Universitatea de Știinte Agronomice și

Medicină Veterinară
București

Necesitatea dimensionării optime a activitătilor

in cadrul unei exploatatii agricole

Student: Prof.coordinator:
Nicu Aurel Georgian Șef. lucr. dr. Costaiche Melania
Grupa: 8403
 CUPRINS

Introducere : Necesitatea dimensionarii in cadrul unei exploatatie

agricole
Capitolul 1:Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia
1.1 Date generale despre zona
1.1.1 Asezare geografica, date despre clima si sol
1.1.2 Caracterizarea profilului agricol al locatitatii
1.1.3 Statutul juridic si asezarea administrativa
1.2 Suprafata exploatatiei pe moduri de folosinta
1.3 Baza tehnicomateriala si resursele material ale societatii
1.4 Intocmirea asolamentului

Capitolul 2. Optimizarea structurii exploatației agricole cu ajutorul

metodei variantelor logice multiple
2.1.Calcul consum pe hectar
2.2. Întocmirea și calcularea variantelor logice multiple

Capitolul 3. Memoriu justificativ

Se va face o sinteza a modului de întocmire, a calculelor

efectuate si a rezultatelor planificate
 Introducere

Necesitatea dimensiunii optime a activitatilor in cadrul unei exploatatii Agricole

vine de la nevoia in cee ace priveste decizia pe care trebuie sa o ia managerul
pentru a avea o productie eficienta, si folosindu-se de planificare de modele
matematice, dar si de tehnica simularii, aceasta urmareste sa obtina profitul maxim
pentru exploatatia respectiva.
Exploatatiile Agricole, sunt forme complexe de organizare a proprietatii, prin care
se pun in valoare pamantul, animalele si celelalte mijloace de productie,
interconectate intr-un sistem unitar, in vederea executarii de lucrari, prestari de
servicii si obtinerii eficiente de produse Agricole.
In sens economic, marimea(dimensiunea economica) a unei exploatatii Agricole
reprezinta capacitatea sa de productie, ca premisa a obtinerii rezultatelor
economico-financiare determinate de resurse materiale, umane si banesti utilizate
in procesul de productie. Marimea se exprima prin indicatori valorici, spre
deosebire de dimensiune, careia ii sunt specifice marimile fizice.
CAPITOLUL 1

1.1.1 ASEZAREA GEOGRAFICA DATE DESPRE CLIMA SI SOL

Albești-Paleologu, Prahova
Comuna se întinde pe malurile râului Cricovul Sărat, în câmpia piemontană
aflată la ieșirea acestuia din Subcarpații de Curbură. Este străbătută de
șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Din acest drum, la
Albești-Paleologu se ramifică șoseaua națională DN1D, care duce spre sud-
est la Urziceni. De la intersecția
celor două drumuri naționale începe
și șoseaua județeană DJ102C care
duce spre nord pe valea Cricovului
Sărat la Urlați, Gornet-Cricov,
Apostolache, Sângeru și mai
departe în județul Buzău la Cislău
(unde se termină în DN10). Din
DN1D, lângă Cioceni se ramifică
șoseaua județeană DJ146, care duce
spre nord la Tomșani (unde se
termină în DN1B). Prin comună
trece și calea ferată Ploiești–Buzău,
pe care este deservită de stația
Cricov și de halta Muru.
Grafic 1.1- Harta Judetului Prahova
Sursa - Harti

Grafic 1.2 – Harta LOCALITATE

Sursa : Harti
1.1.2 Condiții naturale: climă, temperatură medie anuală ,tip de sol
predominant.

Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime
înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de
43 °C la 19 iulie 2007. În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30
tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată. Cantitatea medie multianuală
de precipitații este de 600 mm, cu 30–40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie.
Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3
mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer
senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit. Comuna se află sub influența
predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și de sud-est (23 %), cu o viteză
medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s
și numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.
Tip de sol: cernoziom - un sol foarte fertil, de culoare închisă (neagră,
castanie) format sub o vegetație ierboasă, în condițiile unei clime
continentale.Cernoziomul conține humus în proporție de 3-6%, procentaj mic în
comparație cu alte soluri, care pot avea până la 25% humus, dar este de bună
calitate (mull calcic), saturația în baze este de 90-100% cu o reacție neutră, slab
alcalină (pH = 7-7,8) și un procentaj important de acid fosforic, amoniac și fosfor.
 TABEL 1.1 SUPRAFATA PRINCIPALELOR CULTURI DIN
ROMANIA /REGIUNEA SUD-MUNTENIA SI JUDETUL
PRAHOVA

Suprafata cultivata cu principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni,

regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 2018
Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
Principalele culturi Forme de proprietate
judete
UM: Ha

Hectare

Total Total TOTAL 8466658

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 1870788

Grau si secara Total TOTAL 2126417

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 589473

Orz si orzoaica Total TOTAL 423500

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 98460

Hamei Total TOTAL 255

Ovaz Total TOTAL 161484

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 17509

Sorg Total TOTAL 15929

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 1049

Orez Total TOTAL 8251

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 3273

Sursa: Insse-Tempo

Cea mai mare suprafata de cultura pe tara este cea de: 1.Grâu si secară-Total-
2126417, 2. Orz și orzoaică-Total-423500, 3.Ovăz-Total-161484, 4. Sorg-Total-
15929, 5. Orez-Total-8251, 6.Hamei-Total-255.
Cea mai mare suprafata de cultura pe regiune este cea de: 1.Grâu si secară-Total-
589473, 2. Orz și orzoaică-Total-98460, 3.Ovăz-Total-17509, 4.Orez-Total-3273,
5.Sorg-Total-1049
 Tabel 1.2: Productia medie la hectar pentru culturile
principale din Romania din judetul Prahova

Productia medie la hectar, la principalele culturi, pe forme de proprietate,

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 1990 Anul 2018

Forme de Macroregiuni, regiuni de
Principalele culturi
proprietate dezvoltare si judete
UM: Kg/ ha

Kilograme Kilograme

Cereale pentru
Total TOTAL 3011 5999
boabe

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 3663 6054

- - Prahova 3649 5185

Grau si secara Total TOTAL 3212 4784

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 3863 4901

- - Prahova 3977 3589

Orz si orzoaica Total TOTAL 3577 4417

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 4218 5239

- - Prahova 3974 3637

Orz Total TOTAL 3709 5090

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 4296 5616

- - Prahova 3974 3853

Hamei Total TOTAL 1045 860

Sorg TOTAL 674 4791

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 1530 3151

- - Prahova 3774 3376

Orez Total TOTAL 1666 5254

- - Regiunea SUD-MUNTENIA 1735 4585

Sursa: INSSE-TEMPO

Cea mai mare productie de Orz si Orzoaica este 4218 pe judet iar pe tara este de
5239 kg/ha. Este urmata de grau si secara, cu productia de 3212 kg/judet, iar pe
tara productia medie este de 4784 kg/ha. Productia de orz si orzoaica este de 3577
respectiv 4417 kg/ha. Productia de sorg este de 674/ Jud. Prahova iar pe tara este
de 4791 kg/ha.
Cantitatea pe Jud. Prahova de orez este de 1666 iar pe tara este de 5254 kg/ha.
Productia medie pe judet este de 1045 kg iar pe tara este de 8060 kg/ha.

