Cap.2. Dreapta.

Dreptele din spaþiu, raportate la un sistem de referinþã, dublu sau triplu ortogonal, se
reprezintã în epurã (douã sau trei proiecþii) cu ajutorul proiecþiilor punctelor ce le determinã.
Ele înþeapã planele de proiecþie în puncte numite urmele dreptei pe planele de proiecþie,
notate cu H, V, W. Ocupând poziþii particulare faþã de planele de proiecþie, dreptele sunt
definite, numite ºi reprezentate în acest capitol, determinâdu-li-se ºi punctele de intersecþie cu
planele de proiecþie ºi cu planele bisectoare. Poziþiile relative a douã drepte din spaþiu, de
paralelism, de concurenþã, de disjuncþie, sunt recunoscute dupã poziþia proiecþiilor dreptelor
reprezentate în aceeaºi epurã.

• Obiective

-Sã reprezinte în epurã, în douã ºi trei proiecþii, o dreaptã datã prin coordonatele a
douã din punctele sale;
-sã determine urmele dreptei pe planul orizontal de proiecþie, pe planul vertical de
proiecþie, pe planul lateral de proiecþie;
-sã reprezinte, în epurã, dreptele paralele cu planele de proiecþie;
-sã reprezinte, în epurã, dreptele perpendiculare pe planele de proiecþie;
-sã reprezinte epura unui punct aparþinând unei drepte;
-sã construiascã epura punctelor de intersecþie ale unei drepte cu planele bisectoare;
-sã stabileascã diedrele ºi octanþii pe care îi strãbate o dreaptã;
-sã construiascã epura a douã drepte concurente;
-sã construiascã epura a douã drepte disjuncte.

2.1 Reprezentarea dreptei

Dreapta din spaþiu este reprezentatã prin proiecþiile ei ortogonale pe planele de

proiecþie.
Proiecþiile unei drepte D se determinã proiectând douã puncte A ºi B cu A & ∈ D ºi
B& ∈ D , pe planele de proiecþie ºi unind proiecþiile de acelaºi nume. Proiecþiile dreptei vor fi:
ab - proiecþia orizontalã; a’b’ – proiecþia verticalã; a”b” – proiecþia lateralã (fig.2.1).

Fig.2.1

34
 Proiecþia unei drepte pe un plan de proiecþie poate fi consideratã ca fiind intersecþia
planului proiectant al dreptei cu planul de proiecþie (fig.2.2).

Fig.2.2

Dacã se cunosc douã proiecþii ale unei drepte D, d ºi d’ , poziþia în spaþiu a dreptei
este complet determinatã.
Un punct A (a, a’) ce aparþine dreptei are proiecþiile de acelaºi nume ale dreptei.
Dacã se cunosc proiecþiile a douã puncte date A ºi B se obþin proiecþiile dreptei AB , unind
proiecþiile de acelaºi nume ale proiecþiilor date (fig.2.3).

Fig.2.3

2.2 Urmele dreptei. Determinarea urmelor.

Se numeºte urma dreptei pe un plan, punctul în care dreapta intersecteazã acel plan
(înþeapã planul) (fig.2.4a).
Corespunzãtor planelor reperului triortogonal, urmele dreptei vor fi: urma orizontalã
&
H(h, h ' , h" ) ; urma verticalã V& ( v, v' , v" ) ; urma lateralã W
& (w, w ' , w ' ' ) .
De reþinut cã urmele fiind puncte din planele de proiecþie sunt confundate cu una
din proiecþiile lor: H & ≡ h; V & ≡ v' ; W & = w" . Celelalte proiecþii ale urmelor se aflã pe axele de
coordonate. Cunoscând cã urmele sunt puncte din plan ºi în acelaºi timp aparþin dreptei se
stabileºte un mod de construire a urmelor.

35
 H≡ y′

Fig.2.4 a Fig.2.4 b

Urma orizontalã – se prelungeºte proiecþia verticalã a dreptei pânã intersecteazã linia

de pãmânt, punct ce se noteazã cu h’ din care se duce linia de ordine pânã intersecteazã pe ab
în h (h ≡ H& ) , poiecþia orizontalã a urmei orizontale. Proiecþia acestui punct pe [W] este h”
situatã la intersecþia axei Oy cu proiecþia lateralã a dreptei.
Urma verticalã – se prelungeºte proiecþia orizontalã ab a dreptei pânã intersecteazã
axa Ox. Punctul acesta se noteazã cu v ºi este proiecþia orizontalã a urmei verticale. De aici se
duce linie de ordine, perpendicularã pe Ox , pânã intersecteazã proiecþia verticalã a dreptei,
obþinându-se punctul v’ ≡ V & - urma verticalã a dreptei. Proiecþia lateralã a lui V
& este v’ situat
pe Oz ºi pe proiecþia lateralã a dreptei.
Urma lateralã – se prelungeºte proiecþia verticalã a’b’ pânã intersecteazã axa Oz,
obþinându-se proiecþia verticalã a urmei lateralã, notatã cu w’. Din acest punct se duce linie de
ordine perpendicularã pe Oz pânã se întâlneºte proiecþia lateralã a”b”. Se obþine punctul
w" ≡ W& .

