TRUNCHIULUI CEREBRAL

Trunchiul cerebral este format din trei etaje: bulb, puntea lui Varolio şi
pedunculii cerebrali (mezencefal). Bulbul şi puntea au o porţiune ventrală (bazilară), în
care predomină substanţă albă, şi o porţiune dorsală (tegmentală), în care predomină
substanţă cenuşie. Spre deosebire de aceste prime două etaje, mezencefalul prezintă trei
porţiuni: una anterioară, reprezentată de picioarele pedunculilor, prin care trec fibrele
fasciculului piramidal, una mijlocie, calota mezencefalului, unde se află nucleul roşu, şi
cea de-a treia, lama cvadrigemina (tectum), formată din patru coliculi cvadrigemeni: doi
superiori şi doi inferiori. Între nucleul roşu şi picioarele pedunculilor se află substanţa
neagră.
Trunchiul cerebral prezintă: o faţă ventrală şi una posterioara.
Faţa ventrală prezintă trei etaje care, de jos în sus, sunt: bulbar, pontin şi
peduncular.
Etajul bulbar are ca limită inferioară decusaţia piramidală, iar ca limită
superioară şanţul bulbo-pontin, unde îşi au originea aparentă nervii cranieni VI, VII şi
VIII. Bulbul prezintă toate elementele descrise la măduvă. Pe linia mediană remarcăm
fisura mediană anterioară (continuarea fisurei mediane a măduvei) şi se termină la nivelul
şanţului bulbo-pontin printr-o mică dilatare, numită foramen caecum.
Cordoanele anterioare ale măduvei, la nivelul bulbului devin piramidele bulbare,
în profunzimea cărora se află fibrele fasciculului piramidal.
Lateral de acestea remarcăm şanţurile antero-laterale, iar în afara acestora
cordoanele laterale, care le continuă pe cele din măduvă şi în partea lor superioară
prezintă o proeminenţă ovoidă, numită oliva bulbară. În şanţul dinapoia olivei (şanţ
retroolivar) se văd originile aparente ale nervilor IX, X şi XI, iar în şanţul situat anterior
de olivă (şanţ preolivar) originea aparentă a nervului XII.
Etajul pontin este limitat inferior de şanţul bulbopontin, iar superior de şanţul
ponto-mezencefalic. Se prezinţă sub forma unei benzi de substanţă albă, formată din
fascicule de fibre transversale pe extremitatea superioară a bulbului.
Pe linia mediană remarcăm şanţul arterei bazilare (artera care contribuie la
vascularizaţia encefalului, alături de artera carotidă internă). De o parte şi de alta se văd
piramidele pontine, în profunzimea cărora trec fibrele fasciculului piramidal.
Lateral de piramidele pontine se află originea aparentă a nervului V; în afara
acestuia sunt pedunculii cerebeloşi mijlocii care fac legătura între punte şi cerebel.
Etajul peduncular este limitat inferior de şanţul ponto-mezencefalic, iar superior
de chiasma optică ce se continuă lateral cu tracturile optice. Remarcăm la acest nivel
picioarele pedunculilor cerebrali, care sunt două cordoane de substanţă albă divergentă
cranial. În profunzimea lor trec fibrele fasciculului piramidal. În spaţiul dintre picioarele
pedunculilor se găseşte glanda hipofiză (neurohipofiza), suspendată de tuber cinereum
prin intermediul înfundibulului. Sub aceste formaţiuni se află cei doi corpi mamilari sub
care se remarcă originea aparentă a nervilor III.
Faţa posterioară se poate vedea numai după îndepărtarea cerebelului. Limitele
dintre bulb, punte şi mezencefal sunt mai puţin evidente.
La acest nivel, de jos în sus, distingem: etajul bulbar, etajul fosei romboide şi
etajul peduncular, cu cei patru coliculi (doi superiori şi doi inferiori) care formează lama
cvadrigemina.
 Etajul bulbar. În partea sa inferioară este asemănător măduvei, iar superior se
află trigonul bulbar al fosei romboide. În partea inferioară, etajul bulbar prezintă, pe linia
mediană, şanţul median dorsal care continuă şanţul omonim de la nivelul măduvei.
Lateral de acest şanţ - fasciculul gracilis, iar în afara lui, fasciculul cuneat.
Etajul fosei romboide. Fosa romboidă, aşa cum arată şi numele, are forma unui
romb şi reprezintă podişul ventriculului IV. Un şanţ transvers care constituie axul mic al
rombului împarte fosa romboidă în trigon bulbar şi trigon pontin. În vârful trigonului
bulbar se află o lamă de substanţă cenuşie (obex). În timp ce la vârful trigonului pontin se
află apeductul Sylvius, un canal prin care ventriculul IV comunică cu ventriculul III. În
unghiurile laterale fosei romboide se află tuberculul acustic, în profunzimea căruia se
găsesc nucleii acustic (cohleari).
Etajul peduncular. La acest nivel remarcăm prezenţa celor patru coliculi care
formează lama cvadrigmina (tectum). Între cei doi coliculi superioari se află glanda
epifiză. Coliculii superiori sunt legaţi prin bratul coliculului de corpii geniculaţi externi la
care soseşte calea optică, în timp ce coliculii inferiori sunt legaţi prin bratul inferior de
corpii geniculaţi interni la care soseşte calea acustică. La nivelul tectumului,sub coliculii
cvadrigemeni inferiori îşi are originea aparentă nervul IV.