1. Productia medie reprezinta cantitatea de produse brute (pe fiecare cultura)

obtinuta pe unitatea de suprafata cultivate (in ogor propriu).
2. Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor, corespunzatoare
consumului de factori de productie, pe care agentii economici le efectueaza pentru
producerea si vânzarea de bunuri materiale sau prestarea de servicii
3. Preţ de vânzare – preţul final pentru o unitate sau o cantitate determinată de
produs, incluzând taxa pe valoarea adăugată şi toate taxele suplimentare.
 Tabel 1.3 Productie medii obtinute la principalele culture in zona si
productivitatea de vanzare

Cultura 2016 PV/KG 2017 PV/KG 2018 PV/KG 2019 PV/KG

Kg/ha LEI/KG KG/HA LEI/KG KG/HA LEI/KG KG/HA LEI/KG
Grau si 4091 0.64 4588 0.65 3591 0.68 - -
secara
Grau 4091 0.64 4591 0.66 3591 0.69 - -
comun
Porumb 3852 0.76 5810 0.69 6507 0.73 - -
Boabe
Floarea 2448 1.53 2446 1.38 2044 1.33 - -
soarelui
Rapita 3932 1.52 2804 1.53 2340 1.44 - -
Sursa: Calcule proprii
Tabel 1.1 Productie medii obtinute la principalele culturi in zona si productivitatea de vanzare

In anul 2016 productia medie la hectar la grau si secara a fost de 4091 kg/ha cu
pretul de 0.64 lei, in 2017 productia a fost de 4588 hg/ha cu pretul de 0.65 lei, in
anul 2018 productia a fost de 3591kg/ha cu pretul de 0.68 lei
In anul 2016 productia medie la hectar la grau comun a fost de 4091 kg/ha cu
pretul de 0.64lei, in anul 2017 productia a fost de 4591 kg/ha cu pretul de 0.66, si
in anul 2018productia a fost de 3591 kg/ha cu pretul de 0.69.
In anul 2016 productia medie la hectar la porumb boabe a fost de 3852 kg/ha cu
pretul de 0.76lei, in anul 2017 productia a fost de 5810 kg/ha cu pretul de 0.69, si
in anul 2018 productia a fost de 6507 kg/ha cu pretul de 0.73.
In anul 2016 productia medie la hectar la floarea soarelui a fost de 2448 kg/ha cu
pretul de 1.53, in anul 2017 productia a fost de 2446 kg/ha cu pretul de 1,38, si in
anul 2018 productia a fost de 2044 kg/ha cu pretul de 1.33.
In anul 2016 productia medie la hectar la floarea soarelui a fost de 3932 kg/ha cu
pretul de 1.52, in anul 2017 productia a fost de 2804 kg/ha cu pretul de 1,53, si in
anul 2018 productia a fost de 2340 kg/ha cu pretul de 1.44.
In anul 2019, la nicio cultura nu a fost actualizat !
 1.2.1 Așezare administrativă și statut juridic

Așezarea administrativă se află în localitatea Albești-Paleologu, județ Prahova.

Mediul rural reprezintă o serie de avantaje pentru amplasarea sediului social cum
ar fi:
- Prețurile terenurilor și ale construcțiilor sunt mult mai mici decât în mediul urban;
- În majoritatea zonelor rurale, există forță de muncă numeroasă și ieftină;
- Resursele materiale sunt disponibile la preţuri mici;
- Există programe cu finanțare de la stat cât și fonduri europene care avantajează
antreprenorii să inițieze o afacere în mediul rural.

1.Suprafata Agricolă - suprafaţă continuă de pământ, declarată de către un singur

agricultor, pe care se cultivă un singur grup de culture, situată în acelaşi bloc fizic,
cu o singură categorie de folosinţă, ce poate fi constituită din una sau mai multe
parcele cadastrale; totuşi, când este cerută o declaraţie separată privind utilizarea
unei suprafeţe în cadrul unui grup de cultură, conform cu art.2, alin.1 din
Regulamentul CE nr. 1122/2009, acea utilizare specifică va limita parcela agricolă,
după caz

2.Suprafata arabilă - categorie de folosinţă aferentă parcelelor agricole pentru care

nu se solicită sprijin. Aceste parcele se menţin în bune condiţii agricole şi de
mediu.
 Tabel 1.4 Suprafata exploatatiei distribuita pe categorii de
folosinta

Nr. Categoria
crt. ha %
0 1

1 Total teren 50,8 100

2 Agricol 50 99,7

din care :

2.1 arabil 50 0

2.2.vii si pepiniere viticole . .

