UNITATEA ŞCOLARĂ: GRUP ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII „ ION MINCU” DEVA

DISCIPLINA: LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE

CLASA: IX A
LECŢIA:CLASIFICAREA
DURATA: 2 ORE
PROPUNĂTOR: PROF . BOTICI IRINA
PROIECT DE LECŢIE
RELAŢIA DINTRE LECŢIE ŞI UNITATEA DE ÎNVĂŢARE SE REALIZEAZĂ PRIN RAPORTAREA LA COMPETENŢELE SPECIFICE PRECIZATE LA NIVELUL PROIECTULUI UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

DATA: S 16 – 8- 12 I 2007

Competenţe specifice Obiective operaţionale Secvenţe de conţinut Strategie didactică

Metode Forme de activitate Forme de Secvenţe Mijloace didactice/
evaluare temporale bibliografie
1.1 Utilizarea lucrului în echipǎ 1.Clasificarea Tehnica florii de nufăr – Să se - planşe
pentru rezolvarea probleme - să se definească deducerea de conexiuni găsească la - flipchard
care implicǎ operaţii şi forme şi caracterizeze clasificarea - caracterizare între idei, concepte privind nivel de grup Manual
logice. prin utilizarea instrumentelor generalǎ definirea şi structura o idee care să -
4.1 Utilizarea instrumentelor de de ordin logic prin lucrul în clasificării. Problema sau explice ce
ordin logic care pot fi activate în echipă. tema centrală determină opt - exersarea de clasificări conform Probă orală este o
contexte diferite în activitatea idei secundare care se structuri logice clasificare?
privatǎ şi publicǎ construiesc în jurul celei 10
.2 Identificarea structurii unui principale, asemenea Fişă de lucru 1
argument, a elementelor petalelor de nufăr. Fiecare grup
componente şi relatiilor dintre v-a completa
acestea( termeni, propoziţii, petalele
raţionamente) nufărului .
1.3 Utilizarea corectǎ a unor
operaţii specifice logicii în Să se
contexte situaţionale diferite 2. Corectitudinea în construiască Fişă de lucru 2
- să se identifice regulile clasificare. o clasificare
clasificării prin construirea - regulile clasificării - construirea de clasificări apoi să se
unor clasificări. Descoperirea unor respectând regulile clasificării prezinte
clasificări din galeria de elementele
termeni respectând regulile clasificării.
clasificării. Probă scrisă 10 minute

Noţiuni
individuale
Clase
Colajul, povestea Criteriul
fotografică şi clasificării
2.2 Folosirea corectǎ a unor forme reprezentarea grafică ce 20 minute
şi operaţii logice - formele clasificării reprezintă procedee - desenarea de postere cu
- să se enunţe formele emergente metodei vizuale clasificări naturale, artificiale
clasificării prin folosirea prin care se oferă informaţii
corectă a formelor şi şi se stimulează interesul
operaţiilor logice. pentru constituirea Probă practică Se dă o
clasificărilor naturale şi galerie de
artificiale. crearea de postere cu termeni din
imagini din reviste cu care elevii - galerie de termeni
 clasificări nominale, vor construi
ordinale. la nivel de
grup
2.3 Construirea unor argumente în clasificări.
vederea susţinerii unui punct de
vedere sau a unei soluţii propuse La nivel de grupe Se vor
pentru rezolvarea unor situaţii - specificând criteriul analiza
problemǎ. clasificării, utilizat pe clasificările
fiecare treaptă, realizaţi o în corelaţie
clasificare nominală a Probă practică cu regulile
religiilor din România clasificării. - reviste
şi a religiilor din Asia 10 minute - cartoane

Realizarea de
postere după
tipurile de
clasificări.
20 minute

Crearea de clasificări
pentru consolidarea Realizarea de
cunoştinţelor. Probă practică clasificare în
15 minute
Fişă de lucru

-să se descopere asemănări şi

deosebiri între definiţie şi
clasificare.
- Definiţie şi clasificare La nivel de grupe
Să se determine prin Metoda ciorchinelui Probă practică Realizarea
metoda ciorchinelui 15 minute.
asemănări şi deosebiri între
definiţie şi clasificare
Fişa nr. 1. Rezolvare

după diferite
criterii
a genului în specie

în diferite clase

CLASIFICAREA

descompunere

din ce în ce mai
operaţie logică generale.

