Cap.5.

Poliedre
• Poliedrele – corpuri mãrginite de feþe plane-se reprezintã, în geometria
descriptivã, prin proiecþiile lor pe douã sau trei plane de proiecþie. Proiecþiile lor se obþin fie
prin proiectarea vârfurilor poliedrului fie prin proiectarea muchiilor pe planele de proiecþie
ale sistemului de referinþã ales. Criterii de vizibilitate stabilesc muchiile vizibile sau invizibile
pentru fiecare proiecþie în parte.
Secþiunile plane în poliedre se determinã fie prin intersectarea feþelor poliedrului cu
planul de secþiune, fie prin intersectarea muchiilor poliedrului cu planul de secþiune,
obþinându-se vârfurile poligonului secþiune ºi din unirea cãrora se obþin proiecþiile secþiunii.
Punctele de intersecþie dintre o dreaptã ºi un poliedru se determinã prin metoda
planului auxiliar, luat prin dreaptã.

• Obiective

-sã determine proiecþiile unui poliedru pe douã sau trei plane de proiecþie când sunt
date coordonatele vârfurilor poliedrului;
-sã determine proiecþiile unui poliedru când se dau poziþia bazei, orientarea muchiilor
ºi înãlþimea poliedrului;
-sã stabileascã vizibilitatea muchiilor în epura unui poliedru;
-sã construiascã epura secþiunii fãcutã de un plan oarecare într-un poliedru;
-sã construiascã epura secþiunii fãcutã în poliedru de un plan proiectant faþã de
planele de proiecþie;
-sã stabileascã vizibilitatea laturilor poligonului secþiune;
-sã determine punctele de intersecþie dintre un poliedru ºi o dreaptã;
-sã determine adevãrata mãrime a poligonului secþiune;
-sã determine adevãrata mãrime a segmentului cuprins între punctele de intrare ºi ieºire
din poliedru.

5.1. Definiþii
Se numeºte poliedru corpul geometric mãrginit de feþe plane. Feþele sunt poligoane.
Intersecþia a douã feþe este o muchie a poliedrului. Intersecþia a trei sau mai multe feþe
formeazã un vârf.
Un poliedru este convex dacã nici unul din planele feþelor nu-l taie ºi este concav în
caz contrar. O dreaptã nu întâlneºte un poliedru convex în mai mult de douã puncte.
Se numeºte poliedru regulat, poliedrul ale cãrui feþe sunt poligoane regulate, cu un
acelaºi numãr de laturi ºi ale cãrui unghiuri diedre ºi poliedre sunt egale între ele.

5.2. Reprezentarea poliedrelor

Pentru reprezentarea unui poliedru, se proiectezã, în general, vârfurile, muchiile ºi
feþele care delimiteazã poliedrul respectiv (fig. 5.1).
Se considerã prisma triunghiularã (fig 5.1), având baza A1B1C1. se proiecteazã vârfurile
prismei pe cele douã plane de proiecþie ºi prin unirea proiecþiilor de acelaºi nume le vârfurilor
se obþin proiecþiile prismei.

118
 Se observã cã fiecare proiecþie conþine o serie de linii exterioare fiecãrei figuri, cae
alcãtuiesc conturul aparent al proiecþiei respective. Poligonul acc1b1a1a din figura 5.1, b se
numeºte conturul aparent orizontal, iar poligonul a’a1’c1’c’a’ , conturul aparent vertical.
Dacã se considerã corpurile geometrice ca fiind netransparente, atunci în fiecare
proiecþie, o serie de elemente vor fi vizibile ºi se traseazã cu linie continuã groasã, iar altele vor
fi acoperite ºi se traseazã cu linie întreruptã subþire.
Urmãtoarele criterii pentru a distinge pãrþile vizibile sunt evidente:
1. Conturul aparent este vizibil
2. O faþã ce conþine un punct vizibil este vizibilã, afarã de cazul când acel punct
aparþine conturului aparent
3. Dacã proiecþiile a douã muchii care nu se taie în spaþiu sunt concurente în
interiorul conturului, în general una este vizibilã, iar cealaltã invizibilã.
4. Dacã douã feþe se taie dupã o muchie ce aparþine conturului aparent.,una este
vizibilã, iar alta invizibilã.Sunt însã amândouã vizibile sau invizibile dacã ele se taie dupã o
muchie ce nu aparþine conturului aparent, iar muchia este vizibilã sau invizibilã.
5. Dacã un vârf este proiectat în interiorul conturului aparent, muchiile ce se
întâlnesc în acest vârf sunt toate vizibile sau toate invizibile, dupã cum vârful este vizibil sau
invizibil.