STRUCTURA TRUNCHIULUI CEREBRAL

La exteriorul trunchiului cerebral se află substanţă albă (exceptând numai faţa
dorsală a mezencefalului, unde se află substanţa cenuşie formată din cei patru coliculi
cvadrigemeni). Substanţa cenuşie este localizată central. Datorită încrucişării fibrelor
descendente (motorii) şi a celor ascendente (senzitive) care fragmentează coloanele
longitudinale de substanţă cenuşie, aceasta apare ca fiind formată din nuclei. Substanţa
cenuşie a trunchiului cerebral este formată din nuclei proprii şi din nuclei echivalenţi
coarnelor din măduvă. Trunchiul cerebral este străbătut de căi ascendente ale sensibilităţii
şi căi descendentei ale motricitatii.
Căile ascendente sunt următoarele:
 fasciculul spinotalamic lateral, care urcă spre talamus;
 fasciculul spinotalamic anterior, care urcă spre talamus;
 fasciculul spinocerebelos ventral (încrucişat), care străbate toate etajele
trunchiului cerebral;
 fasciculul spinocerebelos dorsal, (direct), care străbate bulbul;
 lemniscul medial, care pleacă de la nucleii Goli şi Burdach din bulb talamus;
 lemniscul lateral, care pleacă de la nucleii cohleari şi ajunge la metatalamus;
 lemniscul trigeminal se formează, din nucleul tractului spinal al trigemenului şi
nucleul pontin al trigemenului; lemniscul trigeminal ajunge la talamus, de unde se
proiectează în aria somestezică (3, 1, 2);
 fasciculul gustativ ascendent de la la nivelul nucleului solitar şi urcă spre talamus.
Căile descendente sunt piramidale şi extrapiramidale.
Căile piramidale, ajunse în partea inferioară a bulbului, se comportă diferit: 75-
90% se încrucişează la nivelul bulbului (fasciculul piramidal încrucişat), restul se
încrucişează la nivel medular. În traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele
fasciculului piramidal se desprind fibre corticonucleare care ajung la nucleii motori ai
nervilor cranieni.
 Căile, extrapiramidale, în funcţie de originea lor, străbat toate etajele trunchiului
cerebral (fasciculul rubrospinal, reticulospinal, tectospinal) sau numai bulbul (fasciculele
olivospinal şi vestibulospinal).
În trunchiul cerebral există şi fascicule de asociaţie, care leagă între ei nuclei ai
trunchiului cerebral sau leagă nucleii de formaţiuni supra- sau subiacente.
Fasciculele de asociaţie sunt: fasciculul longitudinal medial, având în constituţia
lui mai multe tipuri de fibre, dintre care menţionăm fibrele vestibulo-nucleare ce fac
legătura între nucleii vestibulari din bulb şi nucleii nervilor III, IV, VI; fasciculul central
al calotei, care aduce la oliva bulbară fibre de la talamus, nucleul roşu şi de la corpii
striaţi (talamo-olivare, rubro-olivare, strio-olivare şi palido-olivare); fasc. longitudinal
dorsal, care face legătura între hipotalamus şi nucleii veg. din trunchiul cerebral.

Nucleii din bulb

I. Nc. echivalenţi cornului 1. Nc. ambiguu, de la care pleacă fibrele motorii ale n. IX
anterior al măduvei (nc. (glosofaringian), X (vag), XI (accesor);
motori sau de origine) 2. Nc. motor al hipoglosului, de la care pleacă fibrele
motorii ale hipoglosului.
II. Nc. echivalenţi ai 1. Nc. tractului spinal al trigemenului (V), în care se
cornului posterior al termină o parte din fibrele senzitive ale trigemenului; 2.
măduvei (nc. senzitivi sau Nc. vestibulari (superior, inferior, lateral şi medial), în care
termicnali). La nivelul lor se termină ramura vestibulară a perechii a VIII-a (n.
se află cel de-al doilea statoacustic);
neuron (deutoneuronul) 3. Nc. tract. solitar, în care se termină fibrele gustative ale
nervilor VII, IX, X.
III. Nc. vegetativi 1. Nucleul salivator inferior;
parasimpatici, echivalenţi 2. Nucleul dorsal al vagului (cardiopneumoenteric).
cornului lateral al măduvei
IV. Nc. Proprii 1. Oliva bulbară;
2. Ne. formaţiei reticulate;
3. Nc. Goll şi Burdach.

Nucleii din punte

I. Nc. echivalenţi 1. Nc. motor al trigemenului (V), în care îşi au originea
cornului anterior al fibrele motorii ale n. trigemen;
măduvei (nc. motori sau 2. Nc. motor al abducensului (VI), în care îşi au originea
de origine) fibrele motorii ale nervului VI;
3. Nc. motor al facialului (VII), în care îşi au originea fibrele
motorii ale facialului.
II. Nc. echivalenţi ai 1, Nc. pontin al trigemenului, în care se termină cealaltă parte
cornului posterior al din fibrele senzitive ale trigemenului (V);
măduvei (nc. senzitivi 2. Nc. cohleari (ventral şi dorsal), în care se termină ramura
sau terminali). La nivelul cohleară a perechii a VIII-a (n. statoacustic).
lor se află cel de al doilea
neuron
III. Nc. vegetativi 1. Nc. salivator superior;
parasimpatici, 2. Nc. lacrimal.
echivalenţi cornului
lateral al măduvei
IV. Nc. Proprii 1. Nc. pontini, în care se termină fibrele cortico-pontine şi de
la care pleacă fibrele pontocerebeloase; 2. Nc. formaţiei
reticulate.