2.3.pomi si pepiniere pomicole . .

2.4.pasuni . .

2.5.fanete . .

3 Neagricol 0,3 0.01

curti si drumuri 0,5 0.02

Sursa: Calcule proprii
Tabel 1.2 Suprafata exploatatiei distribuita pe categorii de folosinta

In tabelul de mai sus, este prezentata suprafata exploatatiei distribuita pe categorii

de folosinta, in caz0ul de fata avem 50,8 ha adica (100%), teren agricol dat in
folosinta este de 50ha (99,7%), din care 50ha este teren agricol, fara vii si pepiniere
viticole sau pomicole, fara pasuni sau faneturi. Teren neagricol este dat in folosinta
0,7ha,curte si drumuri 0,8 ha.
 Tabel 1.5 Baza tehnico-materiala si resursele societatii
Surse: Calule proprii
Grafic nr. 2.1 - Calculul necesarului de lucratori

321.26 - Z.O. lucratori permanenti

Nr. lucratori Z.O.
151.92 - Z.O. lucratori sezonieri

120

100

80

60 Series1

40

20

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Z.O. manual 0 3.5 24.3 106.5 90.9 109.72 51.46 39.55 33.4 13.85 0 0
Necesar lucratori 1 1 2 4 6 5 3 3 3 2 1 1
din care sezonieri 0 0 1 3 5 7 3 2 1 1 0 0
Zile lucratoare posibile pe luni 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22

Grafic 1.3 – Calcul necesar lucratori

In graficul de mai sus, este reprezentat necesarul de lucratori pe 12 luni. In luna

Ianuarie avem 0 lucratori. In luna Februarie 3,5 lucratori, in Martie 24,3, in Aprilie
106,5, in Mai 90,9 lucratori, in Iunie 109,72, In luna Iulie 51,46 lucratori, in
August 39,55 lucratori, in Septembrie 33,4 lucratori, in Octombrie 13,85 iar in
Noiembrie si Decembrie 0 lucratori.
 Tabel 1.6: Stabilirea necesarului de forta de munca mecanizata
Tabel 2.3. Calculul necesarului de ZN mecanizat pe luni si culturi

Nr. Luna Total ZN din care ZN mecanizat pe culturi

crt. expl Grau 15ha Porumb 15ha Rapita 10ha FLS. 10ha
0 a 1
1 I 0 Ian
2 II 8,425 5,715 2,71 Feb
3 III 31,265 5,625 25,64 Mart
4 IV 70,44 13,62 46,86 5,52 4,44 Apr
5 V 38,445 33,645 4,8 Mai
6 VI 52,155 7,455 35,98 8,72 Iun
7 VII 0 Iul
8 VIII 71,25 7,83 35,44 27,98 Aug
9 IX 85,74 48,255 11,745 25,74 Sept
10 X 99,94 33,51 41,43 25 Oct
11 XI 0 Noiem
12 XII 0 Dec
13 Total 457,66 148,2 112,29 105,39 91,78 457,66
Sursa: Calcule propria