Fişa nr 1.
 CLASIFICAREA

Fişă de lucru 2.
Fundamentul clasificării - Clasa obţinută
proprietăţile pe baza căruia noţiunile cu un grad
se realizează gruparea ridicat de elementele
elementelor în clase. generalitate clasificării
Formarea genului în specii.
 Fundamentul clasificării - Clasa obţinută
proprietăţile pe baza căruia noţiunile cu un grad
se realizează gruparea ridicat de elementele
elementelor în clase. generalitate clasificării
Formarea genului în specii.

numere numere
divizibilitatea cu 2 numere întregi pare impare
 Galerie de termeni

forme de relief, numere întregi, melci cu respiraţie pulmonară, discipline socio-umane, vulpe polară, vulpe roşie, melcul de livdă limaxu, ursu brun, familia ursiade cultură civică, familia caniade, divizibilitatea cu 2, numere prime,
şacalul, familia girafidae pisica sălbatică , numere pare panteră, logică şi argumentasre, psihologie, economie, filosofie, numere impare girafa oxapy, sepia, nautilus, familia cefalopode, ursul alb, roşu, galben, albastru, jaguarul,
tigru, vertebrate nevertebrate mamifere, violet, nemamifere, munţi, dealuri câmpii, oranj, şes, mare, culoare, legume, fructe,…,
Regulile clasificării:

R1.Clasificarea presupune 3 elemente noţiuni individuale

clasă
Fundamentul clasificării
clasă

R 2 Clasificarea trebuie să fie completă( fiecare element trebuie introdus într-o clasă) nu trebuie să existe rest.

R3 Între clasele obţinute pe aceia şi treaptă a clasificării trebuie să existe doar raport de opoziţie.
R4. Criteriul( fundamentul) clasificării trebuie să fie unic într-o operaţie.
R5 Regula omogenităţii asemănările dintre noţiunile indiviodualle dintr-o clasă sunt mai importante decât deosebirile.

Formele clasificării:
clasificare dihotomică ( cu două clase)
I. După numărul de clase
clasificare politomică ( cu mai mult de două clase)
 clasificare naturală( clasificarea sportivilor după performanţe)
II. După importanţa criteriului de clasificare
clasificare artificială( clasificarea elevilor după catalog)

III. În funcţie după operaţiile ce se aplică obiectelor din clasele obţinute Clasificare nominală- numărare a elementelor fără stabilirea unor
relaţii între ele( clasificarea populaţiei unei după profesie şi boli profesionale)

Clasificarea ordinară ( comparare a elementelor)

compararea elevilor după performanţă şi a populaţiei unei comunităţi după venit)
 UNITATEA ŞCOLARĂ: GRUP ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII „ ION MINCU” DEVA
DISCIPLINA: LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE
CLASA: IX A
LECŢIA: SILOGISMUL
DURATA: 1 ORĂ
PROPUNĂTOR: PROF . BOTICI IRINA
PROIECT DE LECŢIE
RELAŢIA DINTRE LECŢIE ŞI UNITATEA DE ÎNVĂŢARE SE REALIZEAZĂ PRIN RAPORTAREA LA COMPETENŢELE SPECIFICE PRECIZATE LA NIVELUL PROIECTULUI UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

DATA: S 26 – 30- III. 2007

Competenţe specifice Obiective operaţionale Secvenţe de conţinut Strategie didactică

2.4 Raportarea criticǎ la
argumentele altora şi susţinerea
propriilor argumente în
contexte diferite.
3.3 Realizarea unor schimburi
argumentate de opinii.
- să se identifice structura
silogismului
- să se descopere legile
silogismului
Metode Forme de activitate Forme de Secvenţe Mijloace didactice/
evaluare temporale bibliografie
I . Structura silogismului. Manual de logică şi argumentare,
- inferenţa mediată formată Se oferă trei imagini ce La nivel de grup să se identifică Editura Corvin
din 2 premise şi o concluzie. trebuie ordonate astfel încât structura silogismului, Probă orală 10 minute
S- subiect,termen minor, să formeze o inferenţă Imagini
existent în premisa minoră mediată. Fisă de lucru1
P- predicat, termen major,
existent în premisa majoră.
S,P- termeni extremi
M- termen mediu, existent în
ambelepremise ce face
legătura între cele două
premise.