Nucleii din mezencefal

I. Nc. echivalenţi cornului 1. Nc. motor al nervului oculomotor (III), în care îşi
anterior (nc. motori sau de au originea fibrele motorii ale nervului III;
origine) 2. Ne. motor al nervului IV.
II. Nc. echivalenţi ai cornului 1. Nc. mezencefalic al n. trigemen, în care se termină
posterior (nc. senzitivi sau fibrele proprioceptive ale n. trigemen.
terminali). La nivelul lor se află
cel de-al doilea neuron
(deutoneuronul)
III. Nc. vegetativi parasimpatici, 1. Nc. autonom al nervului oculomotor (III).
echivalenţi cornului lateral al
măduvei
IV. Nc. Proprii 1. Nc. roşu, care se află în calota mezencefalului;
2. Substanţa neagră aflată la limita dintre calotă şi
picioarele pedunculilor cerebrali;
3. Nc. formaţiei reticulate.

NERVII CRANIENI
Fac parte din sistemul nervos periferic şi sunt în număr de 12 perechi. Se
deosebesc de nervii spinali prin aceea că nu au o dispoziţie metamerică şi nu au două
rădăcini (dorsală şi ventrală), cum au nervii spinali. În general, nervii cranieni se
distribuie extremităţii cefalice şi regiunii cervicale, excepţie făcând nervul vag, care
străbate gâtul, toracele, diafragma şi sfârşeşte în abdomen.
Nervii cranieni sunt nervi a căror origine aparentă se găseşte pe suprafaţa exterioară a
encefalului şi al căror teritoriu de distribuţie este reprezentat de formaţiunile somatice ale
capului şi gâtului şi de viscerele capului, gâtului, toracelui şi abdomenului.
În traiectul lor spre teritoriul de distribuţie exocranian, aceşti nervi vor trebui să
străbată în mod obligatoriu orificiile bazei craniului.

Originea aparentă a nervilor cranieni = locul de pe suprafaţa trunchiului cerebral unde

ies /intră fibrele nervilor cranieni.
Originea reală a nervilor cranieni = locul unde se află corpul neuronal al fibrei
nervoase care va forma nervul cranian periferic:
- fibre senzitive (somatosenzitive, viscerosenzitive) = în ganglionii senzitivi de pe
traiectul nervilor cranieni (omologi nervului spinal)
- fibre somatomotorii = în nucleii motori ai nervilor cranieni
- fibre visceromotorii = în nucleii vegetativi ai nervilor cranieni
 Fibre nervoase conţinute în nervii cranieni
Fibre somatosenzitive
- origine reală: - ganglion senzitiv de pe traiectul nervului cranian corespunzător
- terminaţie: - nucleu echivalent senzitiv al trunchiului cerebral
Fibre viscerosenzitive (recunoscute ca intrând în componenţa nervilor cranieni IX şi X)
- origine reală:- ganglionul senzitiv de pe traiectul nervului cranian respectiv, dar
şi neuronii situaţi în ganglionii intramurali şi previscerali
- terminaţie: - nucleii viscerosenzitivi ai nervilor IX şi X
Fibre somatomotorii
- origine reală:- nucleu echivalent motor al nervului cranian
- terminaţie: - muşchii striaţi de la nivelul capului şi gâtului
Fibre visceromotorii – aparţin parasimpaticului
- origine - fibra preganglionară: -nucleul echivalent vegetativ al trunchiului
cerebral
- fibra postganglionară: - într-un ganglion vegetativ de pe traiectul
nervilor cranieni, sau în ganglionii plexurilor previscerale sau
intramurale
- terminaţie: - viscerele capului, gâtului, toracelui, abdomenului (muşchi netezi
sau glande secretorii).
Clasificarea nervilor cranieni
Nervii I, II şi VIII sunt senzoriali, conducând excitaţii olfactive (I), optice (II) şi
statoacustice (VIII).
Nervii III, IV, VI, XI, XII sunt pur motori.
Nervii V, VII, IX, X sunt nervi micşti.
Notăm, în plus, că nervii III, VII, IX, X au în structura lor şi fibre parasimpatice
preganglionare, cu originea în nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trunchiului cerebral.
Nervii cranieni
Numele Funcţia Originea reală Traiect
I. Nervii olfactivi Sunt nervi Sunt formaţi din Străbat orificiile lamei
(10-20) senzoriali, cu înmănunchierea mai multor ciuruite a etmoidului şi fac
funcţia de a axoni ai celulelor bipolare sinapse cu dendritele
transporta din segmentul posterior al celulelor mitrale din
excitaţii mucoasei olfactive. bulbul olfactiv.
olfactive.
II. Nervul optic Este un nerv Este format din axonii Nervul optic părăseşte
senzorial. celulelor multipolare din orbita prin gaura optică şi
stratul 8 al retinei care pătrunde în craniu,
converg spre papila optică, îndreptân-du-se spre
unde traversează coroida şi corpii geniculaţi laterali.
sclerotica pentru a forma
nervul optic.

Aplicatii practice: În fracturile etmoidului poate surveni anosmia (pierderea mirosului).

Numele Funcţia Originea Originea Traiect Distribuţie
reală aparentă
III. Nerv motor, Fibrele motorii În spaţiul De la Fibrele motorii se
Nervul are în îşi au originea în interpeduncu originea sa distribuie la muşchii:
oculo- constituţia nucleul motor al lar delimitat aparentă se drept inferior, drept
motor lui şi fibre nervului oculo- între îndreaptă intern, drept superior şi
parasimpati motor, situat în picioarele spre oblic inferior. Fibrele
ce mezencefal. pedunculilor înainte parasimpatice
Fibrele cerebrali. pătrunzând preganglionare plecate
parasimpatice în orbită din nucleul autonom al
pre-ganglionare prin fisura nervului III străbat nervul
îşi au originea în orbitară oculo-motor pe care apoi
nucleul autonom superioară. îl părăsesc îndreptându-se
al nervului III spre un ganglion
din mezencefal. vegetativ (ganglionul
ciliar) unde fac sinapsă cu
fb. postganglionare, care
ajung la muşchiul sfincter
al pupilei (mioză) şi la
muşchiul ciliar.