Fig.5.1
Observaþie:
Dacã douã puncte au aceeaºi proiecþie orizontalã, acela este vizibil în proiecþia
orizontalã care are cota mai mare, iar dacã au aceeaºi proiecþie verticalã, punctul vizibil pentru
proiecþia verticalã este acela cu depãrtarea cea mai mare.

5.3. Punct situat pe suprafaþa unui poliedru

Fie M dat prin proiecþia sa orizontalã m, situat pe faþa AEB a octaedrului ABCDEF.
Deoarece un punct se gãseºte într-un plan dacã proiecþiile lui se gãsesc pe proiecþiile omonime
ale unei drepte conþinutã în plan, punctul M trebuie sã se gãseascã pe o dreaptã conþinutã în
planul feþei AEB.
Deci, pentru a construi proiecþia verticalã m’ a punctului M, se duce în planul feþei
AEB o dreaptã oarecare (rq,r’q’) a cãrei proiecþie rq trece prin m.
Poiecþia verticalã m’ a punctului se gãseºte pe proiecþia verticalã r’q’ a dreptei
considerate.

119
 Fig. 5.2

5.4. Secþiuni plane în poliede

Secþiunea planã într-un poliedru convex este un poligon convex.
Se poate construi secþiunea fãcutã cu un plan într-un poliedru, luându-se punctele în
care muchiile poliedrului intersecteazã planul de secþiune, sau dreptele de intersecþie dinte
feþele poliedrului ºi acest plan. Deci, o secþiune într-un poliedru se poate obþine cu ajutorul
vârfurilor sau cu al laturilor. Problema secþiunii plane se reduce la problema intersecþiei
dintre un plan ºi o dreaptã, sau la intersecþia a douã plane.
Se vor considera secþiuni plane în poliedre prin plane proiectante sau prin plane
oarecare.

a) Secþiuni prin plane proiectante

• Sã se construiascã secþiunea planã, printr-un plan de capãt, într-o piramidã
patrulaterã SABCD, situatã cu baza în planul orizontal de proiecþie ºi sã se gãseascã adevãrata
mãrime a secþiunii.
Fie planul PP’ de capãt dat (fig. 5.3). Secþiunea în piramidã efectuatã cu acest plan
apare în proiecþia verticalã total deformatã ºi aºternutã pe urma verticalã P’ a planului dupã
segmentul α′β′γ′δ′ . Proiecþia orizontalã αβγδ a secþiunii se obþine coborând liniile de
ordine pânã la proiecþiile orizontale ale muchiilor respective. Adevãrata mãrime α 0β0 γ 0δ0 a
secþiunii se obþine prin rabaterea planului P pe planul orizontal (sau vertical) de proiecþie.

120
 Fig. 5.3

Sã se determine adevãrata mãrime a secþinuii plane într-o prismã triunghiularã oblicã,

situatã cu baza ABC în planul orizontal de proiecþie, printr-un plan vertical dat prin urme.

Fie P ºi P’ urmele planului dat (fig. 5.4). Proiecþia orizontalã a secþiunii este segmentul
αβγ , aºternut pe urma orizontalã P a planului. Proiecþia verticalã a secþiunii este α′β′γ′ .
Adevãrata mãrime α 0β0 γ 0 a secþiunii a fost gãsitã prin rabaterea planului vertical pe planul
orizontal de proiecþie.

121
 Fig. 5.4

• Sã se determine adevãrata mãrime a secþiunii plane efectuatã cu un plan de capãt

PP’ într-un tetraedru oarecare SABC.
În figura 5.5 ste reprezentat în douã proiecþii un tetraedru oarecare SABC.

Proiecþia verticalã a secþiunii este segmentul α′β′γ′δ′ aºternut pe urma verticalã P’ a

planului secant. Proiecþia orizontalã a secþiunii este αβγδ , iar adevãrata mãrime α 0β0 γ 0δ0 a
secþiunii se poate obþine printr-o rabatere a planului proiectant pe unul din planele de
proiecþie.

122
 Fig. 5.5

• Sã se construiascã secþiunea planã într-o piramidã triunghiularã oblicã SABC,

cu baza în planul orizontal de proiecþie, printr-un plan P care trece prin linia de pãmânt ºi
punctul M(mm’).

Datoritã faptului cã planul P este proiectant faþã de planul lateral de proiecþie, prisma
SABC va fi reprezentatã în trei proiecþii (fig.5.6). Fie s′′a′′b′′c′′ proiecþia lateralã a piramidei ºi
P′′ urma lateralã a planului secant, care se determinã unind O cu m′′ (fig. 5.6). Planul secant
fiind proiectant faþã de planul lateral de proiecþie, secþiunea apare pe planul lateral de
proiecþie total deformatã ºi aºternutã pe urma P′′ a planului dupã segmentul α′′β′′γ′′ .
Revenind în proiecþia orizontalã ºi verticalã se obþine secþiunea (αβγ , α′β′γ′) cãutatã.
Adevãrata mãrime a secþiunii se poate obþine fie prin rabaterea planului P pe unul din
planele de proiecþie, fie observând cã toate punctele secþiunii au acelaºi raport între cotã ºi
depãrtare.

