 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară.
Apelul se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, iar hotărârea
pronunțată în apel este definitivă. Trebuie reţinut că oricare ar fi motivele
contestaţiei, aceasta trebuie să se bazeze pe dovezi din care să rezulte faptul că
persoana respectivă nu prezintă garanţii morale, sau este lipsită de drepturi
electorale. Este consecinţa firească a principiului de drept procesual, potrivit
căruia cel care afirmă un fapt, trebuie să-l dovedească, rolul persoanei a cărei
candidatură se contestă, fiind acela de a combate aceste probe sau de a dovedi
netemeinicia lor. Deci, simpla acuzare a cuiva, fără nicio probă, că ar fi suferit
anumite condamnări care îl fac incompatibil cu calitatea de candidat în alegeri,
nu este suficientă şi, mai mult decât atât, aduce atingere atât onoarei şi
reputaţiei unei persoane, cât şi liberului exerciţiu al dreptului acesteia de a fi
aleasă.
În sfârşit, ultima etapă în desemnarea de candidaţi, o constituie rămânerea
definitivă a candidaturilor, fapt ce va fi consemnat într-un proces-verbal de
către biroul electoral de circumscripţie.
2.4.2. Buletinele de vot şi ştampilele de vot

Potrivit art. 61 din Legea pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor,
modelele buletinelor de vot se tipăresc şi ştampilele necesare votării se
realizează cu respectarea modelelor prevăzute în lege. Modelul, dimensiunile și
condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre
a Autorității Electorale Permanente. Stabilirea unui model al buletinelor de vot
este necesară pentru a asigura o uniformitate a acestor buletine, dar şi o măsură
menită să asigure secretul votului.
Buletinul de vot va fi format din una sau mai multe file. Pe paginile interioare
ale buletinului de vot, se vor imprima patrulaterele – în număr suficient pentru
a cuprinde toate candidaturile, în aşa fel încât ultima pagină să rămână albă
pentru aplicarea ştampilei de control.
În patrulaterele fiecărui buletin de vot, se vor imprima listele de candidați și
candidaturile independente, în ordinea rezultată prin tragerea la sorţi efectuată
de către biroul electoral de circumscripţie. Pentru fiecare candidat independent
se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului, în ordinea
înregistrării candidaturilor.
Cum este şi firesc, legea trebuie să cuprindă toate dispoziţiile de ordin tehnic
privind buletinele de vot, având în vedere importanţa acestora, ele fiind
documentele în care se concretizează, grafic, opţiunile alegătorilor. Aceste
dispoziţii, mergând până la detalii, au rolul de a stabili ordinea în care sunt

înscrise toate menţiunile din buletinul de vot, de a permite alegătorilor să
identifice uşor candidaţii pentru care vor vota, de a asigura secretul votului etc.
Legea cuprinde reguli cu privire la menţiunile din patrulaterele imprimate în
interiorul buletinului, cu privire la conţinutul, procedura şi publicitatea
semnelor electorale. Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid,
alianţă politică, alianţă electorală sau organizație a cetățenilor aparținând
minorităților naționale, cu cel puţin 40 de zile înainte de ziua alegerilor. Se pot
stabili semne şi de către coaliţii de partide.
Partidele şi formaţiunile politice care au participat la alegerile anterioare, îşi
păstrează semnele electorale – dacă nu solicită modificarea şi schimbarea lor.
Semnele electorale se comunică de către partidele politice, alianţele politice,
alianţele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților
naționale care participă la alegeri Biroului Electoral Central.
Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului reglementează unele
aspecte importante privind buletinele de vot, precum: uniformitatea grafică a
buletinului de vot din aceeaşi circumscripţie electorală; asigurarea imprimării
buletinelor de vot de birourile electorale de circumscripţie, prin grija
prefecţilor, într-un număr egal cu al alegătorilor înscrişi în liste, cu un plus de
zece la sută (art. 63). Textul de lege reglementează, de asemenea, administrarea
buletinelor de vot, acestea parcurgând drumul de la biroul electoral de
circumscripţie la birourile electorale ale secţiilor de votare, cu cel puţin două
zile înainte de data alegerilor. Predarea şi preluarea se fac pe bază de proces-
verbal.
Pentru ca alegătorii să se obişnuiască cu buletinele de vot, legea prevede
obligaţia afişării unor exemplare, vizate şi anulate de către preşedintele biroului
electoral de circumscripţie, la sediul secţiilor de votare. Conform art. 63 (8) din
lege, la cererea scrisă a partidului politic, alianței politice, alianței electorale,
organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care participă la alegeri
sau a candidaților independenți, biroul electoral de circumscripție va elibera,
pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate și anulate.
Sarcina de lucru 5
Motivează, cu argumente de ordin juridic şi democratic, procedurile de depunere
a candidaturilor şi modalităţilor tehnice prin care se asigură corectitudinea votării
(2 paragrafe a câte 10-15 rânduri fiecare).