In tabelul de mai sus, avem calcului necesarului de forta de munca mecanizat pe

luni si culturi. In total avem 50ha de culturi.
In luna Ianuarie forta de munca mecanizata a fost 0 pentru toate culturile.
In luna Februarie forta de munca mecanizata la Grau a fost de 5,515 si pentru
Rapita 2,71.
In luna Martie forta de munca mecanizata la Grau a fost de 5,625 si pentru FLS
25,64.
In luna Aprilie f.m.m la Grau a fost de 13,62, la Porumb de 46,86, la Rapita de
5,52 si la FLS de 4,44.
In luna Mai la Grau a fost de 33,645, la Porumb de 4,8.
In luna Iunie la Porumb a fost de 7,455, la Rapita de 35,98 si FLS de 8,72
In luna Iulie fort de munca mecanizata a fost 0.
In luna August, la Grau a fost de 7,83, la Rapita 35,44 si la FLS 27,98.
In luna Septembrie la Grau a fost 48,255 la Porumb 11,745 si la Rapita 25,74
In luna Octombrie la Grau a fost de 35,51, la Porumb 43,43 si la FLS 25.
In Noiembrie si Decembrie forta de munca mecanizata a fost 0.
 1.4 Întocmirea asolamentului

Rotația culturilor reprezintă modul în care plantele de cultură se succed de-a

lungul timpului pe aceeași parcelă sau solă, iar asolamentul reprezintă modul de
organizare a suprafeței agricole a unei ferme sau exploatații .

Asolamen Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4

t
Anul I Grâu Porumb Floarea Mazăre
soarelui
Anul II Porumb Floarea Mazăre Grâu
soarelui
Anul III Floarea Mazăre Grâu Porumb
soarelui
Anul IV Mazăre Grâu Porumb Floarea
soarelui
Sursa: Calcule proprii
Tabel 1.7 Tabel Asolament

În întocmirea asolamentului trebuie să ținem cont de următoarele restricții:

-Grâul nu trebuie să depășească jumătate din suprafața totală .
-Porumbul nu trebuie să depășească o treime din suprafața totală.
-Floarea-soarelui nu trebuie să depășească un sfert din suprafața totală.
-După plantele cu sistem radicular profund se cultivă plante cu sistem radicular
superficial.
-După plante mari consumatoare de substanțe nutritive, se cultivă plante ce
îmbogățesc solul.

Tabel 1.7: Structura suprafețelor culturilor pe ani

NR. CRT. CULTURA AN 1 AN 2 AN 3 AN 4
ha % ha % ha % ha %
1 GRÂU 35 26.12 34 25.37 30 22.39 35 26.12
2 PORUMB 30 22.39 35 26.12 34 25.37 30 22.39
3 FLOAREA SOARELUI 35 26.12 30 22.39 35 26.12 34 25.37
4 MAZĂRE 34 25.37 35 26.12 35 26.12 35 26.12
TOTAL 134 100 134 100 134 100 134 100
Sursa: Calcule propria
Tabel 1.8 Structura suprafețelor culturilor pe ani

In tabelul de mai sus, este reprezentata structura suprafetelor culturilor pe an si in

procente, in functie de conditiile asolamentului.
 Tabel 1.8 Centralizator cheltuieli directe/indirecte

Cheltu Rez.
Cheltu ieli Cheltu Cost Pret de Economi
Activit UM/ ieli indirec ieli produc vanzare(lei Venituri( co-
ati HA directe te totale tie /kg) lei) financiar
2101.4 2248.5
Grau 1 0 147.10 0 0.75 0.96 2878.08 629.58
Porum 14012. 14993. 19191.5
b 1 50 980.88 38 1.87 2.40 2 4198.15
4862.2 5202.5
Fls 1 0 340.35 5 1.33 1.71 6659.27 1456.72
Mazar 3878.2 4149.6
e 1 0 271.47 7 1.48 1.90 5311.58 1161.91
Sursa : Calcule propria
Tabel 1.8 Centralizator cheltuieli directe/indirecte

In tabelul de mai sus sunt calculate cheltuielile directe, indirecte si cheltuielile

totale. In functie de aceste cheltuieli au fost realizate costurile de productie si
pretul de vanzare al produselor. In urma acestor calculi am aflat rezultatele
economico-financiar.

