SUBIECTE REZOLVATE - MATERIALE DE CONSTRUCTII

CCIA. I.Robu. Anul 1. Semestrul 2.

www.constructiiforum.ro |
www.facebook.com/constructiiforum

1) Relatii de definitie si calcul pentru porozitate, compactitate si

indice de goluri.
Compactitatea reprezinta gradul de umplere al volumului materialului cu
substanta solida.
Este raportul dintre Volumul absolut si Volumul total.
C = Vabs/V = (V – v)/V
v )/V

Porozitatea caracterizeaza
caracterizeaza gradul de neumplere al volumului unui material
cu substanta solida. Este raportul dintre volumul de pori si goluri si volumul
total.
P = v/V

Din C = (V-v)/v = 1 – v/V = 1-P => C + P = 100% ( c si p sunt marimi

complementare).

Indicele de goluri este raportul dintre volumul de pori si goluri si volumul

v olumul
absolut.
Ig = v/(V-v) => Ig = P/C

2) Umiditate si capacitate de absorbtie

Continutul de apa dintr-un materiale se def prin umiditatea acestuia
(absorbita sau relativa).
Umiditatea Abs, Ua = (mumed- muscat) / muscat * 100 | => Ua > Ur
Av /Am=ρa
Umiditatea Rel, Ur = (mumed- muscat) / mumed * 100 |
Detereminarea consta in incalzirea mat. la 105'C pana la masa constanta.

Capacitatea de absorbtie a apei in materiale este definita prin cantitatea

max de apa ce poate fi absorbita de un material.
Am (in functie de masa) = (msaturat- muscat) * 100 / muscat
AV (in functie de volum) = (msaturat - muscat) * 100 / V

Absorbtia de apa se poate determina prin inversare in apa: prin fierbere, sub
vid, sub presiune si variaza in limite largi, de la 0.5% pt granit pana la 100%
pt materialele poroase hidrofile.
Influenta apei asupra prop.mecanice se exprima prin coeficientul de
inmuiere:
η = fcsaturat / fcuscat > 0.80 (fc = rezistenta la compresiune)
compresiune)
3) Capilaritate si Permeabilitate
Permeabilitate

Capilaritatea:
-proprietatea unor material poroase, hidrofile de a absorbi apa prin
suctiune capilara;
-este favorizata de porii fini;
-cantitativ se exprima prin coeficientul de absorbtieprin capilariate;
c=Q/ρ√ T
-apare in constructii datorita neizolarii fundatiei;
-explica aparitia igrasiei;
Permeabilitatea:
-proprietatea unor materiale de a fi traversate de un fluid sub o
diferenta de presiune;
-pt materialele de constructii se studiaza permeabilitatea la apa, gaze;
-la apa se exprima prin coef de filtratie al lui Darcy
K=Q*h/S*Δp*t (cm/s) Q-debit de lichid, h-grosimea probei, S-suprafata
Δp-dif de pres
In betonul de ciment cel mai impermeabil component este gelul tabermolitic
de hidrosilicati (k=10-14cm/s), in betoane hidrotehnice k=10 -10cm/s

Permeabilitatea la apa se poate exprima si prin gradul de impermeabilitate

a) Pn: P4 P8 P12 n- pres max a apei la care rezista proba fara a fi
traversata de apa
b) Pnx: P410; P810;P1210 x- adancimea max de infiltratie permisa pt pres
data “n”\

Conform normelor UE permeabilitatea la apa a betonului se exprima prin

adancimea de infiltrare a appei dupa 3 zile la 5 atm.
Permeabilitatea
Permeabilitatea este favorizata de porii mari.