123
 Fig. 5.6

• Sã se construiascã secþiunea planã într-o prismã patrulaterã oblicã, cu baza ABCD

situatã în planul orizontal de proiecþie, printr-un plan P paralel cu linia de pãmânt.

Prisma ABCDA1B1C1D1 va fi reprezentatã în 3 proiecþii, planul P fiind proiectant faþã

de planul lateral de proiecþie (fig. 5.7). Proiecþia lateralã a secþiunii α′′β′′γ′′δ′′ este total
deformatã ºi aºternutã pe urma lateralã P′′ a planului secant. Celelalte douã proiecþii ale
secþiunii sunt αβγδ ºi α′β′γ′δ′ .

124
 Fig. 5.7

b) Metoda intersecþiei muchiilor cu planul de secþiune

Sã se construiascã secþiunea planã într-o prismã triunghiularã oblicã, cu baza în planul
orizontal de proiecþie printr-un plan P oarecare dat prin urme, utilizând metoda intersecþiilor
muchiilor prismei cu planul de secþiune ºi sã se gãseascã adevãrata mãrime a secþiunii.
Se determinã punctele în care fiecare muchie a prismei intersecteazã planul de
secþiune (fig. 5.8). Astfel, planul de capãt dus prin muchia A taie planul P dupã dreapta (hv,
h’v’). Rezultã punctul (α, α′) , luând intersecþia dintre hv ºi proiecþia orizontalã a muchiei A.
Analog se determinã punctele (β, β′) ºi ( γ , γ′) . Pentru a obþine adevãrata mãrime α 0β0 γ 0 a
secþiunii, se rabate în β 0 , pe planul orizontal de proiecþie punctul (β, β′) , cu ajutorul
orizontalei (β k , β′k ′) ºi se þine seama cã punctele m ºi n sunt propriilor lor rabãtute.

125
 Fig. 5.8

Metoda intersecþiei feþelor cu planul de secþiune. Sã se construiascã secþiunea planã

într-o prismã patrulaterã oblicã, cu baza în planul orizontal de proiecþie, printr-un plan P
oarecare dat prin urme, utilizând metoda intersecþiilor feþelor prismei .

Fie ABCD prisma patrulaterã oblicã nelimitatã datã (fig. 5.9). Proiecþia orizontalã ab
reprezintã o porþiune orizontalã a feþei AB. Prelungind ab pânã la intersecþia cu urma P, se
obþine h1 care este un punct comun planului P ºi planul feþei AB. Pentru a obþine un al
doilea punct e al dreptei de intersecþie dintre cele douã plane, se foloseºte planul arbitrar de
nivel H’, care dã în planul P orizontala (g,g’) iar în planul feþei AB orizontala (g1 , g1' ) . Aceastã
orizontalã (g1 , g1' ) trece prin punctul (i,i’) în care muchia B întâlneºte H’ ºi este paralelã cu ab.
Din intersecþia h1m a celor douã plane se reþine doar segmentul αβ . Analog, din intersecþia
h2n a planelor P ºi feþei CD se reþine segmentul γδ . Proiecþiile secþiunii sunt astfel
( αβγδ , α′β′γ′δ′ ).

126
 Fig. 5.9

5.5. Intersecþia dintre o dreaptã ºi un poliedru

Pentru determinarea punctelor de intersecþie dintre o dreaptã ºi un poliedru se va
utiliza un plan auxiliar dus prin dreaptã, care va secþiona poliedrul dupã un poligon plan.
Punctele de intersecþie ale dreptei cu acest poligon vor fi totodatã punctele de intersecþie ale
dreptei cu poliedrul.
Ca plane auxiliare se aleg în general planele proiectante ale dreptei (vertical, de capãt,
paralel cu Ox ), mai ales dacã poliedrul ocupã o poziþie arbitrarã în spaþiu.
Pentru prismele situate cu o faþã într-unul din planele de proiecþie se va duce prin
dreaptã planul auxiliar cu muchiile prismei, care o va secþiona dupã douã drepte paralele.
Pentru piramidele situate cu o faþã într-unul din planele de proiecþie se va duce prin
dreaptã ºi prin vârful piramidei un plan care o va secþiona dupã douã drepte concurente.

a) Intersecþia dintre o dreaptã ºi o prismã

Sã se determine proiecþiile punctelor de intersecþie dintre o dreaptã D(d,d’) ºi o
prismã patrulaterã oblicã ABCE, situatã cu baza în planul orizontal de proiecþie.