2.5. Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor

2.5.1. Campania electorală
Campania electorală reprezintă unul din cele mai importante momente în care
cetăţeanul participă la viaţa publică a societăţii, exprimându-şi – în mod direct
şi neîngrădit – voinţa cu privire la alegerea reprezentanţilor poporului în
conducerea statului. Observând cu atenţie atât dispoziţiile legii electorale cât şi
practica, vom constata două aspecte ale campaniei electorale, în ceea ce
priveşte momentul declanşării şi conţinutul său. Un prim aspect îl constituie
aducerea la cunoştinţa publică a datei alegerilor, moment care declanşează
campania electorală propriu-zisă. Al doilea aspect al campaniei electorale îl
constituie dreptul şi libertăţile fundamentale ale candidaţilor, partidelor
politice, alianţelor politice, alianţelor electorale precum şi cetăţenilor de a-şi
exprima opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări,
utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în
masă.
Exprimarea liberă a opiniilor, în timpul campaniei electorale, trebuie să ţină
seama de mijloacele folosite, care nu pot contraveni ordinii de drept.
Legea (art.64 și 65) stabileşte durata campaniei electorale la 30 de zile, durată
suficientă pentru candidaţi, partide politice, alianţe politice, alianţe electorale
sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă
la alegeri, precum şi pentru cetăţeni să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără
nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul
presei scrise şi audiovizuale. Campania electorală se încheie în ziua de sâmbătă
care precedă data alegerilor, la ora 7,00.
Legiuitorul a creat cadrul general pentru desfăşurarea campaniei electorale,
dar, în acelaşi timp, a prevăzut unele restricţii, astfel este interzisă organizarea
acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din
școli în perioada de desfășurare a cursurilor.
În timpul campaniei electorale, se asigură candidaţilor, în mod
nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se putea întâlni cu alegătorii.
Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, la case de cultură, cămine culturale
şi cinematografe. Legea mai prevede că se pot folosi pentru întâlnirile cu
alegătorii spaţii din şcoli, în afara programului de învăţământ. Partidele,
alianţele politice şi alianţele electorale şi candidaţii independenţi au libertate
deplină să recurgă la diferite manifestări sau acţiuni cu un conţinut electoral, în
cadrul prescris de legea pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.
Legea (art. 66) prevede trei principii de care trebuie să se ţină seama în
campania electorală, şi anume: 1) electoratul să fie informat corect, astfel încât
să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză; 2) partidele politice,
alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi să-şi prezinte platformele,
programele politice şi ofertele electorale; 3) radiodifuzorii publici şi privaţi
sunt obligaţi să asigure ziariştilor toate condiţiile pentru a-şi putea exercita
drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
În timpul campaniei electorale, informaţiile privind sistemul electoral, tehnica
votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile şi
mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele

tipuri de emisiuni:
a) emisiuni informative – în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul
electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor; în acest
scop, durata programată a emisiunii informatice poate fi mărită cu cel mult 15
minute;
b) emisiuni electorale – în care candidaţii îşi pot prezenta programele politice şi
activităţile de campanie electorale;
c) dezbateri electorale – în care candidaţii, jurnaliştii, analiştii şi alţi invitaţi
pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public. (art.67)
Accesul reprezentanţilor şi candidaţilor partidelor politice, alianţelor politice,
alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la aceste tipuri de emisiuni,
este gratuit.
Reglementările stabilite de lege
„au menirea de a împiedeca emisiunile electorale preferenţiale pentru un
anumit partid politic sau pentru un anumit candidat, de a stabili condiţii de
egalitate între partide astfel, încât ele să aibă şanse egale pentru a-şi expune
oferta în cadrul campaniei electorale”. (Ionescu, 2004, p. 137)
Pentru desfăşurarea campaniei electorale, legea (art.68) stabileşte câteva
principii prin intermediul posturilor de televiziune şi radio, după cum urmează:
1) accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi
a candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de
televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este garantat
şi gratuit; 2) actorii electorali au obligația să solicite, cel mai târziu cu 40 de
zile înainte de data alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune și de
televiziune publice și private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora
acordarea timpilor de antenă (solicitările făcute după acest termen nu se iau în
considerare); 3) timpii de antenă se acordă (de către o comisie specială
a Senatului și Camerei Deputaților pentru atribuirea timpilor de antenă – art.12
alin.1 lit.f) după rămânerea definitivă a candidaturilor și trebuie să fie
proporționali cu numărul listelor complete de candidați depuse și se calculează
de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de
Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor
transmise de Biroul Electoral Central. „Partidele neparlamentare nu au
reprezentanţi în această comisie specială, încălcându-se astfel principiul
egalităţii între partidele politice.” (Ionescu, 2004, p. 138).
Legea pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor prevede că posturile
private de televiziune şi de radiodifuziune, care au în cadrul grilei de programe
emisiuni cu caracter electoral, repartizează timpii de antenă partidelor politice,
alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea, precum şi candidaţilor
independenţi. În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii
partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau candidaţii
independenţi aflaţi în competiţie au acces la posturile publice şi private de
radiodifuziune şi televiziune, inclusiv la cele prin cablu, numai la emisiunile şi
dezbaterile electorale, în fiecare din zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri.

Articolul 70 din lege obligă serviciile radiodifuzorilor publici şi privaţi să

reflecte în mod echitabil, echilibrat şi imparţial campania electorală. Emisiunile
şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în
ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa.
Legiuitorul a stabilit şi un “cod deontologic al alegerilor”, a introdus texte care
obligă candidaţii ca în cadrul emisiunilor electorale să nu pună în pericol
ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor, să
nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice,
să probeze acuzaţiile şi să nu incite la ură sau discriminare.
Potrivit legii (art.72), realizatorii şi moderatorii de emisiuni electorale trebuie
să fie imparţiali, să asigure un echilibru necesar desfăşurării emisiunii, să
formuleze clar întrebările, fără a fi tendenţioase sau părtinitoare, să asigure
menținerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale etc. În cazul
prezentării de sondaje de opinie, acestea trebuie însoţite de informaţii precise
care să demonstreze profesionalismul fiecărui ziarist care realizează materiale
cu tentă electorală. Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise
prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.
Legiuitorul a apreciat că durata de 30 de zile a campaniei electorale este
suficientă partidelor să-şi expună programele şi platformele electorale şi
candidaţilor să se confrunte între ei, pe de o parte, iar pe de altă parte, alegătorii
au avut posibilitatea să-şi formeze propria opţiune politică pentru un candidat
sau altul.
După cum se ştie, orice lege prescrie o serie de reguli de conduită, dar nu poate
asigura şi respectarea lor. De aceea, legiuitorul a prevăzut, pentru candidaţii şi
partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin
prezentarea – în cadrul unui program electoral – a unor fapte neadevărate, să
beneficieze de dreptul la replică, precum şi de dreptul la rectificarea
informaţiilor inexacte (Ionescu, 2004, p. 147). În cazul în care dispoziţiile
referitoare la cerinţele impuse de legiuitor realizatorilor de emisiuni electorale
nu se respectă, celor vinovaţi li se aplică sancţiunile prevăzute de Legea
audiovizualului nr. 504/2002.
Pentru buna desfăşurare a propagandei electorale, legea obligă pe primari să
stabilească locuri speciale pentru afişaj electoral, ţinând seama de numărul
partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că
depun liste de candidaţi şi al persoanelor care declară că sunt candidaţi în
alegeri ca independenţi. Locurile de afişaj trebuie să fie situate în pieţe, pe
străzi şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei
pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.
Pentru desfăşurarea unei campanii electorale civilizate, bazată pe principiile şi
normele democraţiei constituţionale, legiuitorul a creat un cadru juridic
corespunzător. În situaţia în care prevederile legale sau ale deontologiei
electorale sunt încălcate, cei interesaţi pot depune plângeri la birourile
electorale de circumscripţie. Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră,
cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri
administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale,
sesizează autorităţile competente. Împotriva soluţiei date de biroul electoral de

circumscripţie, se poate face contestaţie – care se soluţionează de Biroul

Electoral Central, prin hotărâre care este definitivă.
2.5.2. Desfăşurarea votării