2.3 Poziþiile particulare ale dreptei.

O dreaptã poate fi paralelã cu un plan de proiecþie, perpendicularã pe un plan de
proiecþie, concurentã cu axa Ox sau conþinutã într-un plan de proiecþie.

Drepte paralele cu planele de proiecþie.

a. Orizontala (dreapta de nivel), este dreapta paralelã cu planul orizontal de proiecþie
(fig.2.5a). Punctele acestei drepte au cota constantã. Planul proiectant al dreptei faþã de [V]
este paralel cu [H] ºi ca atare proiecþia verticalã a dreptei (c’d’) este paralelã cu Ox . Proiecþia
orizontalã cd apare în mãrime adevãratã ca fiind proiecþia pe un plan paralel cu dreapta, deci
cd=CD ºi în general poate lua orice poziþie.

36
 Fig. 2.5 a Fig.2.5 b

Mãrimea unghiului pe care îl face dreapta cu planul vertical de proiecþie V este

unghiul β dintre dreaptã ºi proiecþia verticalã a acesteia. Laturile fiind paralele cu planul
orizontal, unghiul apare în adevãrata mãrime ºi în planul orizontal de proiecþie (fig.2.5,a).
Pe epurã (fig.2.5,b), proiecþia verticalã c’d’ este paralelã cu axa Ox, iar proiecþia
orizontalã poate lua orice poziþie.
Unghiul dintre cd ºi axa Ox apare nedeformat ºi este unghiul β pe care-l face
orizontale cu planul vertical de proiecþie.
Proiecþia orizontalã cd este în adevãrata mãrime, cd=CD.
În figura 2.5c este reprezentatã o dreaptã oarecare D de proiecþii d ºi d’ cu urma ei
verticalã V& ( v, v' ) . Urma ei orizontalã este la infinit.

Fig. 2.5 c

b. Frontala. Fie frontala EF , adicã dreapta paralelã cu planul vertical de proiecþie V

(fig.2.6,a). Planul proiectant al dreptei faþã de planul orizontal fiind paralel cu planul vertical
de proiecþie V, rezultã cã, proiecþia orizãntalã ef va fi paralelã cu axa Ox. Proiecþia verticalã
e’f’ poate lua orice poziþie.

Fig.2.6 a Fig.2.6 b

37
 Pe epurã (figura 2.6,b) proiecþia orizontalã ef , este paralelã cu axa Ox ºi proiecþia
verticalã înclinatã faþã de axa Ox., cu care formeazã unghiul α , pe care frontala îl face cu
planul orizontal de proiecþie ºi segmentul proiecþiei e’f’ are mãrime egalã cu segmentul din
spaþiu adicã e’f’=EF. Urma verticalã a frontalei se aflã la infinit.

c. Dreapta de profil. Fie dreapta de profil GI , adicã dreapta paralelã cu planul lateral
de proiecþie (fig.2.7a). În cazul acestei drepte este necesar sã se introducã ºi al treilea plan de
proiecþie (W), deci de reprezentat în triedrul dreapta. Pe figura 2.7,a se vede cã planul
proiectant al dreptei, faþã de planul orizontal H ºi faþã de planul vertical V, este identic ºi
paralel cu planul de proiecþie W. Deci rezultã cã proiecþiile orizontalã gi ºi verticalã g’i’ sunt
perpendiculare pe axa Ox. În ce priveºte proiecþia lateralã g”i” ea poate lua orice poziþie.

Fig.2.7 a Fig.2.7 b

Pe epura din figura 2.7,b, se vãd proiecþiile orizontalã gi ºi verticalã g’i’ ,

perpendiculare pe linia de pãmânt, deci pe aceeaºi linie de ordine. Proiecþia lateralã g”i” are o
poziþie oarecare ºi formeazã cu axa principalã de proiecþie unghiul α pe care dreapta îl face cu
planul orizontal de proiecþie H ºi cu axa secundarã de proiecþie, unghiul β pe care dreapta îl
face cu planul vertical de proiecþie V ºi are mãrimea egalã cu segmentul din spaþiu, adicã
g”i”=GI.

Drepte perpendiculare pe planele de proiecþie

a. Verticala. Fie dreapta verticalã EF (perpendiculară pe [H]), redatã în figura 2.8, a. Deoarece
toate punctele dreptei au aceeaºi abscisã ºi aceeaºi depãrtare, ºi cele douã proiecþii e’f’ ºi e”f”
sunt paralele cu axa Oz. Poziþia dreptei coincizând cu direcþia de proiectare faþã de planul
orizontal de proiecþie, proiecþia dreptei pe acest plan va fi complet deformatã în e ≡ f .