Fie S(s,s’) un punct arbitrar de pe dreapta D(d,d’) prin care se duce paralela Δ (δ, δ′) la
muchiile prismei (fig. 5.10).
Dreptele concurente D ºi Δ determinã un plan paralel cu muchiile prismei, a cãrui
urmã orizontalã P se obþine unind h cu k. Acest plan secþioneazã prisma dupã dreptele
paralele cu muchiile prismei, drepte ce au urmele orizontale 1 ºi 2. Ele întâlnesc dreapta D în
127
punctele M(m,m’) ºi N(n,n’) care sunt totodatã punctele de intersecþie dintre dreapta D(d,d’)
ºi prismã.

Fig. 5.10

b) Intersecþia dintre o dreaptã ºi o piramidã

Sã se determine proiecþiile punctelor de intersecþie dintre o dreaptã D(d,d’) ºi o
piramidã triunghiularã oblicã SABC, cu baza situatã în planul orizontal de proiecþie.
Se alege un punct oarecare E(e,e’) pe dreapta D(d,d’) ºi se duce dreapta Δ (δ, δ′) prin
acest punct ºi prin vârful S(s,s’) al piramidei (fig.5.11). Planul P determinat de aceste douã
drepte concurente D ºi Δ secþioneazã piramida dupã triunghiul (s12, s1′ 2′) , ale cãrui laturi s1
ºi s2 intersecteazã dreapta D în punctele M(m,m’) ºi N(n,n’).

128
 Fig. 5.11 Fig. 5.12

c) Metoda planelor proiectante. Sã se determine proiecþiile punctelor de intersecþie

dintre o dreaptã ºi o piramidã patrulaterã oblicã, cu baza situatã într-un plan oarecare.
Fie dreapta D(d,d’) dreapta ºi SABCE piramida (fig.5.12). Planul de capãt P’ dus prin
dreapta D secþioneazã piramida dupã patrulaterul ( αβγδ , α′β′γ′δ′ ) ale cãrui laturi
intersecteazã dreapta D(d,d’) în punctele M(m,m’) ºi N(n,n’).

Idei de reþinut

-Proiecþiile unui poliedru se obþin proiectând vârfurile poliedrului pe fiecare din

planele de proiecþie ale reperului ales ºi apoi unind proiecþiile de acelaºi nume ale vârfurilor;
-poligonul care delimiteazã o proiecþie se numeºte conturul proiecþiei ºi este diferit pe
fiecare plan de proiecþie în parte;
-conturul proiecþiilor este întotdeauna vizibil;
-muchiile invizibile pe un plan de proiecþie , pot fi vizibile pe alt plan de priecþie;
-pentru obþinerea secþiunii plane într-un poliedru se intersecteazã pe rând, fiecare
muchie în parte cu planul de secþiune;
-la obþinerea epurei punctelor de intersecþie dintre o dreaptã ºi un poliedru se utileazã
un plan auxiliar, plan proiectant sau plan paralel cu muchiile poliedrului,luat prin dreapta de
intersecþie datã;
-rabaterea efectuatã pentru a afla adevãrata mãrime a poligonului secþiune se realizeazã
pe partea din planul de proiecþie mai liberã ,urmãrind o imagine mai clarã.

129
5.6.. Probleme rezolvate

1. Sã se reprezinte o prismã oblicã a cărei bază este un poligon oarecare cu cinci laturi
ABCDE(abcde,a’b’c’d’e’ ), situat în [H] (fig.5.13); muchiile laterale se iau după o direc ie
arbitrară, iar a doua bază situată într-un plan de nivel H 1 .

Rezolvare: La acest poliedru apar muchii care nu se văd, trasate cu linii întrerupte în ambele
proiec ii. A a de exemplu, în proiec ie orizontală, BC i CD, nu se vad, deci sunt trasate cu
linii intrerupte. Punctele acestor muchii au cota zero, deci mai mica decat a oricaror puncte
care apar in prismei i sunt situate pe aceea i proiectanta fa ă de planul H.

Fig. 5.13.