Tabel 1.9: Profit pe hectar

UM Profit
Activitatea
(ha) Lei / UM

grau 1 629.58
floare 1 1456.72
mazare 1 1161.91
porumb 1 4198.15
Sursa : Calcule propria
Tabel 1.9 Pofit pe hectar
In tabelul de mai sus este prezentata profitul/ha pentru culturile de grau,
floarea soarelui, mazare si porumb.
 Tabel 2.0: CONSUMUL DE ZO PE CULTURI PE 1 Hectar

  feb martie aprile mai iunie iulie august sept oct Total/ha

grau 0,1 0 0,08 2,11 0 0,24 1,23 1,01 0,21 4,98

floare 0 0,28 3,03 3,08 0,396 0,466 0,4 0 0,1 7,752

mazare 0 0,297 0,08 0 0,08 1,39 0 0,1 0 1,947

porum
0 0 0,216 3,03 3,03 2,034 1,94 1 0,1 11,35
b

Sursa : Calcule proprii

Tabel 2.0 : CONSUMUL DE ZO PE CULTURI

In tabelul de mai sus este prezentat consumul de zile/om pe culture la 1ha.

La grau, in luna Februarie a fost de 0,1, in Aprilie de 0,08, in Mai 2,11 in Iulie
0,24, in August de 1,23, in Septembrie de 1,01 iar in octombrie , 021. Totalul a fost
de 4,98 ZO/ha.
La Floarea soarelui, in Martie 0,28, in Aprilie 3,03, in Mai 3,08, in Iunie
0,396, in Iulie 0,466, in August 0,4 si in Octombrie 0,1. Totalul a fost de 7,752
ZO/ha.
La Mazare in martie 0,297, in aprilie si iunie a fost de 0,08, in iulie 1,39 si in
septembrie a fost de 0,1. Totalul a fost de 1,947 ZO/ha
La Porumb in Aprilie a fost de 0,216, in Mai si Iunie 3,03, in Iulie 2,034, in
August 1,94 in septmbrie 1 iar in noiembrie 0,1. Totalul a fost de 11,35ZO/ha.
 Capitolul 2: Variante Logice

In acest tabel am aflat costul de productie, consumul de ZO, Consumul total ZO,
Disponibil ZO si Diferenta ZO. Acest tabel este optim, deoarece profitul total a
fost de 252709 Lei, Consumul ZO/luna total a fost de 322,24 Lei, Consumul Total
ZO a fost de 867,275 si Diferenta ZO a fost de 0,33207.

Consum ZO Consum Disponi Diferența

Profit
luna ….. total ZO bil ZO ZO
ZO/lu
lu tot
Activit U Di lei/U lei ZO/lu na ZO/ ZO / /total
na al /luna
ate M m. M total na … ……./ ha S S
…. an
S
629,5 2140 169,3
Grâu ha 34 2,21 75,14 4,98    
8 5,7 2
Porum 4198, 1469 106,0 11,3 397,2 0,027 0,332
ha 35 3,03
b 15 35 5 5 5 67 07
Floare 28
24
a 1456, 4370 7,75 232,5 8
ha 30 3,08 92,4    
soarel 72 1,6 2 6
ui
Mazar 1161, 4066 1,94 68,14
ha 35 1,39 48,65    
e 91 6,9 7 5
13 2527 322,2 867,2
Total ha              
4 09 4 75
Tabel 2.1 Varianta logica
Tabel Consum Dispo 2.2
Consum Diferența
Profit
ZO luna nibil
total ZO ZO
….. ZO
ZO/ lu to
Acti Di lei ZO/ luna Z n ta / /
U lei/ ZO
vitat m tota luna … O/ a l lun tota
M UM /S
e . l … …./ ha … a a lS
S . n
220
Grâ h 629 77,3 4,9 174
35 35, 2,21    
u a ,58 5 8 ,3
3
419 0,0 0,3
Poru h 125 11, 340
30 8,1 3,03 90,9 283 402
mb a 945 35 ,5
5 2 5 2
2
Floa 8
145 495 263 4
rea h 104, 7,7 8
34 6,7 28, 3,08 ,56    
soar a 72 52
2 5 8
elui
116 406
Maz h 48,6 1,9 68,
35 1,9 66, 1,39    
are a 5 47 145
1 9
846
Tota h 13 238 321,
      ,51        
l a 4 175 62
3
Varianta logica