La epura dreptei verticale (fig. 2.8 b), proiecþiile verticalã e’f’ ºi lateralã e”f” sunt
paralele cu axa secundarã de proiecþie ( Oz ), iar proiecþia orizontalã apare complet deformatã
în e ≡ f .

38
 Fig 2.8 a.b

b. Dreapta de capãt. Fie dreapta CD perpendicularã pe [V] (paralelã cu planele de proiecþie

H ºi W), redatã în figura 2.9, a. În acest caz, toate punctele dreptei vor avea aceeaºi abscisã ºi
aceeaºi cotã. Rezultã cã cele douã proiecþii cd ºi c”d” sunt paralele cu axa Oy ºi cum aceastã
axã este perpendicularã pe planul V, înseamnã cã ºi CD este perpendicularã pe planul V ºi ca
atare, are ca proiecþie pe acest plan punctul c′ ≡ d ′ .

Fig 2.9 a Fig.2.9 b

În epura dreptei de capãt (fig 2.9,b), proiecþia orizontalã cd este paralelã cu axa
secundarã de proiecþie (Oy) , iar proiecþia lateralã c”d” este paralelã cu axa principalã (Ox ) ,
proiecþia verticala aparând complet deformatã c′ ≡ d ′ .

d. Fronto-orizontala. Fie dreapta AB paralel cu planele vertical ºi orizontal de proiecþie, deci

paralelã cu axa Ox, redatã în figura 2.10, a prin AB . Deci toate punctele dreptei vor avea
aceeaºi depãrtare ºi aceeaºi cotã, de unde ºi cele douã proiecþii ab ºi a’b’ vor fi paralele cu AB ,
paralele deci ºi cu axa Ox, ºi cum axa Ox este perpendicularã pe planul lateral de proiecþie W
inseamnã cã ºi AB este perpendicularã pe [W] ºi ca atare are ca proiecþie pe acest plan
punctul a ′′ ≡ b′′ . Pentru o mai uºoarã citire a epurei se convine ca, atunci când mai multe
puncte din spaþiu se proiecteazã pe planele de proiecþii in acelaºi punct, sã se scrie mai întâi
punctul cel mai apropiat de observator ºi apoi, în ordine celelalte.

39
 W

Fig 2.10 a Fig.2.10 b

Epura fronto-orizontalei este arãtatã în fig. 2.10, b; proiecþiile orizontalã ab ºi verticalã

a’b’ sunt paralele cu axa principalã de proiecþie, iar proiecþia lateralã apare complet deformatã
in a ′′ ≡ b′′ .

Dreapta concurentã cu axa Ox

Are proiecþiile d ºi d’ concurente in acelaºi punct pe axa Ox, care corespunde cu
urmele dreptei (fig. 2.11).

Fig. 2.11

Drepte conþinute in planele de proiecþie

Cazul particular al dreptelor paralele cu planele de proiecþie îl constituie dreptele
cuprinse în aceste plane. Caracteristic este faptul cã proiecþia pe planul în care se gãseºte
dreapta are orice poziþie ºi cã punctele luate pe dreaptã au proiecþiile pe acest plan de
proiecþie identice cu ele însãºi, aºa cum se vede pe epurele date in fig. 2.12, a,b,c respectiv,
segmentul de dreapta MN cuprins în planul orizontal de proiecþie, segmentul de dreaptã PR
cuprins in planul vertical de proiecþie ºi segmentul de dreaptã ST cuprins în planul lateral de
proiecþie. Celelalte proiecþii sunt situate întotdeauna pe axele de proiecþie asa cum se vede pe
figurile respective. Dacã se urmãresc ºi punctele ajutãtoare, se observã cã aceste puncte
corespunzãtoare axei, care este perpendicularã pe planul de proiecþie pe care se aflã dreapta,
sunt identice cu originea O,

40
 Fig 2.12 a Fig 2.12 b Fig 2.12 c

Iar celelalte puncte ajutãtoare sunt identice cu proiecþiile corespunzatoare de pe axe.

Pe figuri s-au notat punctele ajutãtoare corespunzãtoare a doua axe; pentru a treia axã nu sunt
notate, acestea fiind însã identice cu originea O.

2.4 Intersecþia unei drepte cu planele bisectoare

Fie o dreapta D de proiecþii –d-, -d’-. Punctul de intersecþie al dreptei D cu [B1] este un
.
puct M care aparþine dreptei ºi în acelaºi timp are cota ºi depãrtarea egale în valoare absolutã
(proiecþiile lui sunt simetrice in raport cu Ox). (fig. 2.13)

Fig 2.13
.
Proiecþia orizontala –m- a lui M se afla la intersecþia simetricei faþã de Ox a
proiecþiei –d’- cu proiecþia orizontalã –d-.
Astfel este satisfãcutã egalitatea mmx=mxm’.
Punctul N de intersecþie dintre dreapta D ºi bisectorul B2 sau B4 are proiecþiile
confundate n ≡ n ′ . Þinand cont ca acest punct aparþine dreptei ºi deci proiecþiile lui se aflã
pe proiecþiile de acelaºi nume ale dreptei, atunci –n- ºi –n’- se vor gãsi la intersecþia
proiecþiilor dreptei.