Apoi trebuie re inut că, dintr-un puct nevăzut, orice dreaptă care pleacă, este în prima
istan ă, nevazută. De exemplu, din proiec ia c se duce cu linie întreruptă proiec ia
muchiei CC1 adică cc1 . Celelalte muchii în proiec ie orizontala sunt văzute. În proiec ie
verticală, deoarece muchiile laterale sunt paralele i nu apar intersec ii de muchii, a a că în
proiec ie orizontală, pentru a aplica regula vizibilită ii se poate trasa pe una din fe ele
laterale văzute, o dreaptă care să intersecteze muchiile din interiorul conturului aparent, cum
este, de exemplu, dreapta II − III (2-3, 2’-3’) pe fa a BB1C1C , care intersectează proiec ia
verticală d ' d1 ' . Ducand din punctul de intersec ie linie de ordine în proiec ie orizontală,

130
aceasta intersectează mai întâi proiec ia dd1 i apoi proiec ia 2-3(limiile de ordine i
punctele de intersec ie nu sunt figurate) i, deci, în proiec ie verticală d ' d1 ' trebuie trasată
cu linie întreruptă, deoarece nu se vede, trecând printr-un punct nevăzut.
În continuare, considerând punctele I i K, care apar in respectiv fe elor AA1 E1 E
i BB1C1C , primul având dată proiec ia orizontală i, iar al doilea – proiec ia verticală k ' ,
se vor găsi proiec iile de nume contrar.
În cazul prismelor, uneori, este avantajos să se folosească drepte paralele cu muchiile
laterale (fig. 5.13.), prin proiec ia orizontală i a punctului i prin intermediul punctului
1(1,1') , ducându-se pe fa a AA1 E1 E , paralelă la muchiile laterale ale prismei. Apoi, prin linie
de ordine ridicată din proiec ia orizontală i, pe proiec ia verticală a dreptei, se gase te
proiec ia verticală i’ a punctului. Se poate intrebuin a i o dreaptă oarecare, cănd prin k’
(fig.5.13.) se duce proiec ia 2’-3’ a dreptei, care trebuie să apar ină fe ei BB1C1C . Găsind
apoi proiec ia orizontală a dreptei i ducând linie de ordine din k, la intersec ie cu
proiec ia orizontală 2-3 se ob ine proiec ia orizontală k a punctului. Urmărind sage ile
i no iunile cunoscute referitoare la vizibilitate, figura poate fi citită cu mai multe amănunte.

vy
Fig. 5.14.

131
 2. Sa se construiască intersec ia piramidei SABCD cu planul vertical [R] dat de
punctele R X i M. Se dau:
S& (80,70,90), A& (50,20,0), B& (50,40,0), C& (30,50,0), D& (20,30,0 ), R& (90,0,0),
X

M& (20,80,0)
Se cere proiec ia pe planul lateral [W] a sec iunii.

Rezolvare: (fig.5.14) Planul R intersectează piramida astfel: R ∩ sa ⇒ 1&, λ1 ∩ s ' a ' ⇒ 1& ’, analog
se ob ine poligonul sec iunii (1234) ⊂ [H], (1’2’3’4’) ⊂ [V]. Punctele (1′′ 2′′3′′4′′) au fost
ob inute utilizand proiec ia pe planul lateral [W] a piramidei i ducând linii de ordine din
1′ 2′3′ 4′ până la proiec iile laterale corespunzatoare ale muchiilor prismei. Vizibilitatea este
redată în figură.

3. Să se construiască intersec ia prismei ABCDA1 B1C1 D1 (muchia AA1 ) cu planul de

capăt [R] determinat de punctele R X i M. Se dau: A& (60,15,0), B& (15,5,0 ) ,
C& (10,55,0 ), D& (50,45,0), A1 (60,15,90 ), R X (90,0,0), M& (35,35,0 ) . Se cere adevărata mărime a
sec iunii.

Fig.5.15

Rezolvare: (fig. 5.15)

132
Planul [R] intersectează muchiile prismei, astfel R ′R X ∩ a ′a1′ ⇒ a0′ , în mod analog se
determină celelalte varfuri ale poligonului intersec iei (b0 c0 d 0 ) care este inclus în urma
planului R X R ′ . Adevarata mărime a sec iunii se găse te prin rabaterea pe planul orizontal
de proiec ie a planului R, astfel se ob in vârfurile A0 B0 C 0 D0 .

4. Să se determine proiec iile punctelor de intersec ie dintre o dreaptă D(d , d ′) i o prismă

patrulatera oblică ABCEA1 B1C1 E1 cu baza ABCE cuprinsă în planul orizontal de proiec ie
(fig 5.16).

133
 Fig.5.16

Rezolvare . Fie S& (s, s ') un punct arbitrar de pe dreapta D(d , d ') prin care se duce paralela
Δ(δ , δ ′) la muchiile prismei. Dreptele concurente D i Δ determină un plan paralel cu
muchiile prismei, a cărui urmă orizontală P se ob ine unind h cu k. Acest plan sec ionează
prisma după dreptele paralele cu muchiile prismei, drepte ce au urmele orizontale 1 i 2. Ele
întâlnesc dreapta D în punctele M& (m, m') i N& (n, n') , care sunt totodată punctele de
intersec ie dintre dreapta D(d , d ') i prismă.