Consum ZO Consum Disponi Diferența

Profit
luna ….. total ZO bil ZO ZO
ZO/lu
lu tot
Activit U Di lei/U lei ZO/lu na ZO/ ZO / /total
na al /luna
ate M m. M total na … ……./ ha S S
…. an
S
629,5 1888 24 28
Grâu ha 30 2,21 66,3 4,98 149,4    
8 7,4 8
Porum 4198, 1427 103,0 11,3 0,027 0,329
ha 34 3,03 385,9
b 15 37 2 5 44 23
Floare
a 1456, 5098 7,75 271,3
ha 35 3,08 107,8    
soarel 72 5,2 2 2
ui
Mazar ha 35 1161, 4066 1,39 48,65 1,94 68,14    
 e 91 6,9 7 5
13 2532 325,7 874,7
Total ha              
4 77 7 65
Tabel 2.3 Varianta logica

Consum ZO Consum Disponi Diferența

Profit
luna ….. total ZO bil ZO ZO
ZO/lu
lu tot /
Activit U Di lei/U lei ZO/lu na ZO/ ZO /
na al /luna total
ate M m. M total na … ……./ ha S
…. an S
S
629,5 2203
Grâu ha 35 2,21 77,35 4,98 174,3    
8 5,3
Porum 4198, 1259 11,3 0,028 0,33
ha 30 3,03 90,9 340,5
b 15 45 5 16 79
Floare 28
24
a 1456, 5098 7,75 271,3 8
ha 35 3,08 107,8    
soarel 72 5,2 2 2
ui
Mazar 1161, 3950 1,94 66,19
ha 34 1,39 47,26    
e 91 4,9 7 8
2384 323,3 852,3
Total ha 134              
70 1 18

Tabel 2.4 Varianta logica

 Capitolul 3:
Memoriu justificativ

Prin întocmirea planului anual de producție am putut înființa o exploatație

agricolă fictivă alegând felul culturilor, asolamentul solelor, departamentul de
mecanizare și forța de muncă.
Capitolul I a cuprins datele exploatației agricole unde s-au stabilit culturile și
s-au întocmit fișele tehnologice. S-a stabilit necesarul de forță de muncă manuală și
mecanizată (tractoare si utilaje) cu ajutorul cărora societatea v-a obține profit.
In fisele teghnologice s-au folosit seminte,erbicide, ingrasaminte, insecticide
de o calitate ridicata si cu un pret mai mare.
Asolamentul a fost facut pe 4 ani.
In capitolul II ,pe baza fiselor tehnologice s-a stabilit necesarul de lucratori
pentru lucrarile manuale si necesarul de tractoare .Am stabilit ingrasamintele,
erbicidele, insecticidele, fungicidele si samanta de care societatea are nevoie,
lundu-se in calcul productia terminata si productia neterminata.
In capitolul III , au fost calculate cheltuielile.. Cheltuieile directe au fost
luate din fisele tehnologice cu ajutorul carora au fost calculate cheltuielile indirecte
(reprezinta 3% din ch directe).Cheltuielie totale reprezinta suma dintre cheltuielile
directe si cheltuielile indirecte.
Din variantele logice, am descoperit ca costul de productie a fost mediu si in
functie de an si cultura costul de productie difera.
În concluzie, societatea, are un rezultat pozitiv din punct de vedere al profitului.
 Bibliografie

http://agrofarmserv.ro/
http://fundulea.ro/
https://www.pesticid.ro/
http://agro-mag.ro/7-erbicide
http://agrofarmserv.ro/
http://agrointel.ro/category/subventii-si-reglementari/