2.5. Împartirea unei drepte în regiuni

O dreaptã strãbate unul, douã sau trei diedre funcþie de poziþia ei faþã de planele
reperului. Determinarea porþiunilor de dreaptã ce sunt cuprinse în fiecare diedre pe care îl
strãbate constituie împãrþirea dreptei în regiuni.

41
 Fig. 2.14 a Fig. 2.14 b

Pentru a gãsi porþiunile cuprinse în fiecare diedru pe care îl strãbate, mai întâi, se
. .
determinã urmele dreptei H(h, h ′) ºi V ( v, v ′) ºi se prelungesc proiecþiile dreptei dincolo de
.
urme. Se ia pe dreaptã un punct R(r,r’) la stânga lui H ºi se observã cã are depãrtarea pozitivã
ºi cota negativã deci porþiunea aceasta de dreaptã este situata în diedrul IV. Se ia apoi punctul
P(p,p’) între urme ºi se constatã cã depãrtarea este pozitivã, cota este pozitivã, rezultã ca
porþiunea de dreaptã cuprinsa între urme este în diedrul I. La dreapta urmei verticale se ia un
punct S(s,s’) ºi se observã cã depãrtarea este negativã iar cota este pozitivã deci se aflã în diedrul
II.
Pentru a stabili octanþii pe care îi strãbate dreapta, se gãsesc punctele în care dreapta
. .
inþeapã planele bisectoare, M (m, m' ) ºi N(n , n ' ) . (fig. 2.14)
Dreapta D strãbate octanþii: O8, O1, O2, O3 ºi O4.

2.6. Poziþiile relative a douã drepte

Douã drepte pot fi între ele paralele, concurente, disjuncte (cuprinse în plane diferite)
sau confundate.

Drepte paralele
Proiecþiile de aceleaºi nume a douã drepte paralele sunt paralele.
Fie dreptele D ºi D1 paralele, conþinute în planele paralele P ºi P1 perpendiculare pe
planul H. (fig. 2.15,a). Planele P ºi P1 intersecteazã planul H dupã douã drepte paralele.

Fig 2.15 a
42
 Aceste drepte –d- ºi –d1- sunt proiecþiile dreptelor D ºi D1. Proiectând dreptele pe
planele V ºi W, proiecþiile lor pe un acelaºi plan vor fi paralele (fig. 2.15,b)

Fig. 2.15 b

Drepte concurente
Douã drepte oarecare sunt concurente dacã proiecþiile lor de acelaºi nume sunt
concurente, iar punctele lor de concurenþã se gãsesc pe aceeaºi linie de ordine (fig.2.16).

Fig. 2.16

43
 Drepte oarecare sau disjuncte (cuprinse in plane diferite)

Fig. 2.17

Douã drepte oarecare nu determinã ºi nu pot fi conþinute de un plan. În figura 2.17

sunt prezentate trei cazuri ce drepte D ºi D1 situate in plane diferite (proiecþiile verticale
concurente ºi cele orizontale paralele sau proiecþiile verticale concurente ºi proiecþiile
orizontale concurente dar punctele lor de intersecþie nu se aflã pe aceeaºi linie de ordine).

Proiecþiile unghiului drept

Un unghi drept se proiecteazã tot ca un unghi drept, dacã cel puþin o laturã este
paralelã cu planul pe care se proiecteazã (fig. 2.18).

Fig. 2.18

Fie o dreaptã D, paralelã cu planul H ºi perpendicularã pe o dreaptã D1, conþinutã

într-un plan Q ⊥ [H].
Dreapta D este perpendicularã ºi pe planul Q.
Planul Q fiind proiectant faþã de [H] pentru dreapta D1, proiecþia d1 va fi confundatã
cu Qh, dreapta de intersecþie a planelor Q ºi H.
Dreapta D fiind perpendicularã pe planul Q, va fi perpendicularã ºi pe d1 ≡ Qh deci cele
douã proiecþii d ºi d1 vor fi perpendiculare.
Proiecþiile unghiului drept se utilizeazã pentru reprezentarea dreptelor perpendiculare
ºi determinarea distanþelor.

44
 Se observã cã dacã se considerã o altã dreaptã D2 conþinutã de planul Q, aceasta va
avea proiecþia d2 pe planul H, confundatã cu Qh, deci proiecþia –d- va fi perpendicularã ºi pe
proiecþia d2 .