5. Sa se determine punctele de intersec ie dintre o dreaptă i o piramidă patrulateră oblică,

cu baza situată într-un plan oarecare (fig.5.17).

134
 Fig 5.17

Rezolvare:

Fie dreapta D(d , d ′) i SABCE, piramida (fig 5.17). Planul de capăt [P ] de urme P i P ′
dus prin dreapta D, sec ionează piramida după patrulaterul (αβγδ , α ′β ′γ ′δ ′) ale cărui laturi
intersectează dreapta D (d , d ′) în punctele M& (m.m′) i N& (n, n ′) .

5.7. Probleme propuse spre rezolvare

6. Să se construiască proiec iile unei piramide triunghiulare SABC care are A& situat
în planul orizontal de proiec ie, punctele B i C situate în triedrul I iar vărful situat pe axa
Ox. Să se reprezinte epura unui punct M (m, m′) pe fa a SAB a piramidei.

7. Să se reprezinte în epura o prismă dreapta cu baza un pentagon oarecare situat într-

un plan vertical. Să se construiască epura unui punct situat pe o fa ă a prismei.

8. Se dau punctele: S& (10,40,8), A& (55,10,5), B& (65,40,25), C& (45,35,35), D& (25,10,30 ) .
a) Să se reprezinte în epura piramida oblică SABCD cu baza patrulateră ABCD i
vârful S& .
b) Punctul M& (35,30, z ) apar ine fe ei SAB; să se determine cota z a punctului M& .

9. Să se construiască prisma triunghiulară de bază ABC i A1 B1C1 (muchie AA1 ). Se

dau: A& (70,35,30 ), B& (60,10,20), C& (50,35,20 ), A&1 (35,35,25) . Să se determine apoi depărtarea y a
punctului M& (45, y,30) , tiind că m ∈ AA1 BB1 .

10. Să se construiască prisma oblică ABCDEA1 B1C1 D1 E1 cu baza (pentagon regulat)

con inut în planul [H]. Se dau: latura pentagonului 40mm i înal imea prismei h=80mm. În
plan vertical muchiile ( AA1 ......EE1 ) au înclina ia 40 o fa ă de axa Ox, iar în plan orizontal
înclina ia este de 28 o .

11. Să se reprezinte în epură o piramidă dreaptă, cu baza un hexagon regulat, situată

într-un plan de front triedrul I i vărful pe planul vertical de proiec ie. Să se construiască
epura unui punct de pe o fa ă laterală a piramidei.

12. Sa se reprezinte în epură o prismă triunghiulară oblică, având muchiile laterale

paralele cu o dreaptă din bisectorul I . Să se construiască epura unui punct pe o fa ă a
prismei.

135
 13. Să se reprezinte în epură o piramidă dreaptă, cu baza un pătrat situat într-un plan
de capăt.

14. Fie piramida SABC dată prin: A& (90,20,0 ), B& (70,50,0 ), C& (50,30,0) i vârful
S (20,−50,80) . Să se construiască epura sec iunii făcute în piramidă de planul vertical de
&
proiec ie i a sec iunii făcute în piramidă de un plan de nivel N& de cotă z=10.

15. Să se construiască epura sec iunii facute în prisma ABCA1 B1C1 de planul P în
urmatoarele cazuri:
a) A& (150,20,0)
B& (120,50,0 )
C& (100,20,0)
A&1 (70,20,80)
B&1 ..........
C& ..........
1

[P] ⊥ [H ]
α v = 45 o
P&X (110,0,0 )

b) A& (30,0,20)
B& (40,0,50)
C& (80,0,10 )
A1 (100,70,20)
B1 ..........
C1 ..........
[P] ⊥ [V ]
P&X (40,0,0)
α H = 135 o

16. Fie piramida SABC dată prin : A& (0,20,30), B& (0,70,20), C& (0,50,60 ), S& (80,20,−60 ) . Să
se construiască sec iunea făcută de planul [H] în piramidă i sec iunea făcută de planul P,
paralel cu [W] având abscisa x=65.

17. Să se construiască epura sec iunii făcute de planul P, determinat de P&X , T , K , în

piramida SABC. Se dau:
S (95,25,55), A(130,45,0), B(90,7,0), C (75,42,0), PX (15,0,0), T (15,0,15),
& & & & &
.
K& (50,20,0)

136
 18. Să se construiască intersec ia piramidei SABC cu planul de pozi ie oarecare [P],
determinat de punctele PX , M , N : A& (130,15,0); B& (85,5,0); C& (75,30,0) ; D& (110,35,0 );
S& (45,35,45); P&X (10,0,0); M& (60,0,15); N& (60,20,0) . Să se afle adevărata mărime a sec iunii.