Desfăşurarea votării se realizează la sediile secţiilor de votare. Înainte de a
prezenta filmul votării în ziua alegerilor, este necesar să explicăm câteva
aspecte de ordin organizatoric. Astfel, potrivit art. 81 din lege, fiecare secţie de
votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne, ştampile de votare
şi celelalte materiale necesare biroului electoral al secţiei de votare – care se
asigură de către primari. Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere
în care se află biroul preşedintelui. Preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor,
la ora 1800, fiind obligat să ia – de îndată – măsurile necesare pentru a asigura
ordinea şi corectitudinea operaţiilor de votare.
În ziua alegerilor, la ora 600, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare,
în prezenţa celorlalţi membri verifică urnele, existenţa listelor electorale, a
buletinelor de vot şi a ştampilelor, după care închide şi sigilează urnele,
aplicând ştampila de control a secţiei de votare. La desfăşurarea operaţiunilor
de votare, pot participa observatori străini şi observatori naţionali, acreditaţi în
acest scop. Acreditarea observatorilor poate fi contestată la Biroul Electoral
Central.
În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor,
persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-media
române şi străine, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din
zona de votare sau în localul de vot, mai mult decât timpul necesar pentru
votare. Votarea se desfăşoară într-o singură zi. Ea începe la ora 700 şi se
termină la ora 2100. Pentru a evita aglomeraţia, în sala de vot alegătorii sunt
invitaţi în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul își va putea
exercita dreptul de vot prezentând actul de identitate. Se verifică identitatea
alegătorului şi înscrierea sa pe listele de alegători, făcându-se menţiunea pe
listă.
După aceea, alegătorului i se înmânează buletinele de vot, precum şi ştampila
pe baza semnăturii în lista electorală. Alegătorul intră singur în cabina de
votare, votează în cabina închisă apoi îndoaie buletinul de vot și îl introduce în
urnă.
Alegătorul care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme, în
scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoţitor ales de el. Pentru alegătorii
netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, la cererea scrisă a acestora
sau a organelor de conducere ale instituţiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în
care cei netransportabili se află internaţi, preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare, desemnează, din cadrul biroului, un număr de cel puțin doi
membri ai biroului electoral care se deplasează cu o urnă specială şi cu
materialul necesar votării, la locul unde se află alegătorul, pentru a efectua
votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială.

La ora 21,00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea

încheiată și dispune închiderea localului secției de vot.
Sarcina de lucru 6
Argumentează (în două paragrafe distincte de câte 10-15 rânduri fiecare)
modalităţile legale prin care se asigură egalitatea de şanse în timpul campaniei
electorale şi corectitudinea votării în ziua alegerilor.
2.5.3. Stabilirea rezultatelor obţinute în alegeri

a) Constatarea rezultatelor votării la secţiile de votare
După ce preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea
încheiată, se procedează la anularea buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate şi
la deschiderea urnelor, în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a
persoanelor care au dreptul să asiste la votare.
Sunt numărate voturile exprimate pentru lista de candidaţi sau, după caz,
numele şi prenumele candidatului independent. Buletinele care nu poartă
ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel aprobat
sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora,
sunt considerate nule şi nu intră în calculul voturilor exprimate. Buletinele care
nu au aplicată ştampila „VOTAT” sunt voturi albe și nu intră în calculul
voturilor valabil exprimate.
Rezultatul votării pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, se consemnează
în câte un tabel separat și se încheie, în două exemplare originale, câte un
proces-verbal. Acesta va cuprinde: numărul total al alegătorilor prevăzut în
listele electorale existente, numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne,
numărul buletinelor de vot primite, numărul buletinelor de vot neîntrebuințate
și anulate, numărul total al voturilor valabil exprimate, numărul voturilor nule,
numărul voturilor albe, numărul voturilor valabil exprimate obținute de fiecare
competitor electoral [art.93 (2)].
Trebuie reţinut faptul că biroul electoral de circumscripţie centralizează
informaţiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscripţie
electorală, pentru fiecare tip de alegere. Astfel, birourile electorale de
circumscripţie întocmesc, separat pentru Senat și pentru Camera Deputaților,
câte un proces-verbal privind centralizarea voturilor şi constatarea rezultatului
alegerilor, pe competitori electorali (partid politic, alianță politică, alianță
electorală și candidat independent), la nivelul circumscripţiei electorale, pe
care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.
Potrivit prevederilor legale [art. 95 (21)] procesele-verbale întocmite de biroul
electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa
în afara ţării cuprind, pe lângă elementele menționate anterior, următoarele