Numele Funcţia Originea Originea Traiect Distribuţie

reală aparentă
IV. Este un Se află în Are originea De la originea sa aparentă, Inervează
Nervul nerv nucleul motor aparentă pe pe faţa posterioară a muşchiul
trohlear motor. al nervului faţa posterioară trunchiului cerebral, oblic
trohlear, situat a trunchiului ocoleşte picioarele superior.
în mezencefal, cerebral; este pedunculilor cerebrali
imediat sub singurul nerv urcând lateral de ele şi
nucleul care se apoi se îndreaptă spre
nervului încrucişează la orbită, în care pătrunde
oculomotor. originea sa prin fisura orbitală
aparentă. superioară.

Numele Funcţia Originea Originea Traiect Distribuţie]

reală aparentă
VI. Nerul Este un În nucleul În şanţul De la originea sa aparentă se Inervează
abducens nerv motor al bulbo- îndreaptă spre înainte, muşchiul drept
motor. nervului pontin. pătrunzând în orbită prin extern.
abducens din fisura orbitară superioară.
punte.

Aspecte clinice: NERV OCULOMOTOR

Deoarece nucleul nervului oculomotor primeşte aferenţe de la neuronii motori corticali prin tractul
corticobulbar, cu distribuţie bilaterală, extrem de rar se pot observa leziuni motorii superioare
(supranucleare) care să afecteze complet acest nerv.
 Dacă totuşi nervul oculomotor este afectat va apărea lezarea neuronilor motori inferiori ce va
determina paralizia muşchilor inervaţi de aceştia, globul ocular este deviat lateral şi superior (către
muşchii sănătoşi) de către muşchiul drept lateral (inervat de nervul abducens) şi către muşchiul oblic
superior (inervat de nervul trohlear), care nu mai au opozant. Sunt limitate mişcările şi câmpul vizual în
direcţia de acţiune a muşchiului paralizat (medial şi inferior).
Deoarece muşchiul ridicător al pleoapei este paralizat, pleoapa superioară va cădea, stare
cunoscută sub denumirea de “ptoză palpebrală”. Paralizia nervilor oculomotori poate determina diplopia
(perceperea concomitentă a două imagini pentru acelaşi obiect). Deasemenea, se poate produce şi strabism
divergent (devierea axei oculare spre lateral).
În plus pot fi afectate şi fibrele parasimpatice şi ca urmare, muşchiul sfincter pupilar va fi
paralizat. Muşchiul dilatator al pupilei, inervat de sistemul nervos simpatic, nu va avea muşchi opozant şi
ca urmare, pupila va fi larg dilatată şi nu va putea fi închisă (cu alte cuvinte, este o “pupilă fixă” =
midriază).
Iritaţia fibrelor parasimpatice poate determina o contracţie permanentă a muşchilor ciculari ai
irisului determinând pupiloconstricţie =mioză).
Deasemenea afectarea nervului oculomotor va determina o dificultate în acomodarea vizuală,
datorită paraliziei muşchiului ciliar.
Afectarea fb parasimpatice inegal poate duce la anizocorie (inegalitatea pupilară).
Lezarea pedunculilor cu interesarea şi a nervului cranian III emergent la acest nivel, va produce
sindromul Weber - în paralizia nervului ipsilateral şi hemiplegie contralaterală ca urmare afectării
tractului piramidal, anterior de decusaţia bulbară.
NERVUL TROHLEAR
Paralizia muşchiului oblic superior poate duce la: limitarea mişcării spre superior, devierea
ochiului spre inferior, diplopie.
NERVUL ABDUCENS
-limitarea mişcării de lateralitate a globului ocular, strabism convergent (contracţia muşchiului drept intern
inervat de n. oculomotor, ce nu mai are opozant), diplopie.