• Idei de reþinut

-Proiecþiile dreptei date prin douã puncte se obþin unind proiecþiile de acelaºi nume
ale punctelor date;
-urmele dreptei pe planele de proiecþie sunt punctele în care dreapta înþeapã planele
de proiecþie ºi se noteazã cu H(h, h,, h,,), V(v,v,, v,,), W(w,w,,w,,);
-condiþia ca un punct sã aparþinã unei drepte este ca proiecþiile lui sã se gãseascã pe
proiecþiile de aceleaºi nume ale dreptei;
-dreptele paralele cu unul din planele de proiecþie nu au urmã pe acel plan;
-dreptele perpendiculare pe un plan de proiecþie au o singurã urmã ºi aceea este
identicã cu proiecþia dreptelor (care este un punct) pe planul pe care acestea sunt
perpendiculare;
-dreptele paralele au, la reprezentarea în epurã, proiecþiile de acelaºi nume, paralele;
-dreptele concurente în spaþiu au, la reprezentarea în epurã,proiecþiile de aceleºi nume
concurente ºi punctele lor de intersecþie , pe aceeaºi linie de ordine, perpendicularã pe linia de
pãmânt (în sistemul de proiecþie dublu ortogonal).

Teste de autoevaluare

Test 2.1

45
Test 2.2

Test 2.3

Test 2.4

46
 Test 2.5

Test 2.6

Rezultatele testelor de autoevaluare

Test 2.1 – b; Test 2.2 – b; Test 2.3 – a; Test 2.4 – b; Test 2.5 – c , Test 2.6 – b.

2.7. Probleme rezolvate

1. Fiind date punctele A& (10, 8, 24) ºi B& (36, 18, 10) sã se construiascã reprezentarea
spaþialã ºi planã a dreptei AB.

Rezolvare

47
 Se reprezintã cele douã plane de proiecþie H ºi V(fig. 2.19, a). Se mãsoarã coordonatele
punctului A, determinând proiecþia orizontalã a, proiecþia verticalã a’ ºi imaginea A& a
punctului din spaþiu. Se construieºte în mod asemãnãtor,reprezentarea punctului B. Prin
unirea proiecþiilor orizontale ale celor douã puncte a ºi b, s obþine proiecþia orizontalã a
dreptei, prin unirea proiecþiilor verticale a’ ºi b’, se obþine proiecþia verticalã a dreptei , iar
prin unirea celor douã puncte A ºi B, se obþine imaginea dreptei din spaþiu.

Fig. 2.19

Pentru reprezentarea planã (fig.2.19 b), se considerã axa Ox, pe care se mãsoarã, de la
&
O spre, abscisa punctului A de 10 mm ºi a punctului B de 36 mm. Prin aceste puncte se
traseazã liniile de ordine perpendiculare pe axa Ox, pe care se mãsoarã depãrtãrile sub axa Ox
ºi cotele deasupra axei Ox, determinând proiecþiile orizontale a ºi b ºi proiecþiile verticale a’ ºi
b’.
Prin unirea proiecþiilor de acelaºi nume ale punctelor, se obþin proiecþiile dreptei.

2. Sã se reprezinte în epurã dreapta D(d, d’, d”), definitã prin punctele Aºi B. Sã se
determine urmele dreptei, punctele de intersecþie cu planele bisectoare ºi diedrele pe care le
strãbate aceastã dreaptã. dreapta D este datã prin punctele: A& (70, 40, 50) ºi B& (20, -20, -
10),(fig.2.20).

48
 Fig.2.20

Rezolvare
În figura 2.2 se construiesc proiecþiile punctelor A& (a, a’, a”) ºi B& (b, b’, b”) cu ajutorul
coordonatelor date:
- se unesc proiecþiile de acelaºi nume ale punctelor, obþinându-se proiecþiile
dreptei: a ∪ b ⇒ d , a’ ∪ b' ⇒ d ' ºi a"∪b" ⇒ d " ;
-
- -se prelungeºte proiecþia verticalã adreptei pânã intersecteazã axa Ox ºi se obþine
proiecþia verticalã a urmei orizontale, h’=d’ ∩ Ox , din h’ se duce linie de ordine pânã
se intersecteazã proiecþia orizontalã a dreptei (d) ºi seobþine proiecþia orizontalã
aurmei orizontale h ≡ H& ;

-se prelungeºte proiecþia orizontalã a dreptei pânã intersecteazã axaOx ºi se obþine

proiecþia orizontalã a urmei verticale v ≡ d ∩ Ox , din v se duce linie de ordine pânã
intersecteazã proiecþia verticalã a dreptei (d’) ºi se proiecþia verticalã a urmei verticale
v ' ≡ V& ;

-se prelungeºte proiecþia verticalã a dreptei pânã intersectezã axa Oz ºi se obþine proiecþia
verticalã a urmei laterale w' ≡ d ∩ Oz ;
se prelungeºte proiecþia orizontalã adreptei pânã intersecteazã axa Oy ºi se obþine
proiecþia orizontalã a urmei laterale w ≡ d ∩ Oy ;
din w’ se duce linie de ordine pânã intersecteazã proiecþia lateralã a dreptei (d”) ºi se
obþine proiecþia lateralã a urmei laterale w" ≡ W&

-se determinã punctele de intersecþie cu planele bisectoare : d ∩ d ' implicã (k, k’)
≡ D ∩ [B2 ] ; simetrica proiecþiei verticale a dreptei D, d1’, faþã de axa Ox nu
intersecteazã proiecþia orizontalã d(d // d’), implicã D // [B1 ] ;

-diedrele pe care le strãbate dreapta sunt indicate în figura 2.20.