date:
a) numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale pentru votul prin
corespondenţă;
b) numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă, înscrişi în
listele electorale pentru votul prin corespondenţă;
c) numărul plicurilor exterioare expediate;
d) numărul plicurilor exterioare sau interioare anulate.
Biroul electoral al municipiului Bucureşti întocmeşte un proces-verbal
centralizator, pe competitori electorali, prin însumarea proceselor-verbale
întocmite de oficiile electorale de sector.
b) Stabilirea rezultatelor votării și atribuirea mandatelor pentru Senat și

Camera Deputaţilor
Birourile electorale ale secţiilor de votare predau procesele-verbale, biroului
electoral de circumscripţie care, la rândul său, încheie, separat pentru Camera
Deputaţilor şi pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea
voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă
electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează către Biroul Electoral
Central. Biroul Electoral Central va stabili partidele politice, alianțele politice,
alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat și pentru Camera
Deputaților. Legea electorală defineşte pragul electoral ca fiind numărul minim
necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat
după cum urmează: a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel
național sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4
circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali; b) în cazul
alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al
doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și,
pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent
din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se
putea depăși 10% din aceste voturi. (art.94) Pragul electoral a fost fixat încă de
la alegerile din 1996 la 5%.
După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele
politice, alianţele politice, alianţele electorale și organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul
electoral, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea de mandate
în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, precum şi candidaţii
independenţi.
În viziunea unei cât mai depline egalităţi, trebuie observat că Constituţia
(art.62) nu face nici o diferenţiere între modul în care urmează a fi aleasă
Camera Deputaţilor şi modul în care urmează să fie ales Senatul.
Potrivit art. 94 (6) atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se face în
două etape: la nivelul fiecărei circumscripții electorale și la nivel național.

Astfel, la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat

pentru Senat și pentru Camera Deputaților, coeficientul electoral al
circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate
pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice,
alianţelor electorale și ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților
naționale ce întrunesc pragul electoral şi pentru candidaţii independenţi la
numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea
circumscripţie. Listele de candidaţi vor primi atâtea mandate de câte ori
coeficientul electoral al circumscripției electorale se cuprinde în numărul
voturilor valabil exprimate pentru ele. Atribuirea mandatelor se face (numai
partidelor, formaţiunilor politice şi coaliţiilor care au obţinut procentul de 5%)
de biroul electoral de circumscripție, în ordinea înscrierii candidaților pe listă.
În ceea ce priveşte candidatul independent, el participă la repartizarea
mandatelor numai în prima etapă, și va obţine mandatul dacă va avea un număr
de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral.
În cea de a doua etapă, se distribuie mandatele rămase şi voturile neutilizate.
Prin voturi neutilizate, se înţelege acele voturi exprimate pentru o listă, care au
rămas după atribuirea mandatelor de biroul electoral de circumscripție, precum
şi cele inferioare coeficientului electoral. Aceste voturi, precum şi mandatele se
comunică Biroului Electoral Central, care însumează, pe întreaga ţară, separat
pentru Camera Deputaţilor şi separat pentru Senat, voturile neutilizate sau cele
inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din toate circumscripţiile
electorale, pentru fiecare partid, alianţă politică, alianţă electorală sau
organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au atins pragul
electoral. Ulterior Biroul Electoral Central le va repartiza centralizat printr-o
serie de calcule matematice.
Desfășurarea mandatelor repartizate pe circumscripții electorale se face de
Biroul Electoral Central în conformitate cu prevederile art. 94 (8) din legea
208/2015.
Deputaţii şi senatorii aleşi vor primi un certificat doveditor al alegerii. Acest
certificat se eliberează de către biroul electoral de circumscripţie, pe baza
repartizării mandatelor din prima etapă sau pe baza comunicării făcute de
Biroul Electoral Central, în termen de 24 de ore după repartizarea mandatelor
la nivel naţional.
Candidații înscriși în liste care nu au fost aleși sunt declarați supleanți ai
listelor respective. În caz de vacanță a mandatelor de senatori sau de deputați
aleși pe liste de candidați, supleanții ocupă locurile devenite vacante, în ordinea
în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru
ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale din partea cărora au candidat supleanții
confirmă în scris, sub semnătura conducerii, că supleanții fac parte din partidul
politic respectiv ori din organizația cetățenilor aparținând minorităților
naționale.
Biroul Electoral Central, pe baza documentelor primite, va soluţiona
întâmpinările şi contestaţiile depuse, după care încheie câte un proces-verbal
separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Cele două procese-verbale