Numele Funcţia Originea reală Originea Traiect Distribuţie

aparentă
V. Nervul Este un Fibrele senzitive îşi Pe faţa De la originea sa Fibrele senzitive
trigemen nerv au originea în anterioară aparentă, nervul se inervează pielea
mixt, ganglionul a punţii, îndreaptă înainte, frunţii, feţei,
având trigeminal (Gasser), lateral de iar anterior de conjunctiva
fibre situat pe traiectul piramidel ganglionul oculară,
motorii nervului. La acest e pontine. trigeminal se mucoasa nazală,
şi nivel se află primul împarte în trei bucală, dinţii şi
senzitive neuron ramuri: limba. Fibrele
. (protoneuronul). - nervul oftalmic, motorii
Axonii neuronilor care pătrunde în inervează
din ganglionul orbită prin fisura muşchii
trigeminal se termină orbitară superioară; masticatori.
în nucleii senzitivi ai - nervul maxilar,
trigemenului din care iese din craniu
trunchiul cerebral prin gaura rotundă;
unde se află - nervul
deutoneuronul; mandibular, care
Fibrele motorii îşi au iese din craniu prin
originea în nucleul gaura ovală.
motor al nervului V
din punte.
Distributia nervului trigemen
1-ganglionul senzitiv trigeminal Gasser 18-ramura motorie a nervului mandibular ce
2-nerv oftalmic inerveaza muschii masticatori
3-nerv frontal (ramura a nervului oftalmic) 19-muschii masticatori (temporal, maseter,
4-ramuri senzitive cutanate frontale (din pterigoidieni medial si lateral)
nervul oftalmic) 20-nerv bucal, ce inerveaza tegumentul si
5-nerv lacrimal (ramura a nervului oftalmic) mucoasa obrazului (ramura nervului
6-nerv nazociliar (ramura a nervului temporobucal, ramura din nervul
oftalmic) mandibular)
7-nerv zigomatic (anastomoza nervului 21-nerv lingual (nerv senitiv, remura
maxilar cu nervul oftalmic) terminala a nervului mandibular)
8-nervi nazali anteriori (din nervul etmoidal 22-ramuri senzitive pentru 2/3 anterioare ale
- ramura a nervului nazociliar) limbii (din nervul lingual, ramura a nervului
9-nerv maxilar mandibular)
10-ramuri senzitive cutanate pentru 23-ramuri senzitive pentru gingia si planseul
tegumentul din regiunile temporale si cavitatii bucale
zigomatice (din nervul zigomatic, ramura a 24-nerv alveolar inferior (nerv mixt, ramura
nervului zigomatic) a nervului mandibular)
11-nervi palatini (din nervul maxilar) 25-plex alveolar inferior
12-nervi nazali posteroinferiori (din nervii 26-ramuri senzitive cutanate pentru pielea
palatini) mentonului
13-nervi nazali posterosuperiori (din nervul 27-ramura motorie atasata nervului alveolar
maxilar) inferior
14-nervi alveolari (din nervul maxilar) 28-ramura motorie pentru muschiul
15-nervul infraorbital (ramura terminala a milohioidian
nervului maxilar) 29-ramura motorie pentru pantecele anterior
16-ramuri senzitive pentru tegumentul al muschiului digastric
portiunii anterioare a etajului mijlociu al 30-nervul auriculotemporal (ramura
fetei (provenite din nervul infraorbital) senzitiva a nervului mandibular ce inerveaza
17-nerv mandibular tegumentul regiunii temporal
a) Teritoriul de inervaţie a nervului b) Nervii cutanaţi ai feţei si frunţii
trigemen 1-n. supratrohlear
I. teritoriul nervului oftlamic 2-tendonul muşchiului oblic superior
II. teritoriul nervului maxilar 3-n. infratrohlear
III. teritoriul nervului mandibular 4-ramuri nazale ale n. etmoidal
IV. teritoriul nervului occipital mare anterior
5-ligamentul palpebral medial
(Arnold)
6-n. mentronier
V. teritoriul plexului cervical 7-n. infraorbital
8-n. zigomatico-facial
9-n. lacrimal
10 -n. supraorbital
Aplicaţii clinice: EXAMENUL NEUROLOGIC
- SENSIBILITATEA se testează în toate teritoriile, putând avea ca descoperire patologică
hipoestezia sau chiar anestezia în tot teritoriul sau pe traiectul unei ramuri (prin lezarea nervului). În cazul
unei leziuni a cortexului senzorial dispare sensibilitatea feţei pentru durere şi temperatură în hemifaţa
contralaterală, păstrându-se însă sensibilităţile tactilă şi presională. Dacă este afectat ganglionul Gasser sau
nervul, se pierde sensibilitatea homolaterală. Aceasta pentru că deutoneuronul căii ascendente se
încrucişează.
- MOTRICITATEA este modificată în cazul leziunilor de neuron motor periferic, determinând dificultăţi
în masticaţie şi vorbire. Poate fi afectată şi în leziunea de neuron motor central, având în vedere că nucleul
motor al trigemenului primeşte aferenţe bilaterale de la cortex.
- REFLEXELE:
- reflexul cornean (atingerea uşoară a corneei cu vată trebuie să producă închiderea ochiului)
- reflexul conjunctival (se preocedează la fel, atingând o zonă a conjunctivei)
- reflexul maseterin
NEVRALGIILE DE TRIGEMEN (dureri paroxistice pe traiect nerv)
Poate fi idiopatică (nu i se poate descoperi cauza), fiind totuşi incriminată o inflamaţie
arahnoidiană; poate fi secundară, tumorală, inflamatorie (cel mai frecvent de la o colecţie sinusală sau de la
o afecţiune dentară) sau traumatică – i se asociază hipo/anestezie cutanată, reflex coronar diminuat.
Pot să apară nevralgii localizate dentare sau nevralgii ale ganglionilor vegetativi care se ataşează
nervilor cranieni, care vor limita durerea la teritoriul eferenţelor trigeminale ale ganglionului respectiv.
Numele Funcţia Originea reală
Originea Traiect Distribuţie
aparent
ă
VII. Este un Fibrele motorii îşi au În şanţul De la Fibrele motorii
Nervul nerv mixt, originea reală în bulbo- originea inervează muşchii
facial care are în nucleul motor din pontin. sa mimicii. Fibrele
structura sa punte. Fibrele aparentă, senzoriale culeg
şi fibre senzitive (senzoriale) nervul se excitaţiile gustative
părăsimpati gustative îşi au îndreaptă de la nivelul
ce. originea în ganglionul spre corpului limbii (2/3
geniculat de pe stânca anterioare). Fibrele
traiectul nervului temporal parasimpatice se
facial, unde se află ului, distribuie la glanda
protoneuronul. Cel străbătân lacrimală şi la
de-al doilea neuron se d canalul glandele sub
află în nucleul solitar nervului mandibulare şi
din bulb. Fibrele facial, sublinguală.
parasimpatice situat în Fibrele senzitive
preganglionare îşi au stâncă. inervează împreună
originea în nucleul Părăseşte cu o ramură din n.
lacrimal şi nucleul canalul IX şi n. X o parte a
salivator superior, facialului pielei conductului
ambii situaţi în punte. şi auditiv extern
Fibrele provenite din sfârşeşte, (zona Ramsay-
nucleul lacrimal fac prin Hunt).
sinapsă cu fibrele ramurile
postganglionare în sale
ganglionul terminale
pterigopalatin, iar cele în glanda
din nucleul salivator parotidă.
superior în ganglionul
submandibular.

