Obiectul de studiu al microbiologiei este biologia microorganismelor, mai

precis forma, structura şi activitatea fiziologică a acestora.

Microorganismele sunt organisme mici, vizibile doar la microscop. Deoarece micros (gr.) = mic, bios (gr.)
= viaţă, logos (gr.) = ştiinţă, termenul de microbiologie ar însemna ştiinţa despre organisme cu viaţă
scurtă, provenind de la cuvântul „microb”, introdus de Sedillot (1878). Acest termen se referă în
special la microorganismele patogene şi, deşi frecvent folosit, nu este ştiinţific.

Noţiunea de microorganism nu are semnificaţie taxonomică, deoarece reuneşte un grup foarte vast,
heterogen de organisme diferite ca poziţie sistematică, dar care prezintă o serie de caractere comune:

- au dimensiuni microscopice, dimensiunile lor se exprimă în µm (10-6m), iar ale organitelor lor
în nm (10-9m);

- prezintă organizare în general unicelulară, sub două forme:

• celule de tip procariot

• celule de tip eucariot. Chiar dacă unele microorganisme formează asociaţii

pluricelulare, acestea nu prezintă diferenţiere celulară pentru a forma ţesuturi şi organe, iar o celulă
izolată din aceste asociaţii îşi păstrează viabilitatea, creşte, se divide şi reface asociaţia;

- structura lor internă este în general simplă.

Heterogenitatea microorganismelor este definită prin alte caracteristici:

- poziţia sistematică diferită;

- activitatea biologică diversă;

- morfologia şi structura internă a diferitelor grupe de microorganisme sunt de asemenea diverse.

În categoria microorganismelor intră:

- celule procariote:

• Eubacterii (bacterii adevărate)

• Cianobacterii (bacterii albastre-verzi)

• Actinomicete (bacterii filamentoase, cu organizare de tip micelial)

• o Arhebacterii (microorganisme foarte asemănătoare din punct de vedere morfologic şi

structural cu bacteriile adevărate, care se găsesc în medii de viaţă variate şi corespund bacteriilor
extremofile)
- celule eucariote:

• Fungi microscopici, care includ:

- levuri (drojdii)

- mucegaiuri (fungi filamentoşi, cu organizare pluricelulară)

• Alge microscopice

• Protozoare.

Microbiologia studiază şi virusurile şi entităţile moleculare infecţioase cu organizare subvirală (viroizii şi

prionii), deşi acestea nu sunt microorganisme şi nu au structură celulară.

Diviziunile microbiologiei

Diversitatea proceselor fiziologice bacteriene, rolul lor esenţial în ecosistemele naturale, capacitatea de
a sintetiza substanţe utile sau dea produce procese infecţioase la organismele superioare au determinat
diversificarea domeniilor de studiu al microorganismelor.

Clasificarea diferitelor domenii se poate face după criterii taxonomice (bacteriologie, virologie, algologie,
micologie, protozoologie), după criterii funcţionale (fiziologia, biochimia, ecologia, genetica
microorganismelor), după mediul din care provin microorganismele (microbiologia solului,
hidromicrobiologia, geomicrobiologia) şi după aplicaţiile practice ale diferitelor categorii de
microorganisme (microbiologie industrială, medicală, biotehnologia).

Ecologia microorganismelor studiază legităţile generale de evoluţie şi interacţiune a microorganismelor

în natură, interacţiunile dintre microorganisme şi interrelaţiile microorganismelor cu
macroorganismele.

Genetica microorganismelor studiază substratul molecular al eredităţii şi variabilităţii microorganismelor

şi mecanismele de transfer al materialului genetic la bacterii.

Microbiologia solului studiază ansamblul microorganismelor din sol, rolul lor în fertilitatea solului şi în
circuitul elementelor biogene în natură, precum şi interacţiunile dintre aceste microorganisme şi plante.

Hidromicrobiologia studiază microorganismele din mediile acvatice şi rolul lor în lanţurile trofice.

Geomicrobiologia studiază în principal microbiologia petrolului, având un pronunţat caracter utilitar.

Studiază rolul microorganismelor în geneza petrolului şi a zăcămintelor minerale, posibilitatea utilizării
acestora în exploatarea, biodegradarea sau recuperarea petrolului şi zăcămintelor.

Microbiologia insectelor studiază relaţiile dintre microorganisme şi artropode, care pot avea un rol
important ca vectori în patologia umană, animală şi vegetală.

Microbiologia industrială s-a dezvoltat pornind de la descoperirea proceselor fermentative de

către Louis Pasteur. Ea studiază utilizarea diferitelor microorganisme producătoare de substanţe
utile pentru alimentaţie, terapeutică sau industrie.
Microbiologia medicală studiază microorganismele patogene pentru om şi animale, patogenitatea şi
virulenţa acestora, factorii care condiţionează virulenţa, modul lor de transmitere şi modalităţile de
combatere.

Microbiologia generală este o ştiinţă biologică fundamentală, care studiază particularităţile organizării
structurale şi funcţionale ale celulei bacteriene, biologia şi sistematica bacteriilor, răspândirea lor în
natură, relaţiile lor ecologice cu alte microorganisme sau cu macroorganismele, originea şi evoluţia
lor, fenomenele de ereditate şi variabilitate microbiană. Este o ştiinţă de sinteză şi se bazează pe date
din domeniile aplicative ale microbiologiei. Cunoaşterea principiilor fundamentale ale microbiologiei
generale este o necesitate pentru orice biolog, indiferent de domeniul său de activitate.