4) Rezistenta la gelivitate si la inghet-dezghet

Gelivitatea
- proprietatea materialelor de a fi distruse prin ciclul de inghet-dezghet
 - materialele care nu rezista la ciclu de inghet-dezghet se numesc
gelive
Rezistenta la gelivitate se determina in laborator si se refera la comportarea
materialelor in conditii de exploatare

Un ciclu de gelivitate presupune mentinerea probelor 4h in camera frigorifice

la -17o,-20oC urmate de conservarea in apa la 20oC
Rezistenta la gelivitate se determina prin gradele de gelivitate notate:G 50
G100 G150
Gradele de gelivitate reprezinta nr max de cicluri i-d la care rezista probele.
a) Δf c/f c *100 ≤25% Δf c= Fc mortar-f c gelivitate
2
Edin=V L3a(1+νd)(1-2νd)/(1-νd)
b) ΔEdin /Edin *100 ≤15% ΔEdin=Emortar-Edin gelivitate ν= coef lui Poisson
dynamic ≈0.22
Prin ciclul de inghet-dezghet sa amplifica sistemul de microfisuri si fisuri cu
afectarea rezistentelor mecanice.

Rezistenta la inghet-dezghetcaracterizeaza comportarea materialelor la

cicluri i-d in conditii de exploatare.
In conditiile Romaniei, pt beton, un ciclu de gelivitate dureaza 3-5 ani.
Pt masurarea rezistentei la inghet-dezghet a betonului se utilizeaza aditivi
antrenori de aer care introduce in masa betonului bule de aer uniform
destribuite care actioneaza za rezerve de descarcare a tensiunii externe
datorate inghetarii apei.

5) Rezistente mecanice la solicitari

solicitari statice
a) rezistenta la compresiune f c = Fmax/A (daN/cm3)
-este specifica materialelor care lucreza la compresiune
-depinde in functie de forma si dimensiunea epruvetei

f cilindru
cilindru = 0.80(pt acelasi A) fc10
  > f c15
c15 > f 
c20 > f 
c20 c30
c30
Pt betoane rezistenete la compresiune se apreciaza pe cuburi sau cilindrii, iar
dozele de beton sa noteaza Cf c cilindru/fck cub
C4/5…….C50/60……..C100/115 cubul are l=15cm, cilindrul are d=15cm,
d= 15cm,
h=30 cm

b)rezistenta la intindere f t= Fmax/A

-este caracteristica materialelor ductile si a materialelor fragile;
-se poate determina prin:

Metoda directa:

Metoda indirecta:
Rezistenta la tractiune prin incovoiere

Rezistenta la tractiune prin despicare f d=2F/πA

-pe cilindru(metoda
cilindru(metoda braziliana) A=D*h

- pe cub (metoda suedeza) A=l2

-pe cub(metoda ruseasca) A=l2

Rezistenta la intindere a otelurilor conform UE se exprima prin schema:

Ruperea materialelor fragile se realizeaza tot prin efort de intindere.
Rezistenta de intindere a betonului este cea mai mica rezistenta a lui.
Prezinta principalul dezavantaj f t beton=(1/6  1/20)*f c

c) Rezistenta la incovoiere, f inc

inc
-specifica materialelor fragile
-se determina pe apruvete prismatice

a.

b.

In Romania

Rezistenta la forfecare

c) Rezistenta la rasucire – prin aplicarea

a plicarea fortei de rasucire pana la ruperea
eprovetei
d) Rezistenta la despicare – se
s e determina pt lemn
 f d = F/A

6) rezistente mecanice la solicitari

dinamice
-forta intergala
intergala se aplica brusc, prin soc. Vinc
>> 100 N/(mm*s)
La solicitari dinamice se obtin
a) rezis
eziste
tent
nta
a la
la com
compr
pres
esiiune
une pr
prin soc
soc cu
dispozitivul Foppe
f c soc=W/V (daJ/cm3)

b) rezis
eziste
tent
nta
a la
la inc
incov
ovoi
oier
ere
e pr
prin so
soc (k-
(k-
rezilienta) cu dispozitivul Chorpyla metale sau
Dynstodt la polimeri.
specifica metalelor (daJ/cm3)
metalelor si polimerilor kCU(V)=W/S (daJ/cm