19. Se da piramida SABC prin: A& (90,0,20), B& (60,0,50), C& (40,0,20), S& (20,80,−20 ) . Să se
construiască epura sec iunii făcute de un plan vertical în piramidă i să se afle adevărata
mărime.

20. Se dă piramida SABC prin: A& (90,40,0), B& (70,60,0 ), C& (50,20,0), S& (10,−40,70 ) . Să se
construiască epura sec iunii facute de planul vertical de proiec ie în piramidă.

21. Să se construiască intersec ia prismei ABCA1 B1C1 (muchie AA1 ) cu planul de

pozi ie oarecare [P] determinat de punctele PX , M , N . Se dau:
A& (30,20,0), B& (50,60,0 ), C& (90,10,0), A&1 (110,60,80), P&X (170,0,0), M& (20,100,0 ),
N& (30,0,90)
Să se afle adevărata mărime a sec iunii.

22. Să se construiască intersec ia piramidei SABC cu planul [P] determinat de

punctele P&X , T& , K . Se dau:
S& (95,25,55), A& (130,45,0), B& (90,7,0), C& (75,42,0 ), P&X (15,0,0 ), T (15,0,15), K& (50,20,0) . Se cere
adevărata mărime a sec iunii.

23. Să se construiască intersec ia prismei drepte ABCA1 B1C1 (muchie AA1 ) situată în
planul [V] cu planul vertical [R], ([R] ⊥ [H ]) ce trece prin R& X i are urma orizontală
amplasată la 45 o fa ă de axa Ox. Se dau:
A& (120,0,20 ), B& (165,0,5), C& (150,055), A&1 (120,80,20 ), R& X (100,0,0 ) . Să se determine adevărata
marime a sec iunii.

24. Se dă prisma ABCDA1 B1C1 D1 (muchie AA1 ) prin:

&A(55,0,26), B& (40,0,66), C& (62,0,60), D& (80,0,40), A& (100,60,26), B& , C& D& ...... Să se sec ioneze
1 1 1, 1

prisma cu planul P, paralel cu linia de pământ având PY (0,20,0) i PZ (0,0,−50) .

25. Fie prisma ABCA1 B1C1 dată prin:

A& (30,0,0), B& (20,55,20), C& (50,15,40), A&1 (70,80,50 ), B&1 ...., C& 1 ..... Să se sec ioneze prisma cu un
plan Q, paralel cu planul bazei ABC.

26. Se consideră piramida SABC prin:

&A(90,−30,30 ), B& (70,−50,50), C& (100,−70,70), S& (40,40,100 ) . Să se sec ioneze piramida cu
planul de nivel H de cotă Z=50.

137
 27. Se dă prisma ABCDA1 B1C1 D1 cu:
&A(80,0,0 ), B& (110,20,0 ), C& (95,45,0 ), D& (60,30,0 ), A& (20,25,70 ) . Să se construiască epura
1

intersec iei prismei cu dreapta D determinată de M& (40,0,0 ), N& (100,80,80 ) .

28. Să se construiască intersec ia prismei ABCDA1 B1C1 D1 (muchie AA1 ), cu planul

vertical [R] i să se determine adevărata mărime a sec iunii când baza ABCD este un pătrat
de diagonală AC situat în planul [H]. Se dau: A& (35,15,0 ), C& (5,25,0 ), A&1 (65,55,65) planul R,
definit de R& X (75,0,0), M& (0,75,0 ) . Se va utiliza planul lateral de proiec ie.

29. Să se construiască intersec ia piramidei SABCD cu planul vertical [R] dat de

punctele R X , N . Se dau:
S& (65,55,75), A& (35,5,0 ), B& (35,25,0 ), C& (15,35,0 ), D(5,15,0), R (75,0,0 ), N& (5,65,0 ) . Să se
X
determine adevărata mărime a sec iunii.

30. Să se construiască intersec ia piramidei SABCD cu planul [R] paralel cu axa Ox. Se
dau: S (35,35,65), A& (65,55,0), B& (25,65,0), C& (5,25,0 ), D& (55,15,0 ) . Planul [R] trece prin punctele
&
H& (20,75,0) i V& (20,0,55) . Se cere adevărata mărime a sec iunii.

31. Să se construiască intersec ia prismei ABCDA1 B1C1 D1 (muchie AA1 ), cu planul R,

paralel cu axa Ox, definit de punctele H i V. Se dau:
&A(65,25,0), B& (45,55,0 ), C& (15,35,0), D& (25,5,0), A& (65,25,55), H& (20,75,0 ),
1
. Se cere adevărata
V& (20,0,95)
mărime a sec iunii.