Aplicaţii practice:EXAMENUL NEUROLOGIC

Aspectul pacientului cu paralizie periferică de nerv facial:
-asimetrie facială
- lagoftalmie – la un ochi pleoape permanent depărtate (afectarea orbicularului ochiului)
-epifora – scurgerea lacrimilor pe obraz (afectarea muşchiului lacrimal care orientează lacrimile
către canalul nazolacrimal)
- comisura bucală coborâtă şi gura deviată de partea sănătoasă
Examinarea dinamică:
- imposibilitatea închiderii ochiului (bolnavul nu clipeşte de partea bolnavă)
- pacientul nu poate ridica sprâncenele, nu încreţeşte fruntea
- dacă pacientului i se cere să arate dinţii, devierea gurii se accentuează
- pacientul nu poate practica acţiunile ce implică strângerea buzelor: nu fluieră, nu pronunţă consoanele
labiale, în timpul masticaţiei alimentele îi cad din gură
- pacientul îşi pierde şi gustul la nivelul a 2/3 anterioare ale limbii (pentru gusturile sărat, dulce, acru).
-
LEZIUNILE NEUROLOGICE
Lezarea nervului facial în paraliziile centrale generează două tulburări ale mimicii:
- abolirea mişcărilor voluntare prin leziuni ale ariei motorii corticale sau ale fasciculului corticonuclear
(îşi păstrează mimica automată, emoţională)
- persistenţa mimicii voluntare şi abolirea celei involuntare reflexe prin lezarea sistemului
extrapiramidal (boala Parkinson)
În acest caz, nu este afectată regiunea superioară a feţei, ci numai cea inferioară.
Simptomatologia în paraliziile periferice de nerv facial depinde de nivelul leziunii:
- dacă leziunea se produce sub gaura stilomastoidiană (sub desprinderea nervului coarda timpanului) –
afectare simplă a muşchilor pieloşi faciali (cu simptomatologia motorie descrisă mai sus)
- dacă leziunea are sediul distal de ganglionul geniculat dar intrapietros se adaugă:
- tulburări de secreţie salivară
- tulburări ale sensibilităţii gustative
- hiperacuzie (paralizia muşchiului scăriţei)
- dacă leziunea are sediul cranial de ganglionul geniculat:
- pierderea totală a sensibilităţii gustative
- apariţia lacrimilor de crocodil (lacrimaţie la stimuli salivari) la un singur ochi
- tulburări în secreţia glandelor mucoasei nazale şi a celei palatine

Distribuţia nervului facial

1.Aria gustativă (lob parietal, girus postcentral)
2.Talamus 3.Nucleul solitar (componenta
gustativă – nucleul gustativ Nageotte)
4.Nucleul salivator superior 5.Nucleul
lacrimo-muco-nazal 6.Nucleul motor al
facialului (destinat inervaţiei muşchilor
mimicii) 7.Fibrele preganglionare(ce formează
nervul vidian şi sinaptează în ganglionul
pterigo-palatin) 8.Fibrele postganglionare
para-simpatice destinate glandei lacrimale
9.Fibrele postgan-glionare parasimpatice
destinate glandelor din mucoasa nazală şi
palatină 10.Muşchiul occipito - frontal
11.Glanda lacrimală 12.Muşchiul orbicular al
ochiului 13.Muşchii din jurul orificiilor
foselor nazale 14.Muşchiul buccinator
15.Muşchiul orbicular al gurii 16.Ganglionul
senzitiv ataşat nervului VII (ganglionul
geniculat) 17.Fibre senzoriale gustative ce se
distribuie la 2/3 ante-rioare ale limbii (intră în
nervul coarda timpanului) 18.Limba 19.Fibre
preganglionare parasimpatice destinate
glandelor salivare (intră în nervul coarda
timpanului) 20.Axonii neuronilor din
ganglionul senzitiv 21.Ganglionul sublingual
22.Glanda sublinguală 23.Ganglionul
submandibular 24.Glanda submandibulară
Ramurile terminale ale nervului facial
a) (S-a ridicat muşchiul platisma; porţiunea superficială a glandei submandibulare s-a excizat)
1. Prelungirea anterioară a glandei parotide 2. Ductul parotidian Stenon 3. Muşchiul maseter 4.
Ramurile nervului facial 5. Artera facială 6. Vena facială 7. Nervul hipoglos 8. Muşchiul
sternocleidomastoidian 9. Unghiul mandibulei 10. Ramura cervicală a nervului facial 11. Nervul
auricular mare 12. Glanda parotidă 13. Ramurile nervului facial 14. Artera temporală
superficială
b) (Glanda parotidă şi pavilionul urechii au fost excizate)
1. Porţiunea profundă a muşchiului maseter 2. Ramura zigomatică a nervului facial 3. Ramură a
nervului infraorbital 4. Porţiunea superficială a muşchiului maseter 5. Ramura bucală 6. Ramura
marginală a mandibulei din nervul facial 7. Ramura cervicală a nervului 8. Pântecele anterior al
muşchiului digastric 9. Artera tiroidiană superioară 10. Vena jugulară internă 11. Nervul
accesor 12. Pântecele posterior al muşchiului digastric 13. Artera carotidă externă 14. Nervul
facial 15. Mastoida 16. Meatul acustic extern 17. Ramura temporală a nervului facial