c) rezistenta la intindere prin soc

Determinarea de rezilienta prezinta important apt comportarea otelurilor la

temp negative

Otelurile la care k(rezilienta) nu scade cu temperaturase num criogene

K fonta
fonta=0 kFe=30(daN/m)/cm2 koteluri=5-15(daN/m)cm2
Rezistentele mecanice la solicitari variabile caracterizeaza rezistenta la
oboseala a materialelor
Se exprima prin curbe de tip Wohler
7)Metode de incercare nedistructiva a materialelor
materialelor
Metodele nedistructive sunt metode ce determina caract. materialelor fara a
recurge la distrugerea acestora.
Avantaje:
1)Se pot utiliza direct pe constructie
2)Pe acelasi material se pot det mai multe caracteristici
3)Incercarile pot fi repetate in mai multe puncte ale materialelor
4)Sunt rapide si economice

Dupa natura lor metodele nedistructive se clasifica in :

1)Metode mecanice de suprafata , care coreleaza rezistenta la compresiune
cu duritatea superficiala(precizie ± 30%):
a)Metoda amprentei
b)Metoda Reculului
2)Metode acustice-utilizeaza ultrasunete (vibratii elastice cu frecventa= 20
KHz)
Se utilizeaza in 2 variante:
a)Metoda cu impuls ultrasonic
b)Metoda de rezonanta
3)Metode atomice-utilizeaza
atomice-utilizeaza raze X, raze gama, si neutroni rapizi
4)Metode electrice si electromagnetice se utilizeaza pentru determinarea
determinarea
umiditatii materialelor cu umidometru
5)Metode combinate-utilizeaza
combinate-utilizeaza doua sau mai multe metode nedistrcutive cu
valorificarea avantajului.

8)Roci magmatice, roci metamorfice

Roci magmatice
- s-au format prin racirea magmei la diverse nivele ale scoartei cu variatia
vitezei de racire.
Dupa viteza de raciere, rocile magmatice cuprind:
a) Roci de adancime(rezultate prin racirea lenta a magmei). Ele cuprind:
-granitul ( ρ≈3000kg/m3, f c≈350MPa )
-gronodiorit
-gabron
Sunt caracteristice prin compactitate mare structura cristalina
Categorii de roci
- Roci filoniene
filoniene (porfilic
(porfilice)
e) - s-au format
format prin
prin crapat
crapaturi
uri ale scoartei
scoartei
- Roci
Roci de supraf
suprafata
ata (efasi
(efasive)
ve) – rezul
rezultat
tate
e prin
prin racirea
racirea rapi
rapida
da a magmei
magmei
-au structura cristalino-vitroasa si compactitate ridicata
Ρbazalt= 3300 kg/m3 f c= 500 MPa
b) Roci cu structura integral vitroasa prin racier rapida in atmosfera in
prezenta vaporilor de aer. Ele cuprind:
-scoria bazaltice
-piatra ponce
-tufuri vulcanice

Utilizari : surse de agregat, material de placare, de pavaj, aggregate usoare.

Rocile metamorfice s-au format din roci preexistente sunb actiunea
teperaturii si a presiunii inalte.

Principalele roci metamorfice utilizate in constructii sunt:

-gneisurile – provenite din metamorfozarea granitului
-curatitele – din gresiile silicioase
-marmura – metamorfozarea CaCO3
-ardezia – metamorfozarea argilelor

9) roci sedimentare cu utilizari

S-au format din roci preexistente sub actiunea agentilor fiziologici.
a)roci de origine mecanica – s-au
s -au format prin actiunea agentilot fizico-chimici
cu sau fara transport
-ele pot fi necimentate: grohotis, prundis, pietris, nisip, prafuri
Cimentate cu lianti minerali: brecii, conglomerate tip beton din prindis s i
pietris, gresiile din cimentarea nisipurilor, loess din cimentarea prafurilor,
argile
b)roci de precipitatie – s-au format din precipitarea unor solutii
suprasaturate ale unor substante: calciu (CaCO3), ghips, dolomit(CaCO3-
MgCO3), magnezit(MgCO3)
c)roci reziduale: bauxite, argile
d)roci organogene – au rezultat din tasarea si cimentarea de
microorganisme si plante acvatice: calcare cochilifere, diatomite, keisselgur/
pamant de infuzori.