32. Să se construiască intersec ia piramidei SABC cu planul [R] definit de axa Ox i

punctul M. Se dau: S& (45,15,95), A& (64,45,35), B& (5,25,55), C& (15,65,75), M& (5,55,85) .

33. Să se construiască epura punctelor de intersec ie dintre piramida SABC i

dreapta D (d , d ′) date prin:
a) A& (90,0,20), B& (60,0,50), C& (40,0,20 ), S& (20,80,−20 ); D (d , d ′) || [H ] cu V& (80,0,10 ) si
α V = 45 o .
b) A& (90,40,0 ), B& (70,60,0 ), C& (50,20,0 ), S& (10,−40,70 ); D (d , d ′) || [V ] cu H& (80,15,0 ) si
α H = 45 o
.
34. Să se construiască epura prismei patrulatere dreapta dată
prin: A(50,0,8), B(40,0,30 ), C (60,0,30 ), D(70,0,25), A1 (50,40,8) . Să se determine punctele de
& & & & &
intersec ie dintre dreapta Δ(δ , δ ′) dată prin H& (85,20,0 ) i N& (27,20,27 ) i prin prisma
reprezentată.

138
 35. Fie o prismă patrulateră frontală având
&A(60,30,0), B& (13,10,0 ), C& (95,20,0 ), D& (82,35,0 ) i unghiul pe care-l fac muchiile laterale cu
planul orizontal de proiec ie de 45 o . Să se construiască epura punctelor de intersec ie dintre
prisma i dreapta con inută în planul bisector i care trece prin H& (77,0,0) . Unghiul pe
care îl fac proiec iile dreptei cu axa Ox este de 30 o .

36. Să se construiască intersec ia prismei ABCA1 B1C1 (muchie AA1 ) cu dreapta EF i

să se determine mărimea segmentului din dreapta care traversează prisma. Se dau:
A& (72,60,0 ), B& (126,40,0), C& (94,20,0), A&1 (14,66,56), E& (100,76,58), F& (44,18,0) .

37. Să se construiasca intersec ia piramidei SABCD cu dreapta EF i să se determine

mărimea segmentului din dreapta, care traversează piramida:
S& (70,80,70), A& (160,50,0), B& (110,60,0), C& (90,30,0 ), D& (130,20,0), E& (130,110,55),
F& (70,0,25)

38. Să se construiască intersec ia prismei ABCA1 B1C1 (muchia AA1 ) cu dreapta MN.
Se dau: A& (125,15,95), B& (95,45,75), C& (55,35,125), A&1 (125,75,35), M& (155,35,85), N& (35,115,20 )

49. Să se construiască intersec ia dreptei EF cu piramida SABCD. Se dau:

S (110,60,80), A& (150,30,0), B& (130,90,0 ), C& (50,70,0), D& (90,20,0), E& (140,130,70),
&
F& (80,50,0 )

40. Să se construiască intersec iile piramidei SABCD cu orizontala EF i frontala

E1 F1 . Se dau:
S& (60,60,50), A& (130,30,120), B& (80,40,100), C& (100,120,30), D& (160,120, z ),
E& (50,85,70), F& (160,35,70)
E& 1 (40,100,80 ), F&1 (160,100,20 ) .

41. Se dă prisma ABCA1 B1C1 prin:

&A(0,10,20 ), B& (0,35,20 ), C& (0,45,45), A& (60,10,20 ), B& ......, C& ........ Să se sec ioneze prisma cu un
1 1 1

plan oarecare P, având PX (55,0,0), PY (0,60,0 ), PZ (0,0,55) .

& & &

42. Sa se sectioneze cu un plan cu urmele in prelungire o piramida oblica cu baza un

patrulater oarecare situat in planul vertical de proiectie. Planul de sectiune taie baza piramidei.

43. Se dă o piramidă oblică SABCD cu baza ABCD situată într-un plan de capăt. Să se
sec ioneze piramida cu un plan P perpendicular pe muchia SA.
139
 44. Fie o prisma patrulateră frontală (nelimitatã) având baza ABCD datã prin:
&A(60,10,0 ), B& (75,10,0 ), C& (95,55,0), D& (35,50,0) … i unghiul pe care-l fac muchiile laterale cu
planul orizontal de proiecþie, de 450. Sã se construiascã epura punctelor de intersecþie dintre
prismã i dreapta Δ …, con inutã în planul bisector i care trece prin M& (77,0,0 ) . Unghiul
pe care-l fac proiec iile dreptei cu axa Ox este de 300.

45. Să se construiască epura punctelor de intersec ie dintre piramida SABCD i

dreapta Δ verticală având X=60mm i Y=45mm. Se mai dau:
&A(70,10,0 ), B& (30,20,0), C& (50,50,0), D& (100,40,0 ), S& (30,20,70) .

-//-

140