3. Sã se consruiascã proiecþiile dreptei de nivel D1, care trece prin punctul M(m, m’) ºi
este concurentã cu dreapta datã D( d, d’)

49
Rezolvare
Prin proiecþia verticalã m’ se traseazã proiecþia verticalã d1’, paralel[ cu axa Ox (fig. 2.21).
La intersecþia cu d’ se determinã proiecþia verticalã i’ a punctului de concurenþã I dintre cele
douã drepte. Se traseazã linia de ordine ºi se determinã proiecþia orizontalã i. Proiecþia
orizontalã d1 a dreptei de nivel este determinatã de punctele m ºi i.

Fig. 2.21

4. Printr-un punct M(30, 30, 20) sã se sã se construiascã o dreaptã de profil care sã facã
0
30 cu planul bisector B1.

Rezolvare
În figura 2.22 se construieºte epura punctului M(m, m’, m”) ºi în continuare :
-se duce prin m, proiecþia orizontalã a dreptei de profil , d , paralelã cu Oy (d// Oy ) ºi
prin m’ , d’// Oz ;
-prin proiecþia lateralã a M& , m” , se duce proiecþia lateralã adreptei D, d’ , astfel încât sã
facã un unghi de 300 cu bisectoarea unghiului y’Oz, care este ºi urma pe planul lateral de
proiecþie a planului bisector B1.

50
 Fig. 2.22

5. Prin punctul A(40, 30, 20) sã se construiascã :

- o orizontalã care face un unghi de 300 cu planul vertical de proiecþie [V ] ;
- o verticalã .
Sã se determine urmele acestor drepte (fig. 2.23)

Rezolvare
Se construieºte epura în trei proiecþii a punctului A.
Prin a’ se duce proiecþia verticalã d’1 a dreptei D1 paralelã cu Ox , prin a” se duce
proiecþia lateralã a dreptei D1, d1”, paralelã cu Oy ' iar prin a se traseazã proiecþia orizontalã a
dreptei D1, d, înclinatã cu 300 faþã de axa Ox (fig.2.23).
Dreapta verticalã D2, ce trece prin A& (a, a’, a”), are proiecþia orizontalã ,d2, un punct,
identic cu a, proiecþia ei verticalã d2’ trece prin a’ ºi este perpendicularã pe Ox iar proiecþia ei
lateralã , d2”, trece prin a” ºi este perpendicularã pe Oy i .

Fig. 2.23

6. Prin punctul A(a, a’) sã se ducã o perpendicularã pe dreapta frontalã BC(bc, b’c’)
(fig.2.24).

Rezolvare

51
 Dacã unghiul drept are o laturã paralelã cu unul din planele de proiecþie, atunci pe acel
plan, unghiul drept se proiecteazã în mãrime adevãratã. De aceea ducând din a’
perpendiculara pe b’c’ se se obþine proiecþia verticalã k’ a punctului de concurenþã K.
Cunoscând condiþia de concurenþã, proiecþia orizontalã a punctului K, trebuie sã fie pe linia
de ordine a proiecþiei k’ ºi pe proiecþia orizontalã bc a segmentului. Perpendiculara cerutã este
AK(ak, a’k’) (fig.2.24).

Fig.2.24

2.8. Probleme propuse spre rezolvare

7. Sã se construiascã proiecþiile dreptei AB ºi sã se determine urmele dreptei pe cele trei

plane de proiecþie :
- A& (5, -10, 25) , B& (40, 25, 5) ;
- A& (10, 15, 30) , B& (45, -10, 35) ;
- A& (12, -32, 7) , B& 47, -6, -27) ;
- A& (10, 28, 10) , B& (50, 5, -25).

8. Sã se construiascã epura în douã proiecþii ºi sã se determine urmele pe cele douã

plane de proiecþie a urmãtoarelor drepte:
- A&1 (130, -50, 70) , B&1 (50, 10, -80) ;
- A& (50, -10, -50) , B& (170, 70, 10) ;
2 2

52
 - A& 3 (160, 10, 70) , B& 3 (30, -50, -10) ;
- A& 4 (50, 110, 30) , B& 4 (150, 20, -50) .
9. Sã se construiascã reprezentarea planã a dreptei AB ºi sã se determine
proiecþiile punctelor M, N ºi P, conþinute de dreapta AB; A& (40, 30, 25); B& (40, 10,
15); M& (20, y, z); N& (x1, 17, z1); P& (x2, y2,-10).