Utilizari:
-principala sursa de aggregate natural tip balastiera(nisip, pietris, balast)
-sursa de materii
materii prime pt industria
industria materialelor
materialelor de constructii: calcar(var,
ciment), argile(mat prime pt ind ceramica), nisipul cuartors(ind sticlei),
bauxita(ind Al)

10) Priza si intarirea liantilor minerali

Priza este prima etapa de intarire, si reprez intervalul de timp de la
prepararea pastei pana cand aceasta se rigidizeaza, se manifesta prin
cresterea vascozitatii in limite standard..

Este caracterizata prin inceput de priza, sfarsit si interval.

 Timpul de priza se determina cu ajutorul aparatului Vicat pe paste de

consistenta standard.
Intarirea e procesul de crestere a rezistentei mecanice in timp.

Semnificatia timpilor de priza este evidentiata pe curba de priza, iar

tau(indice)3 , e evidentiat pe curba de intarire

Liant Tau(indice)1 Tau(indice)2 Tau(indice)3

Var gras - - 90 zile
Ipsos de >4 minute <30 minute 7 zile
constructii
Cimentul Portland >o ora <10 ore 28 zile

11) Materii prime: penrtu var, ipsos, ciment, ceramica, fonte si

oteluri
Varul – liant mineral nehidraulic artificial obtinut prin arderea
a rderea pietrei de var
(calcare minim 95% CaCO3) la temperaturi de 1100-1200'C
1100- 1200'C
Nestins: CaCO3 <-- 1100-1200'C ---> CaO + CO2
Reactia este endotermina (energia inglobata la obtinurea varului este de
1300kW*h/t
Varul nestins poate fi livrat sub forma de bulgari sau macinat (la obtinerea
BCA in general)
Decarbonatarea calcarului incepe la cca 600'C, reactia se accelereaza cand
pCO2 depaseste presiunea atmosferica.
Ipsosuri
Lianti din ghips unt lianti nehidraulici artificiali obtinuti prin arderea ghipsului
la diverse temp. Ghips = roca sedimentara de precipitatie, CaSO4 2H2O. In
stare pura se numeste alabastru.
Ipsosul de constructii este cel mai important liant din ghips care se obtine
prin hidratare partiala a ghipsului la 160-170'C
CaSO4 * 2H2O -- 160-170'C --> CaSO4 * 1/2H2O + 3/2H2O
Contine semihidrat si mici cantitati de ghips sau de anhidrit solubil.
Semihidratul prezinta 2 forme polimorfe,
α – semihidrat, specific ipsosul de mare rezistenta, se obtine prin
deshidratarea partiala la 110-130'C si presiune ale vaporilor de apa de 1.3
atm.
β – semihidrat specific ips. de constructii, se obtine prin deschidratarea
partiala la 160-170'C si presiune atmosferica.

Cimentul Portland
Este cel mai important liant prin rezistenta mecanica si caracterul hidraulic.
Bazele obtinerii au fost formulate de Vicat in 1818 si a fost brevetat in 1824.
Se obtine prin macinarea fina a clincherului de ciment Portland cu 3 – 5%
ghips pt reglarea prizei (incetinirea ei).
Clincherul de ciment Portland se btine prin arderea la 1450'C a unui amestec
fin macinat de calcar si argila ( raport masic 3:1), urmata de racirea brusca
in urma careia se obtine un produs granular, dur si compact.

12) Componentii mineralogici ai cimentului Portland

Componenti mineralogici sunt responsabili de proprietatile acestuia si se
obtin in urma reactiilor in faza solida si faza lichida.