Numele Funcţia Originea reală Originea Distribuţie

aparentă
VIII. Nervul Este un Are originea reală în Nervul stato- Ramura cohleară se
Statoacustic nerv ganglionul spiral Corti, acustic îndreaptă spre nucleii
vestibulo- senzorial. pentru ramura cohleară, pătrunde în cohleari din punte
cohlear) şi în ganglionul trunchiul (anterior şi posterior),
vestibular Scarpa, pentru cerebral la iar ramura vestibulară
ramura vestibulară. Cele nivelul spre nucleii
două ramuri se alătură, şanţului vestibulului din bulb
formând nervul bulbopontin. (superior, inferior,
respectiv. medial şi lateral).
 Numele Funcţia Originea reală Originea Traiect Distribuţie
aparentă
IX. Nervul Este un Fibrele motorii îşi Se află la De la Fibrele motorii
glosofa- nerv mixt, au originea în nivelul originea inervează muşchiul
ringian care are în nucleul ambiguu şanţului sa faringelui, cu
structura din bulb. Fibrele retro- aparentă, excepţia
sa şi fibre senzitive olivar. nervul se constrictorului
parasimpa (senzoriale) îşi au îndreaptă inferior, cât şi
tice. originea în spre gaura muşchii extrinseci ai
ganglionul superior jugulară limbii. Fibrele
şi inferior de pe ieşind din senzitive (senzoriale)
traiectul nervului craniu, inervează mucoasa
unde se află după care linguală de la
protoneuronul; se termină rădăcina limbii (de
deutoneuronul se în limbă şi unde culege şi
află în nucleul faringe. excitaţiile gustative)
solitar din bulb. şi mucoasa
Fibrele faringelui. Fibrele
parasimpatice îşi parasimpatice se
au originea în distribuie la glanda
nucleul salivator parotididă
inferior din bulb.

Spaţiul retrostilian drept

1. Nervul mandibular
2. Artera carotidă internă
(secţionată)
3. Tendonul intermediar al
muşchiului digastric
4. Glanda submandibulară şi
ductul acesteia
5. Nervul laringeu superior
6. Cornul mare al hioidului
7. Ramura faringiană a nervului
vag
8. Nervul accesor
9. Nervul hipoglos
10. 10.Gaura jugulară
11. Nervul vag
12. Nervul glosofaringian (pe
muşchiul stilofaringian)
Spaţiul latero-faringian (secţiune
retrofaringiană)
1. Cortul cerebelului (secţionat)
2. Nervul vag drept
3. Nervul glosofaringian
4. Artera carotidă internă
(secţionată)
5. Nervul laringeu superior
6. Cornul mare al hioidului
7. Ramura faringiană a nervului
vag
8. Muşchiul constrictor inferior
al faringelui
9. Esofag
10. Lanţul simpatic latero-
vertebral cervical
11. Nervul vag stâng
12. Vena jugulară internă
13. Nervul accesor
14. Muşchiul constrictor mijlociu
al faringelui
15. Ganglion simpatic cervical
superior
16. Muşchiul constrictor superior
al faringelui
17. Nervul hipoglos

Nervul glosofaringian în
regiunea paraamigdaliană
1. Muşchiul ridicător al
vălului palatin drept
2. Muşchiul tensor al vălului
palatin
3. Fascia pterigoidiană
4. Muşchii intrinseci ai limbii
5. Muşchiul buccinator
(porţiunea posterioară)
6. Muşchiul constrictor
mijlociu al faringelui
7. Muşchiul stilofaringian
8. Nervul glosofaringian
9. Rafeul pterigomandibular
10. Muşchiul constrictor
superior al faringelui
APLICAŢII CLINICE
Dacă sunt atinse orofaringele şi uvula, se declaşează un reflex de tuse sau de deglutiţie, care închid
laringele şi traheea de către epiglotă. Dacă pacientul este anesteziat, reflexul nu are loc. Mai mult chiar,
pacientul inconştient vomită adesea. Este deci absolut necesar ca pacientul să nu consume nimic (mâncare
sau lichide) cu 8-12 ore înainte de operaţie; altfel, pacientul va vomita în mod inconştient (fără control), iar
conţinutul acid din stomac va pătrunde în trahee (acum larg deschisă), în bronhii şi plămâni, ducând, în cel
mai bun caz, la pneumonie prin aspiraţie, dacă nu la sufocaţie (rezultat fatal).

Numele Funcţia
Originea Originea Traiect Distribuţie
reală aparentă
X. Nervul vag Este un Fibrele Se află la De la Fibrele motorii
(pneumogastric) nerv mixt, motorii îşi nivelul originea inervează
care are şi au originea şanţului sa musculatura
fibre în nucleul retro- aparentă, laringelui şi
parasimpat ambiguu. olivar. nervul se muşchiul constrictor
ice. Fibrele îndreaptă inferior al faringelui.
senzitive spre Fibrele senzitive
(senzoriale) gaura (senzoriale)
îşi au jugulară, inervează mucoasa
originea în părăsind valeculelor şi a
ganglionul craniul, laringelui Fibrele
superior şi străbate parasimpatice se
inferior de gâtul, distribuie la organele
pe traiectul toracele, din torace şi
nervului diafragm abdomen. În torace
unde se află a şi se distribuie cordului
protoneuron sfârşeşte traheei, bronhiilor,
ul; în plămânului şi
deutoneuron abdomen. esofagului. în
ul se află în abdomen se
nucleul distribuie
solitar din stomacului,
bulb. intestinului subţire,
Fibrele cecului, colonului
parasimpati ascendent şi
ce provin transvers. Colonul
din nucleul descendent, sigmoid,
dorsal al rectul, vezica urinară
vagului. şi organele genitale
primesc fibre
parasimpatice din
măduva sacrată.