10. Sã se reprezinte în epurã dreptele AB ºi CD ºi sã se construiascã urmele lor pe trei

plane de proiecþie. Dreptele sunt date prin; A& (-20, 20, 10); B& (30, 50, 30); C& (10, 10, 40);
D& (0, 20, 30).

11. Sã se reprezinte în epurã , în trei proiecþii, dreptele:

- AB prin A& (30,40, 0) ºi B& (0, 0, 40);
- CD prin C& (20, 0, 40) ºi D& (0, 30, 0).
Sã se determine urmele dreptelor pe cele trei plane de proiecþie.

12. Sã se construiascã urmele pe cele trei plane de proiecþie ale dreptelor date prin
punctele:
a) A& (10, 5, 40) ºi B& (30, -5, 20);
b) C& (50, 35, -10) ºi D& (20, 10, 20);
c) E& (45, -15, 40) ºi F& (5, -15, -10).

13. Sã se stabileascã diedrele ºi octanþii pe care îi strãbat dreptele determinate de

punctele:
a) A& (15, 30, 45) ºi B& (15, 5, 45);
b) C& (32, -10, -30) ºi D& (32, -10, 15).

14. Se dã dreapta AB prin coordonatele puntelor: A& (100, -20, -10) ºi B& (160, -90, 10).
Sã se consteuiascã urmele pe cele trei plane de proiecþie, punctele ei de intersecþie cu
planele bisectoare ºi sã se stabileascã diedrele pe care le strãbate aceastã dreaptã.

15. Sã se constuiascã orizontalele: AB cu: A& (50, 0, 70), B& (90, 50, zb) ºi CD cu: C& (110,
10, -30), D& (70, 0, zd).
Sã se determine diedrele pe care le stãbat aceste drepte.

16. Se dau frontalele: AB cu A& (50, 50, 0), B& (110, yB, 70) ºi CD cu C& (130, -30, 0),
D& (70, yD, 50). Sã se stabileascã diedrele strãbãtute de acestea.

17. Fie o dreaptã D (d, d’) care trece prin punctele: A& (15, 0, 0) ºi B& (0, 20, 25). Prin
C& (30, -5, -10), sã se ducã o paralelã la dreapta D.

18. Sã se stabileascã diedrele ºi octanþii pe care îi strãbat dreptele:

a) AB cu A& (30, 40, -30) ºi B& (30, -20, 30);

53
 b) CD cu C& (45, -20, 50) ºi D& (15, -35, 50).

19. Se dã dreapta AB cu A& (90, -20, -35) ºi B& (60, -35, 40). Prin M& (30, 20, -40) sã se
ducã o dreaptã concurentã cu dreapta AB, în punctul de intersecþie al acesteia cu [B2 ] .

20. Se dau dreptele: AB cu A& (70, 40, 10) ºi B& (50, 40, 40) ºi CD cu C& (35, 50, 20) ºi
D& (20, -10, 20). Sã se precizeze poziþia lor în spaþiu .

21. Se dã dreapta AB cu A& (40, 15, 5) ºi B& ′ (10, -10, 50) ºi punctul M(30, 40, 35).
Prin punctul M sã se ducã o dreaptã Δ concurentã cu dreapta AB în urma lateralã a
acesteia.

22. Fie dreapta D conþinutã în planul orizontal de proiecþie. Printr-un punct N

apar;inând triedrului III sã se ducã o dreaptã Δ paralelã cu dreapta D.

23. Se dã frontala F (f, f’). Printr-un punct exterior ei sã se ducã o dreaptã D, concurntã
cu frontala F, în punctul în care aceasta intersectezã un plan bisector.

24. Se dau punctele: A& (40, -10, 25), B& (70, 35, 10) ºi M& (100, -10, -25). Prin punctul M
sã se ducã o dreaptã concurentã cu dreapta AB în punctul de intersecþie al acesteia cu [B1 ] .

25. Se dã dreapta AB cu A& (80, 0, 20) ºi B& (40, 0, 50). Prin punctul M(60, 0, -30) sã se
ducã o dreaptã Δ , concurentã cu AB .

26. Se dã dreapta D prin punctele A& (55, 20, -20) `i B& (70, 45, -20). Prin M& (100, -30,
30), sã se ducã dreapta Δ paralelã cu dreapta D.
27. Prin punctul A(10, 30, -50) , sã se ducã o paralelã la dreapta MN unde M& (0, 30, 30)
ºi N& (70, -20, -20).

28. Sã se precizeze poziþia în spaþiu a dreptelor : AB cu A& (60, 40, 10) , B& (30, 20, 50)
ºi CD cu C& (60, 40, -20), D& (30, 20, 30).