II. Legile silogismului.

Legi generale - se referă la

termeni la calitatea şi
cantitatea propoziţiilor-
Termeni
L1-Într-un siloigism există
trei şi numai trei termeni
S,P,M.
L2- În cel puţin o premisă
termeniul mediu trebuie să fie
distribuit., în caz contrar
silogismul este nevalid.
L3- Oricare dintre termenii
extremi poate fi distribuit în
concluzie dacă anterior a fost
distribuit în cel puţin un din
premise, în caz contrar
silogismul este nevalid.
Calitatea propoziţiilor
Probă scrisă 15 minute
Fiecare elev îţi alege
cartonaţe cu indicatorii de
calitate si cantitate a Flipchard Fisă de lucru1
propoziţiilor.
În funcţie de indicatorii La nivel de grup să se descopere
aleşi de grup se formează legile silogismului.
un silogism. Apoi
urmăreşte dacă silogismul Flipchard
făcut de grup respectă
legile silogismului.
Probă scrisă 10 minute

L4-Din două premise

 afirmative rezultă o concluzie
afirmativă în caz contrar
- să se compare figurile silogismul este nevalid
silogistice cu modurile
silogismului L5 – Într-un silogism valid
trebuie să existe cel puţin o
premisă afirmativă, în caz
contrar silogismul este
nevalid
L6 – Dintr-o premisă
afirmativă şi una negativă
rezultă o concluizie negativă,
în caz contrar silogismul este
nevalid
Cantitatea propoziţiilor

L7 - Cel puţin o premisă

trebuie să fie universală altfel
silofismul este nevalid. Fisă de lucru1
L8 - Dintr-o premisă
universală şi alta particulară
rezultă o concluzie La nivel de grup descoperă 15 minute
particulară figurile silogismului.
Flipchard

III. Figurile silogismului.

Fig1. Fig.2
M-P P-M
S-M S-M Fiecare grup analizează
------- ------- silogismul realizat în
S-P S-P funcţie de figura silogistică.
Realizează trei silogisme cu
Fig..3 Fig.4 alte figuri silogistice.
M-P P-M
M-S M-S
------- ------
S-P S-P
 FIŞA NR.1
TERMEN MEDIU- M
PREDICAT - P
PREMISA 1.
MAJORĂ

PREMISA 2
MINORĂ
TERMEN MEDIU- M
SUBIECT-
S

SUBIECT-
S PREDICAT - P
CONCLUZIE

F2
PREMISA 1. TERMEN MEDIU- M
MAJORĂ
PREDICAT - P

PREMISA 2
MINORĂ
SUBIECT-
TERMEN MEDIU- M
S

SUBIECT-
S PREDICAT - P
CONCLUZIE

F1
PREMISA 1. TERMEN MEDIU- M
MAJORĂ
PREDICAT - P

PREMISA 2
MINORĂ TERMEN MEDIU- M SUBIECT-
S

SUBIECT-
S PREDICAT - P
CONCLUZIE

F3
PREMISA 1.
MAJORĂ

PREDICAT - P TERMEN MEDIU- M

PREMISA 2
MINORĂ
SUBIECT-
TERMEN MEDIU- M
S

SUBIECT-
S PREDICAT - P
CONCLUZIE

F4
 TOŢI
TOŢI TOŢI TOŢI TOŢI TOŢI

UNII UNII UNII UNII UNII

UNII

SUNT
SUNT SUNT SUNT SUNT

NU SUNT NU SUNT
NU SUNT NU SUNT
a a a a
e e e e
i i i i
o o o o
 TERMEN MEDIU- M

SUBIECT- S

PREDICAT - P