a)1. Muşchiul constrictor superior al faringelui
2. Muşchiul constrictor mijlociu al faringelui
3. muşchiul hioglos
4. Nervul laringeu superior (ramura internă)
5. Muşchiul tirihioidian
6. Muşchiul cricotiroidian
7. Nervul laringeu recurent drept
8. nervul laringeu superior (ramura externă)
9. Muşchiul constrictor inferior al faringelui
10.Rafeul pterigomandibular (inserţia pentru m.
constrictpr superior al faringelui posterior şi
pentru m. buccinator anterior)
11.Nervul glosofaringian
12.Artera carotidă internă
13.Muşchiul ridicător al vălului palatin
14.Nervul mandibular
Nervii vagi la intrarea în torace
1. Rafeul median al gâtului2.Muşchiul
milohioidian3.Muşchiul omohioidian şi
sternohioidian secţionaţi 4.Muşchiul
ridicător al glandei tiroide 5.Istmul
glandei tiroide 6.Artera subclavie
7.Vena subclavie 8.Nervul vag stâng
9.Vena tiroidiană inferioră 10.Traheea
11.Nervul frenic 12.Plexul brahial
13.Vena tiroidiană mijlocie 14.Lobul
drept al glandei tiroide 15.Artera
tiroidiană superioară 16.Osul hioid
17.Pântecele anterior al muşchiului
digastric
b) 1. Nervul laringeu superiro (ramura internă
perforând membrana tirohioidiană)
2. Cartilajul aritenoid (proces muscular)
3. Muşchiul cricoaritenoidian posterior drept
4. Tendonul cricoesofagian
5. Fibrele musculare circulare (interne) ale
esofagului
6. Lumenul traheei
7. Lama cartilajului cricoid
8. Cartilajul aritenoid (proces vocal)
9. Muşchiul transvers aritenoidian
10.Muşchiul oblic aritenoidian
11.Plica ariepiglotică
Aplicaţii practice:LEZIUNI NEUROLOGICE

Lezările cantonate la nivelul nervului vag provoacă paralizia muşchilor faringelui, o deviere a
peretelui faringian de partea opusă leziunii (semnul Vernet) şi tulburări de deglutiţie. Leziunea
nucleului ambiguu are drept consecinţe disfagia, disfonia, dispneea. Disfonia este cauzată şi de
paralizia nervului laringeu recurent

Numele Funcţia Originea Originea Traiect Distribuţie

reală aparentă
XI. Este un Rădăcina Rădăcina Nervul Ramura internă
Nervul nerv bulbară îşi bulbară îşi accesor conţine fibre
accesor motor. are originea are părăseşte provenite din rădăcina
reală în originea craniul prin bulbară. Pătrunde în
nervul aparentă gaura nervul vag,
ambiguu. în şanţul jugulară şi se participând la
Rădăcina retroolivar împarte în inervaţia muşchilor
spinală îşi . două ramuri: laringelui. Ramura
are originea - ramura externă conţine fibrele
reală în externă; rădăcinii spinale ale
cornul - ramura nervului accesor şi se
anterior al internă. distribuie la muşchii
măduvei stemocleidomastoidia
cervicale. n şi trapez.
Traiectul nervului accesor
1. Artera maxilară
2. Artera facială
3. Artera submentală
4. Artera linguală
5. Nevul hipoglos
6. Artera tiroidiană superioară
7. Artera carotidă internă
8. Nerv accesor
9. Artera occipitală
10. Artera auriculară posterioară
11. Artera temporală superficială

Aplicaţii practice: LEZAREA NERVULUI ACCESOR

Lezarea componentei bulbare a nervului accesor dă paralizia jumătăţii de văl
palatin şi a plicii vocale ipsilaterale.
Lezarea componentei medulare atrage paralizia muşchiului sternocleidomastoidian, care
este dificil de observat; când gâtul este în flexie bărbia tinde să se rotească uşor de partea
leziunii. Paralizia porţiunii superioare a muşchiului trapez este evidenţiata prin poziţia de
rotaţii înafară şi în jos a regiunii scapulare şi printr-o uşoară depresiune a umărului de
partea leziunii. Se poate testa prin mişcarea de ridicare a umărului împotriva unei
rezistenţe.
 Numele Funcţia Originea Originea Traiect Distribuţie
reală aparentă
XII. Este un Fibrele În şanţul Părăseşte Inervează muşchii
Nervul nerv motorii preolivar. craniul prin limbii (cei intrinseci).
hipoglos motor. provin din canalul
nucleul nervului
motor al hipoglos şi se
nervului îndreaptă
XII. spre limbă.

Traiectul nervului hipoglos XII

1. Artera carotidă externă
2. Glanda submandibulară
3. Pântecele anterior al muşchiului
digastric
4. Osul hioid
5. Muşchiul stilohiodian
6. Vena jugulară internă
7. Nervul accesor
8. Artera tiroidiană superioară
9. Arera carotidă internă
10. Nervul hipoglos
11. Pântecele posterior al muşchiului
digastric
12. Procesul mastoidian

Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE

Lezarea nervului hipoglos dă paralizia unei jumătăţi de limbă, care este derivată de partea
leziunii, abolirea tonusului şi degenerarea atrofică a muşchilor afectaţi.
Juxtapunerea rădăcinii nervului cu tractul cortico-spinal constituie baza anatomică a
hemiplegiei alternante hipoglosale inferioare, care constă în lezarea neuronului motor inferior
ipsilateral pentru limbă combinată cu hemiplegia (neuron motor superior) jumătăţii contralaterale
a corpului pronunţată în special în extremităţi.