se semnează de către preşedinte, de locţiitorul acestuia şi de ceilalţi membri ai

Biroului Electoral Central, în prezenţa cărora au fost întocmite, şi se înaintează
Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea validării alegerilor, împreună cu
dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripţie. Rezultatele
alegerilor se publică în Monitorul Oficial al României.
Sarcina de lucru 7
Explică în două paragrafe de câte 10-15 rânduri fiecare, avantajele şi
dezavantajele mecanismului de redistribuire a voturilor neutilizate în
vederea atribuirii mandatelor nedistribuite.
Rezumat
Potrivit art. 24 din Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi a
Camerei Deputaţilor, registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată
ce conține datele de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și
informațiile privind arondarea acestora la secțiile de votare.
Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul
electoral. Acestea sunt permanente și suplimentare. Pentru organizarea şi
desfăşurarea operaţiunilor electorale, se formează Biroul Electoral Central,
birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al municipiului
Bucureşti, oficii electorale de sector, în cazul municipiului Bucureşti şi un
birou electoral de circumscripţie externă pentru cetăţenii români cu
domiciliul sau reședința în afara graniţelor României, precum şi birouri
electorale ale secţiilor de votare. Votarea se desfăşoară într-o singură zi. Ea
începe la ora 700 şi se termină la ora 2100. Birourile electorale ale secţiilor de
votare predau procesele-verbale, biroului electoral de circumscripţie care, la
rândul său, încheie, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, câte
un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru
fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat
independent, pe care îl înaintează către Biroul Electoral Central. Biroul
Electoral Central va stabili partidele politice, alianțele politice, alianțele
electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care
îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat și pentru Camera
Deputaților. Democratismul unei ţări se manifestă în forţă îndeosebi prin
organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Teste de autoevaluare
1. Cetăţenii români au drept de vot dacă au împlinit până în ziua alegerilor,
inclusiv, vârsta de:
a) 18 ani;
b) 21 ani;
c) 20 ani.
2. Dreptul de a fi ales are un caracter:

a) divers;
b) inegal;
c) universal.
3. Posibilitatea cetăţeanului de a participa sau nu la procesul de votare, precum

şi de a-şi exprima liber opţiunea, poartă denumirea de:
a) vot direct;
b) vot liber exprimat;
c) vot indirect.
4. Potrivit prevederilor legale norma de reprezentare pentru Camera

Deputaţilor este de:
a) un deputat la 50.000 locuitori;
b) un deputat la 60.000 locuitori;
c) un deputat la 70.000 locuitori.
5. Listele electorale sunt:

a) numai permanente;
b) permanente sau suplimentare;
c) doar suplimentare.
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

1. a; 2. c; 3. b; 4. c, 5. b.
Lucrare de verificare aferenta capitolelor 1 şi 2

1. Elaborează un eseu de 2/3 pagini analizând comparativ scrutinul de listă și
scrutinul uninominal, prezentând avantajele şi dezavantajele celor două
modalități de atribuire a mandatelor în cadrul procesului electoral.
N.B. Lucrarea va fi transmisă pe platforma Danubius Online potrivit

termenelor prevăzute, iar rezultatul evaluării îţi va fi comunicat prin platformă.