29. Se dã dreapta AB prin A& (60, 45, 25), B& (30, 0, -15) ºi punctul M(35, -20, -25). Se
cere sã se construiascã prin punctul M urmãtoarele drepte:
a) frontala D1 , concurentã cu AB ;
b) orizontala D2 , concurentã cu AB :
c) dreapta D3 , paralelã cu AB .

30. Se dau dreptele MN ºi PQ în care: M& (120, 80, 0); N& (30, 80, 90); P& (30,30,0);
Q& (130, 30, 70). Se cere construcþia dreptei orizontale D , concurentã cu dreptele MN ºi PQ
aºa încât segmentul din dreapta (D ) , cuprins între cele douã drepte sã fie egal cu 60 mm.

54
 31. Se dã dreapta AB prin: A& (40, 20, 0) ºi B& (60, 40, 0). Prin punctul M(30, -50, 30), sã
se construiascã o dreaptã D concurentã cu dreapta AB în punctul în care aceasta înþeapã
planul vertical de proiecþie.

32. Prin punctul M(0, 40, 0) sã se ducã o dreaptã D, concurentã cu dreapta AB datã
prin: A& (30, 20, -20) ºi B& (50, 60, -60).

33. Drintr-un punct A(a, a’) sã se ducã o perpendicularã la:

a) o dreaptã de nivel;
b) o dreaptã de capãt;
c) o dreaptã verticalã;
d) axa Ox;
e) o dreaptã fronto-orizontalã.

34. Se considerã douã drepte disjuncte D ºi Δ , date prin proiecþiile lor. Sã se

construiascã dreapta ce trece prin urma orizontalã a uneia din ele ºi prin punctul în care
cealaltã dreaptã intersecteazã bisectorul întâi.

35. Se dau douã drepte D (d, d’) ºi Δ ( δ , δ ' ' ) care au d ≡ δ þ ºi d’ ≡ δ . Sã se construiascã
o dreaptã de nivel care sã le intersecteze pe amândouã. Ce particularitate prezintã aceastã
dreaptã ?

36. Dintr-un punct A(a, a’) sã se ducã o dreaptã D concurentã cu:

a) o dreaptã oarecare D1 ºi axa Oz;
b) o dreaptã de profil ºi axa Oy;
c) o dreaptã de capãt ºi axa Ox;
o dreaptã de nivel ºi axa Ox.

37. Se dau dreptele AB ºi CD prin: A& (20, 40, 80) , B& (20, 40, 90) , C& (60, 30, 20) ºi
D (60, 30, 50). Sã se construiascã epura unei drepte de nivel de cotã z= 70, concurentã cu cele
douã drepte în acelaºi timp.

38. Prin punctul A(50, 25, 30) sã se construiascã :

- o frontalã care face un unghi de 600 cu [H ] ;
- o perpendicularã pe planul lateral de proiecþie.

39. Prin punctul M(30, 20, 35) sã se construiascã o dreaptã paralelã la [B2 ] , sã se
determine urmele dreptei ºi diedrele pe care le strãbate .

40. Fie datã o dreaptã care trece prin origine ºi prin punctul M(45, 25, 55). Prin punctul
N(30, 40, 30) sã se construiascã o dreaptã de nivel concurentã cu dreapta datã.

55
 41. Sã se construiascã proiecþiile dreptei D care trece prin punctul M(60, 20, 20) ºi este
paralelã cu dreapta AB cu A& (30, 20, 40) ºi B& (30, 40, 20). Sã se construiascã urmele celor
douã drepte.

42. Printr-un punct M din diedrul I sã se construiascã o dreaptã care sã fie concurentã în
acelaºi timp cu o dreaptã oarecare ºi cu o dreaptã verticalã.

43. Vârfurile unui pãtrat ABCD conþinut în planul lateral de proiecþie sunt situate pe
plnele bisectoare B1, B3 ºi B2, B4 . Sã se construiascã epura punctelor A, B, C, D pe cele trei
plane de proiecþie.

44. Date fiind dreptele AB cu A& (30, 40, 20) ºi B& (50,20,40) ºi CD cu C& (20,30,50) ºi
D& (20,20,20 ) ,sã se ducã o dreaptã de nivel de cotã z= 30, concurentã cu dreptele date.

45. Se considerã o dreaptã de front reprezentatã în douã proiecþii. Printr-un punct M(m,
m’) dat sã se construiascã o perpendicularã pe dreapta datã.

46. Se dã triunghiul ABC prin coordonatele vârfurilor: A& (10,30,20 ) , B& (30,40,−50) ,
C& (50,−10,60) . Sã se construiascã proiecþiile unei drepte de nivel , conþinutã în planul
triunghiului .

47. Se dã dreapta D, fronto-orizontalã cu y= 30 ºi z= 50, dreapta D1 de capãt cu x= 25 ºi

z= 25 ºi punctul M(60,10, 70). Prin punctul M sã se ducã o dreaptã D2 , concurentã în acelaºi
timp ºi cu D ºi cu D1 .0
-//-

56