Bibliografie minimală
Muraru, Ioan, Tănăsescu, Simina, Drept constituţional şi instituţii politice.
Ediţia 13, vol. II. Bucureşti: C. H. Beck, 2013;
Benone Puşcă, Iulian Savenco, Drept constituţional şi instituţii politice,

Editura Universitară Danubius, 2014;
Ștefan Deaconu, Instituții politice, Editura C.H.Beck, București, 2012;
Daniela Valea, Drept constituțional și instituții politice, Editura Universul

Juridic, București, 2014;
Marieta Safta, Drept constituțional și instituții politice. Instituții politice,

vol.II, Editura Hamangiu, București, 2015.

Institutii Politice in Dreptul Constitutional

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Institutii Politice in Dreptul Constitutional

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.

SISTEMUL ELECTORAL ÎN ROMÂNIA

 să descrii elementele constitutive ale sistemului electoral românesc;

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

2.1. Noţiunea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor

vot şi dreptul de a fi ales. Însăşi organizarea şi desfăşurarea alegerilor

2.1.2. Drepturile electorale ale cetăţenilor români

Drept constituţional şi instituţii politice 31

Prin drept de vot se înţelege: „dreptul recunoscut în condițiile legii cetățenilor

funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele

Drept constituţional şi instituţii politice 33

pagină a buletinului de vot rămâne nescrisă, fiind rezervată pentru aplicarea

Drept constituţional şi instituţii politice 34

2.1.3. Natura juridică a drepturilor electorale ale cetăţenilor

2.1.4. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor

Stabilirea numărului, delimitarea şi numerotarea circumscripţiilor electorale

consiliilor locale, consiliilor județene și primarilor. Ea cuprinde numărul de

Scrutinul uninominal reprezintă dreptul pe care îl are un alegător de a vota o

Scrutinul uninominal este practicat în ţara noastră la alegerea Președintelui

Avantajele şi dezavantajele acestor sisteme

Drept constituţional şi instituţii politice 38

b) aceeași adresă a unui alegător nu poate fi arondată la mai multe secții de

Identifică şi argumentează 3 avantaje şi dezavantaje ale scrutinului de listă

Drept constituţional şi instituţii politice 39

2.2. Registrul electoral și listele electorale

Drept constituţional şi instituţii politice 40

2.2.2. Listele electorale

Drept constituţional şi instituţii politice 41

reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare

2.3. Autoritatea Electorală Permanentă şi birourile electorale

Autoritatea Electorală Permanentă își desfășoară activitatea cu respectarea

Drept constituţional şi instituţii politice 42

Deşi competenţa Autorităţii Electorale Permanente este generală, ea nu se

2.3.2. Birourile electorale

Electoral Central; birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al

Drept constituţional şi instituţii politice 44

Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al

formularele pentru încheierea proceselor- verbale, precum și celelalte materiale

Drept constituţional şi instituţii politice 46

Birourile electorale ale secţiilor de votare

Prima atribuţie a birourilor secţiilor de votare constă în primirea documentelor

2.4. Candidaturile, buletinele de vot şi ștampilele

Drept constituţional şi instituţii politice 48

a candidaturii semnate de aceștia. Toți candidații născuți înainte de data de 1

Drept constituţional şi instituţii politice 49

de la data afișării deciziei de acceptare. Respingerea candidaturilor se face în

2.4.2. Buletinele de vot şi ştampilele de vot

dispoziţii, mergând până la detalii, au rolul de a stabili ordinea în care sunt

Drept constituţional şi instituţii politice 51

2.5. Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor

mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele

Drept constituţional şi instituţii politice 53

Articolul 70 din lege obligă serviciile radiodifuzorilor publici şi privaţi să

Drept constituţional şi instituţii politice 54

circumscripţie, se poate face contestaţie – care se soluţionează de Biroul

2.5.2. Desfăşurarea votării

Drept constituţional şi instituţii politice 55

La ora 21,00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea

2.5.3. Stabilirea rezultatelor obţinute în alegeri

în afara ţării cuprind, pe lângă elementele menționate anterior, următoarele

b) Stabilirea rezultatelor votării și atribuirea mandatelor pentru Senat și

Drept constituţional şi instituţii politice 57

Astfel, la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat